2,516 matches
-
1.1. Valorificarea tehnicilor de interpretare instrumentală în formarea unei citiri cursive; tehnici de interpretare instrumentală (acordaj, intonație); citire la prima vedere; 1.2. Citirea partiturii respectând elementele de limbaj cunoscute; citire la prima vedere; elemente de limbaj muzical (ritmicomelodice, tempo, agogică, dinamică); 1.3. Sesizarea structurilor unei lucrări muzicale audiate sau executate prima oară; celula, figura, motivul, fraza, perioada, tema, grupul tematic; forme strofice (rondo, variațiune, sonată, fugă); 1.4. Delimitarea temelor principale de cele secundare în structura lucrării muzicale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sau ritmica nu sunt juste. Pentru realizarea unei citiri de partituri cursive și corecte, profesorul îi va indica câteva repere ce preced execuția: titlul lucrării compozitorului, pentru a putea deduce câteva date privind epoca, stilul și conținutul lucrării; indicația de tempo; în general se citește mai rar, pentru a putea respecta textul; reținerea tonalității și a măsurii; radiografierea mentală a textului sau a fragmentului muzical pentru a vedea structura țesăturii muzicale (densitatea pe plan orizontal și vertical a elementelor de limbaj
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor partituri destinate formației instrumentale, reproducerea lor; 2. Susținerea partidei destinate instrumentului mânuit, respectând tehnica instrumentală specifică; 3. Interpretarea adecvată (tempo, dinamică) înscrisă în cerințele dirijorului, a specificului formației instrumentale (de muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 4. Înscrierea în disciplina impusă de specificul unei formații muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ritmul și pledează elocvent, cum făcuse și John Dewey înaintea lui, pentru aplicarea termenului "ritm" la artele plastice. Ne pare totuși imposibil să ignorăm profunda deosebire dintre ritmul unei bucăți muzicale și ritmul unei colonade, în care nici ordinea, nici tempoul nu sunt impuse de structura operei. Complexitatea și integrarea nu sunt decât alți termeni pentru "varietate" și "unitate", având astfel o utilitate foarte limitată. Puține încercări concrete de a se ajunge la astfel de numitori comuni ai artelor pe o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de ajuns pentru a explica deosebirile dintre productivitatea literaturii laice și relativa sterilitate a picturii. Dar toate acestea ne duc prea departe, la probleme istorice concrete. Diferitele arte - artele plastice, literatura și muzica - au fiecare evoluția lor individuală, cu un tempo diferit și cu o structură internă diferită a elementelor. Fără îndoială, ele au relații permanente unele cu altele, dar aceste relații nu sunt influențe care încep într-un punct și determină evoluția celorlalte arte ; ele trebuie concepute mai degrabă ca
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
funciar și rezolvarea problemei agrare, Institutul Național de Cercetări Economice, "Costin C. Kirițescu", vol. IX, București, 1991, pp. 772-777. Pagini Web http://epp.eurostat.ec.europa.eu/ , accesat la 2/5/2012. https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo 3&lang=ro&ind=AGR101A, accesat la 10/8/2013. http://www.capital.ro/definiție/termeni/ accesat la 9/5/2010. http://www.insse.ro/cms/files/GAC/index.htm, accesat la 4/2/2009. http://www.revistadestatistica.ro/Articole
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
biodiversității, biosecuritatea, cap. 6, pp. 160-161, http://www.anpm.ro/anpm resources/migrated content/uploads/16103 6%20CONS.%20NAT,%20Biodiversitate,%20Biosecuritate.pdf 46 INS, Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe judete si localitati, http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo 3&lang=ro&ind=AGR101B 47 ANPM, Patrimonial pastoral al României, cap. 5 - Solul, http://www.anpm.ro/ anpm resources/migrated content/uploads/16102 5%20SOL%202009.pdf 48 ANPM, Resursele de apă ale României, cap. 3 - Apa, http://rnges.anpm.ro/ files
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
dar și variante în care dansează fetele. BREAZA- joc de perechi răspândit în zona subcarpatică din Muntenia și sudul Ardealului, se mai numește” Joc de doi”, “Ungureasca”, “Ca la Breaza”. Ținuta este cu mâinile la spate, mișcările sunt diverse, în tempo vioi. BRÂUL- joc bărbătesc de mare virtuozitate, se mai numește “Brâul pe opt”, “Brâul pe șase” sau”Brâul bătrân”. Se caracterizează prin figurile de mare virtuozitate care se succed fie după strigătura de comandă, fie la alegerea jucătorului. CĂLUȘUL- joc
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
joc de perechi din munții Apuseni, alcătuit din două părți: o plimbare a perechilor și învîrtirea. ȚĂRĂNEASCA- joc răspândit în Moldova de nord. Se desfășoară în grupuri mai mici sau mai mari. Ținuta este cu brațele încrucișate la spate, iar tempoul esta rapid, cu pași accentuați pe contratimp. Este însoțit de strigături. b. Terminologie muzicală A CAPELLA- spațiul pe care îl ocupă omul în bisericile catolice. ACORD- sonoritate rezultată din reuniunea a cel puțin trei sunete, formând o armonie. ALLEMANDA- dans
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten. POLIFONIE- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică. POLONEZAdans de origine poloneză, în tempo moderat și în măsura de ¾, cu ritm viguros și cu caracter maiestos, solemn, asemănător mersului. PRELUDIUpartea introductivă a uneipiese muzicale mai ample, prima piesă muzicală dintr-o suită instrumentală, piesă care precede o fugă sau un coral, piesă instrumentală independentă
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
articulația umărului este capabilă să se miște în toate direcțiile dar în măsură mult mai redusă decât articulația umărului. O importantă activitate a articulației palmei este ridicarea și coborârea ei la schimburile de coarde repetate mai des, mai ales în tempo rapid și cu arcuș mic. Mișcările laterale (spre dreapta și stânga) ale articulației palmei sunt foarte limitate mecanicește și pot fi utilizate pentru trăsăturile de arcuș foarte scurte sau ca mișcări oscilante auxiliare la încovoierea și întinderea antebrațului sau a
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
coardei Acțiunea neântreruptă și concertată a acestora solicită modificări compensatorii; atunci când unul din acești factori se modifică, pentru stabilirea din nou a echilibrului, vor trebui modificați și ceilalți doi factori. Viteza mișcării arcușului este dictată de textul muzical, adică de tempo, durata sunetelor etc. Schimbându-se mereu, ea solicită și modificarea distanței dintre scăunel și punctul de contact al arcușului cu coarda. Pentru fiecare punct de contact arcuș-coardă există limită pentru mișcarea lentă și pentru cea repede. Când depășim limita mișcării
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de mușchi antagoniști (flexori și extensori) este bine ca la început, activitatea lor să fie individualizată, separată. Prin urmare, cu cât elevul este mai la începutul studiului viorii, cu atât alternările trebuie să se succeadă cu pauze și într-un tempo mai lent. În cadrul activității de articulare a degetelor este necesar să se respecte o serie de reguli care duc la evitarea anumitor greșeli ce ar apărea pe parcursul execuției instrumentale. Este necesar în primul rând să se urmărească forma degetelor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Préf. Laurent Lavaud. Paris: Flammarion, 2000. Lazarev, Viktor, Istoria picturii bizantine. București: Meridiane, 1980. 3 vol. [1947-1948] Le Goff, Jacques. Civilizația occidentului medieval. București: Ed. Științifică, 1970. [1965] ---, Pierre Nora (coord.). Faire de l'histoire. Paris: Gallimard, 1974. 3 vol. ---. Tempo della chiesa e tempo del mercante. Torino: Einaudi, 1977. [1960] ---, Roger Chartier, Jacques Revel (coord.). La nouvelle histoire. Paris: Retz-CEPL, 1979. ---. La bourse et la vie. Économie et religion au Moyen Âge. Paris: Hachette, 1986. ---. Pentru un alt ev mediu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Flammarion, 2000. Lazarev, Viktor, Istoria picturii bizantine. București: Meridiane, 1980. 3 vol. [1947-1948] Le Goff, Jacques. Civilizația occidentului medieval. București: Ed. Științifică, 1970. [1965] ---, Pierre Nora (coord.). Faire de l'histoire. Paris: Gallimard, 1974. 3 vol. ---. Tempo della chiesa e tempo del mercante. Torino: Einaudi, 1977. [1960] ---, Roger Chartier, Jacques Revel (coord.). La nouvelle histoire. Paris: Retz-CEPL, 1979. ---. La bourse et la vie. Économie et religion au Moyen Âge. Paris: Hachette, 1986. ---. Pentru un alt ev mediu. Valori umaniste în cultura
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cifotică vor executa doar aplecări spre înainte, cu bastonul la ceafă Exercițiu contraindicat pentru elevii cu postură scoliotică. Se va executa un exercițiu din anexă. V4 12 min Atletism: alergare ușoară Consolidarea pasului alergător de semifond - 10 m mers în tempo accelerat, 40-60 m alergare ușoară pe parcursul căreia se vor executa 4-6 întoarceri de 360˚ la semnal auditiv - alergare ușoară pe un șir, cu schimbarea celui care conduce coloana (ultimul elev mărind tempoul preia conducerea șiruluiă X4 3min V5 5 min
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
pasului alergător de semifond - 10 m mers în tempo accelerat, 40-60 m alergare ușoară pe parcursul căreia se vor executa 4-6 întoarceri de 360˚ la semnal auditiv - alergare ușoară pe un șir, cu schimbarea celui care conduce coloana (ultimul elev mărind tempoul preia conducerea șiruluiă X4 3min V5 5 min 1. alergare ușoară 2. mers cu mișcări de respirație, cu scuturarea brațelor și picioarelor 75m 50m V6 5 min Aprecieri generale, recomandări Linie de două rânduri EXERCIȚII PENTRU CIFOZĂ 1. Mers cu
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
de lucru sunt: - structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; - însușirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica generala; - repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiție variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării; - folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor; - folosirea unor exerciții cu caracter analitic pentru creșterea tonusului muscular si a mobilității si supleței articulare. 2.2. Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III Particularități de vârsta - creșterea
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
începe selecția pentru specializarea pe posturi. Metodele de lucru utilizate sunt: demonstrația, explicația, exersarea. Procedeele metodice de lucru sunt: - exersarea priceperilor si deprinderilor motrice specifice in alternanta cu exercițiile efectuate in scopul precizării detaliilor de execuție; - pentru dezvoltarea vitezei - creșterea tempoului de execuție cu alternarea execuțiilor lente cu cele de viteza mare; - pentru dezvoltarea forței body-building; exerciții cu învingerea greutății proprii; - pentru dezvoltarea rezistentei: metoda repetării unor eforturi prelungite (aerobe) cu intensitate moderata (medie) si tempo uniform. Pe acest fond se
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
execuție; - pentru dezvoltarea vitezei - creșterea tempoului de execuție cu alternarea execuțiilor lente cu cele de viteza mare; - pentru dezvoltarea forței body-building; exerciții cu învingerea greutății proprii; - pentru dezvoltarea rezistentei: metoda repetării unor eforturi prelungite (aerobe) cu intensitate moderata (medie) si tempo uniform. Pe acest fond se va interveni cu „injecții" de circuite si intervale care solicita efortul specific anaerob. Dozarea se poate individualiza. Pentru dezvoltarea îndemânării se va insista asupra sporirii complexității de efectuare a structurilor si a creșterii vitezei de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
cronici și traduceri mai e prezent de-a lungul timpului la „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Dacia”, „Azi”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Vitrina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Tempo” (Milano), „Il dramma”, „Europa letteraria”, „Mezzogiorno”, „La fiera letteraria” ș.a. Este admis în Societatea Scriitorilor Români în 1936. Din 1939 începe să funcționeze, cu intermitențe, ca asistent la Catedra de limba italiană de la Academia de Înalte Studii Comerciale din București
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Katyn*, și a lui Jerzy Giedroyc, a fost creat la Strasbourg Colegiul Europei libere, destinat să primească și să acorde asistență refugiaților politici din Europa Centrală. CPLC se sprijină pe o rețea de reviste: Encounter de la Londra, Forum de la Viena, Tempo de la Roma și Preuves (1951-1975) de la Paris. CPLC primește sprijin financiar de la niște fundații americane și de la sindicatul AFL. Rolul său este contestat în 1966, în urma unei anchete a Congresului american care menționează o finanțare indirectă de către CIA, neimplicând nicio
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
conferă acestora componenta afectivă, iar prin intermediul hipotalamusului se asigură coexistența proceselor de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește constant sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex), iar această situație asigură caracterul specific - orientat tempo spațial al actului comportamental: * durere* teamă* emoție * cenestopatie* cenestezie ↔ emoție (pozitivă) ↔ emoție (nega ↓ insatisfacție ↔ satisfacție ↑ → plăcere (identificată fizic) ↔ fericire * p. Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială prin interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă în funcție de modularea interactivă a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
înțeleg caracteristicile naturale ale mersului și nu nivelurile de viteză ce pot fi imprimate mersului în mod voluntar (corelația se păstrează însă până la un punct și, în acest ultim caz, chiar dacă este determinată voluntar, viteza sporită a mersului corespunde unui tempo psihic mărit și invers). Totodată, mersul exprimă fondul energetic de care dispune individul. Dimineața, când omul este odihnit după somnul de noapte, mersul este mai vioi și mai elastic decât în cea de a doua jumătate a zilei. Aceste diferențe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]