2,706 matches
-
spenti ad abitar sen giva. (Amore e morte); Avremo voci di morți anche noi (Dove i morți stanno ad occhi aperti). 306 În me dolora / un airone morto (...) Io mi divoro în luce e suono; / battuto în echi squallidi / da tempo a tempo geme un soffio / dimenticato. // Pietà, ch'io non sia / senza voci e figure / nella memoria un giorno. (Airone morto). 307 Acqua chiusa, sonno delle paludi / che în larghe lamine maceri veleni, / oră bianca oră verde nei baleni, / șei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
abitar sen giva. (Amore e morte); Avremo voci di morți anche noi (Dove i morți stanno ad occhi aperti). 306 În me dolora / un airone morto (...) Io mi divoro în luce e suono; / battuto în echi squallidi / da tempo a tempo geme un soffio / dimenticato. // Pietà, ch'io non sia / senza voci e figure / nella memoria un giorno. (Airone morto). 307 Acqua chiusa, sonno delle paludi / che în larghe lamine maceri veleni, / oră bianca oră verde nei baleni, / șei simile al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dell'ora / dalla torre del borgo. Era conforto / questo suon, mi rimembra, alle mie notti (...) În queste sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando al vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose mie voci / al tempo che l'acerbo indegno mistero delle cose a noi și mostră / pien di dolcezza (Le Ricordanze). 345 Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nici peisaje ale naturii dezlănțuite, nici tonul patriotic, impetuos din unele versurile leopardiene; prin urmare nu regăsim nici toposul discutat cu semnificația de element ostil al naturii, nici ca instrument al maniei zeilor. 349 Observația îi aparține lui Giorgio Baroni, Tempo e tempo, Ungaretti e Quasimodo, ISU Università Cattolica, Milano, 2002, p. 56. E perché l'aure inferme / zefiro ravvivi; credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale naturii dezlănțuite, nici tonul patriotic, impetuos din unele versurile leopardiene; prin urmare nu regăsim nici toposul discutat cu semnificația de element ostil al naturii, nici ca instrument al maniei zeilor. 349 Observația îi aparține lui Giorgio Baroni, Tempo e tempo, Ungaretti e Quasimodo, ISU Università Cattolica, Milano, 2002, p. 56. E perché l'aure inferme / zefiro ravvivi; credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Îl vento vacilla
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cielo, ahi, mi togliea (...) E poi che finalmente mi discese / La căra voce al core (Îl primo amore); D'in șu i veroni del paterno ostello / porgea gli orecchi al suon della tua voce (A Silvia). 390 Quando în sul tempo che più leve îl sonno / e più soave le pupille adombra, / stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei che amore / prima insegnommi, e poi lasciommi în pianto (Îl Sogno). 391 E non godendo mai, né mai potendo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di amore, M. G. Riccobono, op. cît., p. 291. 407 Căra giovinezza; è tardi. / Mă posso amare tutto della terra / în luce di cieli în tenebra di vento; / e, șu ogni parvenza, la donna / che mi venne non è gran tempo, / al cui riso mi specchio, / che amore chiamava, sua verde salute. (În luce di cieli). 408 Un nucleo tematico invariante di base che verrà rimodulato costantemente e în varia guisa în Ed è subito seră, specie în Acque e Terre
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
verde salute. (În luce di cieli). 408 Un nucleo tematico invariante di base che verrà rimodulato costantemente e în varia guisa în Ed è subito seră, specie în Acque e Terre e Òboe Sommerso: îl recupero infantile e adolescenziale del tempo della dolcezza. (...) Nella formulazione del nucleo tematico invariante, del recupero del tempo della dolcezza qualche influenza potrà averla anche Leopardi, îl quale nei Cânți giovanili modella în varia guisa îl tema della fine delle illusioni e della impossibilità della gioia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
base che verrà rimodulato costantemente e în varia guisa în Ed è subito seră, specie în Acque e Terre e Òboe Sommerso: îl recupero infantile e adolescenziale del tempo della dolcezza. (...) Nella formulazione del nucleo tematico invariante, del recupero del tempo della dolcezza qualche influenza potrà averla anche Leopardi, îl quale nei Cânți giovanili modella în varia guisa îl tema della fine delle illusioni e della impossibilità della gioia. M. G. Riccobono, op. cît., p. 291. 409 Perduta ogni dolcezza în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cânți giovanili modella în varia guisa îl tema della fine delle illusioni e della impossibilità della gioia. M. G. Riccobono, op. cît., p. 291. 409 Perduta ogni dolcezza în te di vită, / îl sogno esalti (...) / che superi ogni oră / nel tempo che parve eternă, / riso di giovinezza, dolore, / dove occulto cercasti / îl nascere del giorno e della notte (Angeli); par che tutta tocchi / d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ogni oră / nel tempo che parve eternă, / riso di giovinezza, dolore, / dove occulto cercasti / îl nascere del giorno e della notte (Angeli); par che tutta tocchi / d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse notte così chiara); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 410 Termenul dolcezza este recurent în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse notte così chiara); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 410 Termenul dolcezza este recurent în primele volume: Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion e Poezii noi în următoarele poezii: Vânt la Tìndari, Îngerii, Nicicând te-nvinse noapte-așa senina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
monti azzurri, / che di qua scopro, e che varcare un giorno / io mi pensava, arcăni mondi, arcana / felicità fingendo al viver mio (Le Ricordanze). 412 Antonio Prete, Finitudine e infinito: șu Leopardi, Feltrinelli, Milano, 1998, p. 28. Quando în sul tempo che più leve îl sonno / e più soave le pupille adombra, / stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei che amore / prima insegnommi e poi lasciommi în pianto. (Îl sogno); Una città a mezz'aria sospesa / m'era
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei che amore / prima insegnommi e poi lasciommi în pianto. (Îl sogno); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo, / e la madre, fatta nuova dagli anni, / la dolce mano scegliendo dalle roșe / con le più bianche mi cingeva îl capo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 413 Discursurile se intitulează: Poesia contemporanea (1946), L'uomo e la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scrise de Dionis din Halicarnas descoperite de Angelo Mai, apoi cu Titanomahia lui Hesiod. Într-o epistola din data de 2 martie 1918 Leopardi a scris: Io mi sono rovinato con sette anni di studio matto e disperatissimo în quel tempo che mi s'andava formando e mi și doveva assodare la complessione. E mi sono rovinato infelicemente e senza rimedio per tutta la vită, e rendutomi l'aspetto miserabile, e dispregevolissima tutta quella gran parte dell'uomo, che è la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mânară Valgimigli, "Poeți greci e Lirici nuovi", acum în Quasimodo e la critică, cît., pp. 325-332, p. 327. 441 Attraverso îl mito e la metamorfosi l'isola perde la sua connotazione geografică per suggellare l'immagine dell'uomo solo, senza tempo e senza spazio, Elenă Salibra, Salvatore Quasimodo, Edizioni dell'Ateneo, Romă, 1985, p. 12. 442 Marcello Gigante, op. cît., p. 31. 443 Io non ho punto vaghezza di tradurre l'Odissea: odo che l'Italia brami di averla tradotta, ed
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vostra duri. (All'Italia, vv. 121-140). 478 Di quelli che caddero alle Termopili / Famosa è la ventura, bella la sorte / E la tomba un'ara. Ad essi memoria / E non lamenti; ed elogio îl compianto. / Non îl muschio, né îl tempo che devasta / Ogni cosa potrà șu questa morte. / Con gli eroi, sotto la stessa pietra, / abita oră la gloria della Grecia. (Per i morți alle Termopili, trad. Salvatore Quasimodo). 479 În cantul pe care i l-a dedicat Leopardi, Brutus
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
496 Într-o epistola din 2 martie 1918 Leopardi vorbește despre aspectul său fizic, stabilind și în această privință o corespondență cu viziunea să despre Safo: Io mi sono rovinato con sette anni di studio matto e disperatissimo în quel tempo che mi s'andava formando e mi și doveva assodare la complessione. E mi sono rovinato infelicemente e senza rimedio per tutta la vită, e rendutomi l'aspetto miserabile, e dispregevolissima tutta quella gran parte dell'uomo, che è la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di stessa nascita / e l'isolano antico (Sardegna). Versurile se referă la Polifem, personaj mitologic htonian, ființa primitivă ce incarnează forțele brute, sălbatice și neîmblânzite ale Siciliei cu a cărei natură primordială poetul dorește să se contopească. 513 Che bel tempo era quello nel quale ogni cosa era viva secondo l'immaginazione umană e viva umanamente cioè abitata e formată di esseri uguali a noi! Quando nei boschi desertissimi și giudicava per certo che abitassero le belle Amadriadi e i fauni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mo ment aflat în con tinui tatea timpului. Abia materialismul isto ric este cel care, la sfâr șitul tradiției occidentale, eliberează realul de reduc ția anti ci pativă a logicului și așază în opoziție libertatea și necesitatea. Schematic, el corespunde tempoului mesianic iudaic: „Mântuitorul cheamă din afară. Acest altceva de dincolo, care nu se simte acasă în acest aici al lumii, este perceptibil în lume ca o chemare.“ Raportarea lumii la mesianic nu este în măsură să confere acesteia un scop
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
logice între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească. Ritmul vorbirii. Noțiunea de ritm este foarte complexă. Prin ritmul vorbirii înțelegem viteza de emitere a cuvintelor pe o unitate de timp.Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul în vorbire și împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat în primul rând de structurarea accentului în vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
a trei ore. SCENARIU DIDACTIC Prima oră Resurse didactice:: CD-uri cu muzică din diverse epoci, CD player, fișe cu temperamentul uman. Secvența 1: 15 minute Se prezintă spre audiție mai multe fragmente din lucrări de muzică clasică, diferite ca tempo, tematică și caracter. Prin conversație frontală, se scot în evidență deosebirile dintre lucrările audiate, precum și concluzia acestei audiții: muzica prezintă mai multe fațete, iar o caracteristică esențială a ei este expresia unei diversități. Secvența 2: 15 minute În continuare, profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
România, Editura Polirom, Iași, 2012. Țârău, V., "Problema femeii și instaurarea comunismului in Europa Centrala și de Est", în volumul Condiția femeii în secolul XX, Ghizela Cosma și Virgiliu Țârău (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. ***Baza de date Tempo Online, INS, www.insse.ro *** Revista Femeia, București, 1985-1989. Decesul s-a produs din vina femeii...": fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceaușist 1 Corina DOBOȘ Abstract: The article examines six medical files of maternal deaths through (possibly) procured abortion
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
oxigen ale organismului sunt mult mai mari, fapt ce determină creșterea amplitudinii mișcărilor inspiratorii și expiratorii prin stimularea nervoasă a diafragmei (principalul mușchi implicat în respirație). Practicarea unei activități sportive ciclice cum este și cea specifică alergării sistematice, continue, în tempo moderat (jogging) presupune, datorită caracterului aerob al efortului, o bună înțelegere și cunoaștere a funcției respirației. Este cunoscută tendința greșită a unor practicanți de jogging, în special a începătorilor, de a nu respira corect din punct de vedere biomecanic (ei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practicarea joggingului, înainte de a trece la efectuarea programului propus pentru ziua respectivă, recomandăm pentru a bună adaptare a funcției respiratorii, următoare structură de exerciții: mers vioi cu accent pe inspirație și expirație timp de 2-4 minute, urmat de alergare în tempo foarte ușor timp de 3-4 minute, cu concentrare asupra respirației - pauză 5 minute, în care continuă exerciții de respirație. Din propria experiență, putem susține faptul că această structură de exerciții este una optimă pentru pregătirea funcției respiratorii și circulatorii pentru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]