2,064 matches
-
puie sub președinția lui Hasdeu, care nu-i subordona întâietatea lui ca ziarist politic. contrabandele bucureștene Nicolae Xenopol, redactor la Românul, plecase în concediu; trebuia cineva care să-l înlocuiască pe timp de o lună. Am fost cerut eu de la Telegraful. Astfel am fost, timp de o lună, redactor la Românul.De la Românul am trecut șef de biurou la serviciul accizelor de la Primăria Capitalei. Doctorul Sergiu, care era ajutor de primar, prinsese simpatie de mine din puținul cât scrisesem la Telegraful
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Telegraful. Astfel am fost, timp de o lună, redactor la Românul.De la Românul am trecut șef de biurou la serviciul accizelor de la Primăria Capitalei. Doctorul Sergiu, care era ajutor de primar, prinsese simpatie de mine din puținul cât scrisesem la Telegraful și Românul. Așa că mă voia la primărie. Pe vremea aceea existau încă accizele comunale. Accizele fuseseră arendate unei asociații particulare, sub președinția d-lui Balanolu. Dar tocmai în anul 1883 primăria luase căutarea în regie a acestor venituri. Directorul serviciului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cantacuzino-Grănicerul conduce operațiile. Cu marea lui barbă în vânt și cu glas de stentor strigă că să fie auzit de cei cari se vor întoarce cu luntrile: — Domnilor, ariveaua este aici! Pentru acest arivea i-am făcut o zeflemea în Telegraful. În sfârșit, serbările s-au terminat cu bine și cu mare succes bahic. (Id. ibid.. pp. 1-2.) Pagina 161 * Prințul George Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei apare în București, unde se instalează. Mare senzație în societatea înaltă bucureșteană și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aibă un girant responsabil, care să se bucure de drepturile civile și politice. Art. 25. Secretul scrisorilor și al depeșilor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenților guvernului pentru violarea secre tului scrisorilor și depeșelor încredințate poștei și telegrafului. Art. 26. Românii au dreptul d-a se aduna pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizațiune prealabilă. Această dispozițiune nu se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
destramă liniștea. Sunt mai calmă, mintea nu mai aleargă nebună căutând un fir pe care să-l despice-n patru. La fel și gândurile! Vin, dar trec repede, nu mai poposesc precum altădată, ca niște vrăbii gureșe pe sârmele de telegraf ale creierului. Neuronii se odihnesc, circuitele se refac funcționând normal. Mai sunt două zile până la reîntoarcerea acasă. Deocamdată, sunt tot pe frecvența Japoniei. Toamna, pe meleagurile japoneze, pictează pădurile în culori de basm. Coroanele unor copaci par în vâlvătaie, așa
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
economic, care a permis finanțarea construcțiilor. Printre marile clădiri trebuiesc citate clădirea Asigurărilor pe viață (42 etaje), clădirea Singer (41 etaje), Transporturile (44 etaje), Compania metropolitană de asigurări (50 etaje), industria lânei (60 etaje) cu 14.000 salariați, telefoanele și telegraful (40 etaje), Chrysler (319 metri, 68 etaje), banca Manhattan (256 metri, 65 etaje). Cea mai mare clădire a lumii e Însă Empire cu 381 m și 86 etaje. Rockefeller e cea mai nouă, cu 84 de etaje, modernă, solidă, cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care luptă cu înverșunare contra minciunii, răului și tiraniei pentru izbânda dreptății și a binelui”, iar dispariția ei „ar însemna o totală stagnare a vieții publice”, care s-ar asemăna cu întreruperea „dintrodată a căilor de comunicație, a firelor de telegraf și telefon etc.” * Concordia, săptămânal socio-politic, economic și cultural al românilor din Ucraina, apare în septembrie 1995 ca supliment în limba română al gazetei Radei Supreme a Ucrainei „GOLOS UCRAINI”, adresa redacției de la Concordia fiind în orașul Cernăuți, Piața centrală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din viață a ziarului Bucovina, având aceeași tendință și aceeași cinste profesională, îl acuză pe deputatul Ion Nistor că ar primi o leafă și de la firma Anhanck, ceea ce e total neadevărat.” * Foaia ordinelor Foaia Ordinelor a Direcțiunii regionale a poștelor, telegrafelor și telefoanelor din Bucovina, anul 23, nr. 6 din 1920 (Reviste și ziare primite la redacție din „Cugetări” nr.13/6 iulie 1920 * Dreptatea, organ al Partidului Poporului de sub președinția dlui General Al. Averescu, apare în anul 1920, redacția și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Guvernului la Cernăuți, un serviciu administrativ, cuprinzând următoarele secretariate de serviciu: interne, justiție, finanțe, instrucție publică, culte, lucrări publice, industrie, comerț și îngrijire socială; agricultură, domenii și alimentare; salubritate publică; afacerile străine, armată, siguranța generală a statului, căile ferate, poșta, telegraful, telefonul, circulația fiduciară, vămile și împrumuturi publice în Bucovina vor fi administrate de către administratorul central din București. Despre I. Nistor numit ministru al Bucovinei, ziarul sublinia că „înțeleptul și bine sfătuitul Rege al României Mari” a făcut o alegere potrivită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta. Îndeamnă preoțimea să culeagă colinde, povești și cântece populare. Activitatea sa gazetărească la Foaia pentru minte, inimă și literatură, la gazeta Transilvaniei, la Telegraful român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să trezească conștiința de sine a maselor. * Veniamin Costache (20 XII 1768, Roșiești, județul Vaslui - 18 XII 1846 - mânăstirea Slatina, județul Suceava). Elev al Academiei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și 2 pe ianuarie și februarie 1868, făcând o „ochire peste anul 1867” se reținea că „numai la românii din Austria au existat în anul 1867 cinci ziare politice și șase literare și anume: în Brașov Gazeta Transilvaniei, în Sibiu Telegraful Român, în Blaj Archiv pe'ntru filologieși istorie, în Năsăud Magazinul pedagogic, în Pesta Concordia, Familia, Amicul Poporului, Gura satului, în Viena Albina, Sionul românesc, în Cernăuți Foaea Soțietății literare din Bucovina, toate trecându-și existența și în anul următor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui G.L. ne interesează aici, ci acel „șoc al libertății” care s-a abătut ca un uragan asupra societății și spiritelor noastre. Un „uragan fericit”, dar care, ca orice „uragan”, face pagube considerabile, scoate din țâțâni nu numai stâlpi de telegraf și case de văiugă, dar și cariere - În sensul pe care-l dau eu acestui cuvânt: adică un exercițiu social ce ascunde sau exprimă o vocație! Nu, nu, dle Liiceanu, a existat o revoluție, deși dumneata și unii acoliți ai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu vite albe, cu porci cari se zbat în funie. Cerșetori presărați la marginile drumului, lângă șanț, sau pe movili de prund așteaptă mila sătenilor cari azi sunt mai darnici căci sunt cu chef. Lia. Uite o păsărică pe sârma telegrafului; uite un cal, cât de mic e... Nu-i mic, e departe. E departe? Da mai avem mult până la M-rea Neamțului? Nu-i aici? De-abia am plecat. Aici e o căsuță. Așa? Uite, tată, ce fântână frumoasă! Uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
utilizează Dicționarul lui Frunzescu, publicat în 1872: În acea perioadă, orașul Huși era reședința județului Fălciu. Aici se găsea prefectura, tribunalul și episcopia. În oraș funcționau: un seminar, o școală primară de băieți și una de fete, o stație de telegraf și de poștă. Pe lângă marile plantații de viță-de-vie, livezi, grădini de zarzavat, la pitorescul acestori locuri contribuie și pădurea de lângă Huși, cu o suprafață de 820 ha (1640 de pogoane). În anii următori, populația a început să scadă: în 1887
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
punem toată activitatea nostră într-o comună conlucrare pentru dezvoltarea normală și materială a României... căci România va fi de aici înainte una și nedespărțită”. A trecut, apoi, la înfăpuirea unor reforme pe plan intern: unificare armatei, administrației, a serviciilor telegrafului și poștei, a vămilor, a guvernelor și a adunărilor, desăvârșirea Unirii și consolidarea autonomiei, secularizarea averilor mânăstirilor închinate, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, Legea pentru organizarea armatei, reformele juridice, financiare și administrative, Legea cu privire la autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, Legea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Șuieratul vântului era îngrozitor și valurile la țărm atingeau 7-8 metri. La ora 10 barometrul coborâse la 716 mm! Uraganul s-a potolit la ora 2 p.m., lăsând Havana izolată de restul țării. Capitala a rămas fără lumină, apă, telefoane, telegraf, tramvaie, trenuri. În port peisajul era de coșmar: vase zdrobite de țărm sau culcate pe uscat. După forța cu care uraganul a distrus construcții de beton armat, specialiștii au calculat că vântul a avut rafale și de 300km/oră! De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bună conferință. Am făcut de mai multe ori conferințe în toată țara fără să cunosc părerile lor politice.“ „Știu, doamnă, căci și eu am făcut parte odată din această organizare.“ Chiar a doua zi, prefecții au întrebat prin telefon sau telegraf numele și sosirea conferențiarilor. D. ministru se ținuse frumos de vorbă. Cum aveam însă greutăți cu d. Ghelmegeanu pentru biletele de drum, m-am dus la d. Argetoianu. El, și mai categoric binevoitor, a dat ordin fără întârziere să se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a cedat. Ieri, toată ziua, grupuri de legionari și lupte cu trupa; pe Bulevardul Pache, la Teatrul Național se aud bubuitul bombelor, mitralierelor, puștilor și detunături mai mari. În ziarele de dimineață s-a anunțat că radio[ul], telefoanele, poșta, telegraful se ocupă de armată. Ieri-seară n-a mai avut nimeni telefon, dar nu știm de a fost tăiat de guvern sau de legionari. Prefecții legionari au fost înlocuiți prin colonei. Nu avem nici o știre de[spre] ce se mai petrece
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu toate scrierile rămân. * Toate apele mici se varsă în cele mari; din când în când, apele mari se revarsă asupra celor mici. * Nu de la șarpe a învățat omul mersul târâș, ci doar mușcătura veninoasă. * Atunci când bate vântul, firele de telegraf devin strune de vioară. * Unde-i fum e și incendiu. * Dreptatea dă speranțe celor slabi și foloase celor tari. * Pe ruinele cetăților cresc bălării; pe ruinele prieteniilor răsare buruiana urii. * Ura este mai mult o boală decât un sentiment. * A
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Era periculos, m-aș fi trezit la Timișoara, trebuia să cobor la Caransebeș. Ca să-mi fugă somnul am stat mai mult pe culoar. Am admirat peisajul doar atât cât se putea distinge de la lumina lunii sau de la lumina stâlpilor de telegraf, așezați unul lângă altul ca niște bețișoare dintr-un caiet liniat din clasa întâi. Mi-a plăcut foarte mult traseul de la Drobeta-Turnu Severin la Orșova. Fiind și o noapte cu lună plină de vară, Dunărea arăta minunat. Aș fi vrut
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
viață, într-o conferință la Ateneu (31 martie), text publicat în Revista olteană (1889, II, p. 85-100) afirmă că Eminescu s-a născut la Soleni, undeva în Moldova; Constanța de Dunca Schiau, în articolul Amintiri din copilărie. Botezul lui Eminescu (Telegraful român, 14/27 iunie 1914) susține că poetul s-a născut la 21 mai 1848 la Dumbrăveni; o principesă Ghica susține și ea că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ochi și Steaua d-amor. Spre sfârșitul lui 1867 Gane a fost din nou transferat la Focșani ca președinte de secție la Curtea de apel. După puțină vreme, demisionează împreună cu alți colaboratori, din cauza afacerii Fălcoianu (director general al poștelor și telegrafului, care, ca să descopere pe autorii furtului unei trăsuri poștale cu patru mii de galbeni, a recurs la cele mai barbare torturi, pedepsite de lege). Întors la Iași, scriitorul participă activ la ședințele săptămânale ale "Junimii", care-și sporise numărul membrilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de înapoiată, că nu era un singur kilometru de șosea, afară de acele puține făcute de Mihai Sturdza pe la moșiile sale, un singur pod pe apele curgătoare, o singură școală rurală, o singură fabrică, vedem astăzi țara înzestrată cu șosele, drumuri-de-fer, telegraf, telefoane, școli, cazărmi, spitaluri, fabrici, în fine cu tot aparatul de civilizațiune pe care alte țări nu l-a putut avea decât după o muncă de sute de ani și cu prețul a multe revoluțiuni și vărsări de sânge. De unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]