61,456 matches
-
acțiunii. Construcția sa narativă seamănă pînă la un punct cu cea a lui Antonio Lobos Antunes din Manualul inchizitorilor. Pe de altă parte, experiența de jurnalist îi oferă autorului posibilitatea de a problematiza subiectele cu adevărat importante ale zilei, marile teme de dezbatere din societatea israeliană și din existența comunității evreilor originari din România: șoahul (care nu poate fi pus pe același plan cu gulagul), terorismul palestinian, amenințarea irakiană (cartea pare a fi scrisă înainte de înlăturarea lui Saddam Hussein de la putere
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
ar juca (și, prin forța împrejurărilor, se întîmplă să joace și în semi-prostioare), farmecul lor e o garanție că... ceva, ceva, tot o să iasă (sau o ieși). A ieșit o comedie romantică (mai mult sau mai puțin, dar orișicît) pe tema zadarnicelor chinuri ale dragostei la vîrsta a treia, o “confecție” hollywoodiană de consum (dar un consum inteligent), în care sărăcia unui scenariu de serie e compensată de bogăția unor actori fără pereche. Jack Nicholson joacă fără pic de autoironie, dar
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
un stil esențializat, un ritm surprinzător, un umor subtil, mai mult neliniștitor decât amuzant. Proza de față face parte din volumul Guadalajara, în curs de apariție în colecția „Biblioteca de cultură catalană” a Editurii Meronia. Aparent fără nici o legătură cu temele celor 14 povestiri, titlul este dat de cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și uneori crudă
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
altarul noii religii wagneriene. Și Conlon va aminti această nouă devoțiune cînd după extraordinarul Ave Maria salutat de aplauze își va ridica mînuța discretă pentru a impune tăcere unei săli de 3000 de locuri și a permite violoncelului să anunțe tema morții și lui Otello să se îndrepte discret înspre locul sacrificiului. Conlon respectă astfel continuitatea dramei și sacrifică excepționalitatea ariei. E ceea ce a dorit Verdi și Conlon dirijează Otello ca o operă de sfîrșit de viață, ca o încheiere exemplară
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
formularea simplă a unei semnificații mai profunde, căci, deși intuiește bine principiul ambiguizării, Laurențiu Ulici nu rostește niciodată cuvântul artefact sau vreun alt sinonim. Or tocmai din acest punct de vedere interesează în mod deosebit povestirile lui Tudor Octavian. Prejudecata temelor minore și a banalului ca subiect permanent a complicat, probabil, rezolvarea ecuației scriiturii acestui autor. Însușindu-și de la sud-americani lecția misteriosului camuflat în profan, iar de la postmoderniștii nord-americani dezinvoltura parodiei și a ficțiunii din orice frântură de viață sau text
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
la apariția lui în Elveția, romanul - primit foarte favorabil de cronicarii literari în presa scrisă - a fost receptat în prelungirea celor mai strălucite tradiții ale prozei de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Această congruență internă între temă și scriitură este doar una din sursele farmecului nebănuit care se degajă la lectura romanului Muzica înghițită. Cititorii români au acum șansa să se convingă de veracitatea afirmației, căci romanul lui Christian Haller a apărut zilele acestea la Editura Polirom
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
o arheologie a României de altă dată, dar și a propriului eu, ca depozitar al memoriei unei familii? C.H.: Mda, o arheologie a memoriei, a amintirii, s-ar putea spune astfel. Materialul îl constituie desigur memoria , ea fiind și o temă centrală a cărții: în ce fel se nasc amintirile, cum se compun ele, cum cîștigă în densitate, cum sunt retransmise? Am mers pe urmele acestor întrebări, dar importantă mi s-a părut nu atît reconstituriea faptelor, cît a a atmosferei
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
psyché-ului celor două personaje principale. Romanul este însă structurat și muzical - și am impresia că și elementele vizuale dețin un rol improtant în construcția așa-zis "epică". De pildă, figura penelor, a descrierii lor cromatice, procedee care funcționează întocmai unor teme muzicale sau unor refrene. Cum v-a venit această idee? C.H.: Cred că nu se poate dinainte programa așa ceva. Dacă am proceda întocmai - spațiul creației s-ar îngusta, s-ar restrînge, ar fi artificios... Ceea ce ați evocat a rezultat din
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
cea "bună". Este o imensă eroare, căci lumea nu este lineară și rămîne de sperat ca ea să nici nu fie așa vreodată. Cît am stat la București, beneficiind de o bursă, mi-am făcut aproape o datorie zilnică, o temă de casă, din încercarea de a ajunge la acea poziție din care lucrurile pot fi văzute altfel. Iar studiul limbii române m-a ajutat cu adevărat în acest sens. Ceea ce mi-era dat să observ empiric în viața de zi
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
evoluția speciei chiar și numai între hotarele Antichității. Tematica erotică, dominantă doar la un singur poet (Mimnermos), se alătură altora, și în rând cu ele. Tonul pare a-l da dialogul parenetic cu potențialul cititor, pe succesive, în fond mozaicate teme: de la cetatea în pericol și răspunsul sperat în atari circumstanțe de la cetățenii ei, până la bucuriile și tristețile zilei curente. Elegia arhaică greacă se vădește, prin aceasta, a fi complementul unui răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
G. ar fi aceasta: să medităm asupra clișeului cu pricina, dînd și orășenilor ce este al lor, nu numai țăranilor. Cronicarul acceptă propunerea, ca bază pentru o posibilă și necesară discuție. * Destul de superficiale ni s-au părut atît ancheta, pe tema generației ^80, cît și comentarea răspunsurilor (privitoare mai ales la postmodernism) de către dl. Virgil Diaconu din revista piteșteană CAFENEAUA LITERARĂ din februarie. Chiar dacă unii din corifeii generației n-au dat curs invitației, o mai aplicată dezbatere era necesară dacă dorim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
martie 1844), 165 de la nașterea lui M. P. Mussorgski (21 martie 1839) și 160 de la nașterea lui Rimski-Korsakov (18 martie 1844). Un excelent „bilanț” este articolul dlui C. Trandafir intitulat Despre starea literaturii române, azi, sugerat de dezbaterile recente pe aceeași temă dinViața românească și Familia. Cine să fie Maimuțoiul din tableta poetului Ion Stratan? Citiți-o și trimiteți-ne numele presupus în plic! * Un pronunțat caracter local, dar cu materiale de calitate bună, are REVISTA ROMÂNĂ a „Astrei” de la Iași. Am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
ale desfășurării lor, sfidând cronologia și chiar, să zic așa, statutul lor narativ. Principiul de construcție este cel muzical al sonatei. Există patru capitole care corespund celor patru mișcări: Allegro, Adagio, Rondò: Allegro moderato și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive care sunt dezvoltate pe rând ș.a.m.d. În final este adăugată și o Tema (Largo assai) con variazioni. De altfel, titlul cărții, după cum ne indică însuși autorul, îl parafrazează pe cel al unei lucrări compuse
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
al sonatei. Există patru capitole care corespund celor patru mișcări: Allegro, Adagio, Rondò: Allegro moderato și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive care sunt dezvoltate pe rând ș.a.m.d. În final este adăugată și o Tema (Largo assai) con variazioni. De altfel, titlul cărții, după cum ne indică însuși autorul, îl parafrazează pe cel al unei lucrări compuse de Giovanni Gabrieli, Canzoni et sonate da sonar. Ca referință textuală imediată, Sonata da recitar seamănă foarte mult cu
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
injust sistemul muzicii contemporane în versiunea IRCAM. La rândul lui, Miller Puckette scrie despre multe lucruri interesante și arzătoare: despre criza ascultătorilor acestei muzici, despre publicul de concert, despre limbajul componistic, despre „preoții” muzicii contemporane (un articol admirabil pe această temă a publicat acum câțiva ani compozitorul și teoreticianul italian Nicola Sani), despre muzica în universitate și sistemul de predare al idiomului contemporan. Interesant în articolul său este aplombul cu care pune probleme fundamentale cu aerul cel mai bonom. De pildă
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
viață - imaginație fiind complet absentă. Dacă convenția permite o asemenea legătură cînd este vorba despre copii, ce se întîmplă cînd realitatea și povestea nu sînt clar delimitate în istorisirile unui adult? Peștele cel mare oferă astfel ocazia unei meditații pe tema inserării imaginației în viața noastră cea de toate zilele. Pornind de la romanul cu titlul Peștele cel mare, o poveste de dimensiuni mitice, pelicula regizată de către Tim Burton este chiar istoria unui om obișnuit - Edward Bloom - care povestește momente din propria
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
decît cauza ralierii sale statornice la cauza celor mulți și obidiți.ș...ț Este cea mai clară dovadă de rectitudine morală, de conștiință înaltă”. Fără comentarii! * În revista 22 nr. 733, dl Horia-Roman Patapievici publică un comentariu foarte acid pe tema cuvîntărilor și articolelor întru lauda lui Ceaușescu date la iveală recent de EVENIMENTUL ZILEI (22 martie) dintr-o arhivă a rușinii naționale. Mîncătorii de rahat se intitulează articolul din 22. O distincție, Cronicarul simte totuși nevoia să facă. E vorba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Tabără sau Costi Mocanu. În numele acestei „biserici” se poartă un adevărat război al sexelor, a cărui miză este dreptul de a deține telecomanda. Bărbații rîvnesc la meciurile din Liga Campionilor și Cupa UEFA, discuțiile dintre ei ajung, invariabil, la aceleași teme: driblingurile lui Totti, derby-urile Dinamo-Steaua, noile achiziții ale lui Chievo și Lokeren, cît cîștigă pe sezon antrenorul Vitoriei Setubal, sau care sunt rezervele lui Empoli. Femeile, în schimb, ar fi în stare să verse sînge pentru un episod din Maria
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
rezistența prin cultură, de care s-a făcut și se face atâta caz, într-un mod exagerat, nu e câtuși de puțin o formă specifică de supraviețuire în interiorul comunismului. Dar și aceasta (ca și disidența) e o altă problemă, o temă care merită o reflecție mai detașată și mai stăruitoare. Redactorii și colaboratorii revistei „Caete de dor” au vrut să reziste în exil, în anii ’50, prin cultură, la modul general vorbind, și să se situeze în interiorul culturii românești, în mod
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
locvacitate în foiletonistică, tumultuos și plastic în verb și percepție și-n volutele spectaculare ale unui scris senzual, spumos și neconvențional, disciplinat însă, în cărți, de vocația sintezei culturale temeinice și a studiului istorico-literar de tip intensiv, concentrat pe o temă unică. ș...ț e, în esență un călinescian senzual, histrionic, sarcastic ca demonie lăuntrică, atras magnetic, narcisiac, de propriul său spectacol, reflectat de oglinzile marelui teatru din jurul său, al operelor. În cărți, însă, devine sobru ca un raft de bibliotecă
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
la nuanțări și lecturi personale. Cel de-al treilea capitol al cărții propune două texte teoretice ale lui Emil Brumaru. O surpriză - se știe, poetul nu a scris niciodată așa ceva. E vorba, de fapt, despre un mai vechi interviu „pe tema corpului uman“, realizat de Marius Oprea și publicat în Convorbiri literare. Al doilea text teoretic -intitulat Mă lasă rece teoria (și nici nu pot să o fac) - e alcătuit dintr-o selecție a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
au omorît cu lovituri de cuțit chiar în poarta încuiată. Reacția mea imediată a fost să mă așez să scriu reportajul crimei, dar m-am izbit de tot felul de piedici. Nu mă mai interesa acum crima în sine, ci tema literară a responsabilității colective. Dar nici un argument n-a convins-o pe mama, și mi s-a părut o lipsă de respect să scriu fără încuviințarea ei. Totuși, din ziua aceea n-a mai trecut nici una în care să nu
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
nenea Iancu și de la Republica de la Ploiești, un cineast, cunoscutul Radu Igazsag (care, mai nou, și-a mai adăugat un nume, deci semnează Radu Vasile Igazsag ! e o glumă sau e doar “o scurtă nebunie”?) compune un pamflet postmodernist pe tema “Ah, sînt sublime momentele cînd un popor martir sfarmă tirania!”. Radu Igazsag semnează regia, scenariul și grafica, secondat de Vivi Drăgan Vasile, operator și producător (Fundația Arte Vizuale). Numai cineva familiarizat cu tehnicile filmului de animație poate înțelege cu adevărat
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
procent din drepturile lor la perenitate le revine din comentariile cărora le dau naștere. În al doilea rînd, mă aflu în dezacord cu Umberto Eco și pentru că nu cred că problema actuală - în epoca mass-media - este abuzul de discuții pe teme fotbalistice (și, mai în general, sportive) ori de altă natură. Problema este una exact contrarie: și anume că, treptat, televiziunile ori ziarele de specialitate au înlocuit obiectul firesc al comentariilor cu un altul, presupus a le aduce un rating superior
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
specialitate au înlocuit obiectul firesc al comentariilor cu un altul, presupus a le aduce un rating superior. Nu despre ce se întîmplă pe teren e vorba de obicei în articolele din ziare, în emisiunile de știri sau în talk-show-urile pe teme sportive, ci despre cu totul altceva, nu fără legătură cu sportul, dar, oricum am lua-o, avînd un caracter extrasportiv. Este fenomenul negativ cel mai alarmant pentru mine, spectator înrăit, care a iubit ani buni atmosfera stadioanelor și a sălilor
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]