3,258 matches
-
discurs dominant decât i se supune 83. Remarcile de mai sus sunt cu atât mai valabile în perioada romantică, definită, spun criticii, de un anume estetism, de idealul unei vieți preschimbate în obiect de artă. În virtutea acestor considerații am fost tentați să vedem în marxism un efort de a ieși prin operă din biografie 84. Scrisul lui Marx nu a fost doar o formă de confesiune care a îndeplinit o funcție transgresivă 85. Cu ajutorul scrisului și prin intermediul operei, filosoful german își
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
religioasă, mod de cunoaștere și devenire a personalității: omul prevestit de cei doi este „omul în om”; omul solar al lui Pușkin și omul sfâșiat între elanuri sublime și ispite abjecte al lui Dostoievski întregesc visul armoniei în contradicții care tentează conștiința. În relația Pușkin-Lermontov, L. descrie metamorfozele eului liric, travestirea acestuia în personaj liric, ca fenomen al unei literaturi care își găsește substanța emblematică într-o serie de personaje-pelerini, eroi ai unei spiritualități abisale. SCRIERI: De la Demon la Luceafăr. Motivul
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
mai puternice decît ați crezut! Becky, de tine mă ocup eu, dacă ești de acord, adaugă, venind la mine. Mi se pune un nod În stomac. Nu prea-mi place cum sună treaba asta cu arsura chinezească preabinecunoscută. Nu mă tentează nici măcar una model nou-nouț. Dar nu pot să mă eschivez, toată lumea e cu ochii pe mine. — Bine, zic, Întinzîndu-mi gingaș brațul. — Firește, durerea travaliului va fi mult mai puternică decît asta, dar doar așa, ca să vă faceți o idee... Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și argumente suplimentare În „știință” (termen care, astfel, nu mai poate fi utilizat decât cu ghilimele). Sigur că multe dintre tentativele reunirii celor două modele de cunoaștere stau Încă sub semnul unei imprecizii proiective, specifică epocii New Age, dar altele tentează chiar constituirea unor noi discipline (vezi „fizica șamanică” a lui Fred Alan Wolf, dezvoltată de la șapte axiome simple: 1. universul este vibratoriu; 2. impulsul și calea cunoașterii survin prin viziune; 3. metoda cunoașterii presupune expansiunea conștiinței; 4. coagulările unor cunoștințe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e definit designatul: citește la pagina 300, caută și vei găsi referentul. Textul are această conștiință de sine care Îl animă la tot pasul și care reușește să spargă aceste disjuncții, reușește să-l scoată din ticurile unui cititor modernist tentat să-l compare cu tipologia clasică, definită, a limbajului autonom. Corin Braga: E un cyborg? Ovidiu Mircean: Este un cyborg, dar unul ale cărui implanturi tehnologice au reușit să capete o formă organică, au reușit să se transforme În celule
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eter lui Horea gânduri telepatice și revelații transcendente. Or, aceste lucruri sunt scoase din discuție. Cornel Vâlcu: Eu vă dau o explicitare tehnică: pe lângă faptul că sunt integralist și coșerian, eu sunt de tradiție mai veche, peircean. De aceea sunt tentat să spun: un text Începe să existe În momentul În care o conștiință Îl interpretează. Până atunci textul nu este decât un ansamblu de semne, de urme. Textul nu există ca atare decât În mintea interpretantului care dialoghează cu el
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un procent mai mare sau mai mic, toți am fost În situația aceasta. Anca Hațiegan: Povesteați, la un moment dat, că Înainte de ’89 aveați tendința să citiți un anumit tip de cărți, vă interesa un anumit tip de fantastic, erați tentat să evadați pe căi livrești din realitate. Or, aceasta era o atitudine indusă de mediu, până la urmă. În Încercarea de a scăpa, de a „uita” de realitatea societății totalitare, vă Întorceați privirile spre transcendent, spre literatura onirică, spre o literatură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unui posibil model cultural, au fost cele mai incitante, deoarece au rezistat mai mult decât alte proiecții. Într-un fel, cele două modele se completează reciproc, venind din surse diferite și având, desigur, mesaje diferite. Ambele Încearcă să explice individul, tentând să absolutizeze trăsăturile imuabile ale acestuia. Modelul Blaga e extrem de elaborat, cu multiple influențe europene, dintre care cea a mitului și a psihanalizei sunt structurante. Modelul Ralea e mai puțin elaborat, dimensiunile o arată. Este interesant tocmai pentru ideea de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
moarte roditoare”. În ea se trezește, aproape că înăbușind sentimentele firești, „românca”. Finalul, în această piesă ce și-a propus să nu recurgă la surle și trâmbițe, nu-și reprimă emfaza. Nu se putea ca vorbitorul temperamental să nu fie tentat de retorica sunătoare. SCRIERI: Mamă, București, 1907; Jertfă, București, 1909. Repere bibliografice: [Mihail Dragomirescu], „Mamă”, CVC, 1907, 12; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1920, 222-223; [Mihail Dragomirescu], „Jertfă”, CVC, 1909, 4; Chendi, Pagini, 574-575; Dragomirescu, Scrieri, 194-195; Iorga, Ist.
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
Imaginea criticului în posteritate îndreptățește convingerea lui Eugen Simion că după Titu Maiorescu L. este „cel mai important critic român”. Mărturii autobiografice diverse, pagini epistolare și memorialistice vorbesc despre un L. înclinat spre autoscopie, solitar, sceptic, dar mai ales contemplativ; tentat să se afirme ca prozator, s-a stins îndoindu-se de sine, torturat de o adevărată dramă a nerealizării: „Când mă gândesc la mine - îi scria Hortensiei Papadat-Bengescu la 10 august 1930 - mi-e rușine de sterilitatea sufletului și de
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
constante ale Criticelor, au făcut impresie de la primii „pași”; în posesia unui limbaj nuanțat, de remarcabilă ținută literară, L. a năzuit însă toată viața să fie beletrist. Peste cincisprezece volume și opuscule sub semnătura sa învederează o perseverență îndârjită. Inițial tentat de dramaturgie, dăduse texte fără nerv, nejucate vreodată: De peste prag, dramă în trei acte (1906), Cine era?, comedie într-un act (compusă în 1910) și douăsprezece Scenete și fantezii (1911). Inexpresive se dovedesc și nuvelele cu subiecte florentine, incluse într-
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
au trăit departe de importantele și încrâncenatele controverse cristologice care agitau Orientul. Pentru acestea și pentru o speculație mai angajată din punct de vedere intelectual ei nu aveau cu siguranță nici o înclinație; prin poziția lor dogmatică ei erau în esență tentați să se refugieze la umbra Curții pontificale din Roma care căpăta o pondere tot mai mare în Occident din toate punctele de vedere. 5. Sedulius Considerat de unii drept cel mai faimos poet creștin din secolul al cincilea, Sedulius, la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
că simpatizează; tratatele Despre unirea după ipostază (11) și Despre botez (4) ar reprezenta răspunsurile lui Marcu la cele două acuzații. În schimb, O. Hesse, în numeroase studii publicate începând cu 1967, subliniază afinitățile dintre Marcu și Macarie-Simeon și e tentat să deducă de aici o apropiere cronologică, situându-l pe Marcu la începutul secolului al V-lea. A. Grillmeier (1980) propune la rândul său ca tratatul 11 să fie considerat un atac la Evagrie, corelat cu campania antiorigenistă a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Omul de nisip, 1982, Oglinda lui Narcis, 1986, Wiener Walzer, 1999), numele lui G. este asociat îndeosebi cu domeniul exegezei teatrale, ca reprezentând - alături de Ion Cocora, Ion Vartic, Doina Modola ș.a. - Clujul în ce privește analiza vieții scenice românești. Cine va fi tentat să caute în prozele sale oarecare însemne ale dramaticității o va face zadarnic: în ciuda apetitului pentru scenic, pentru alternanța monologal-dialogal, G. scrie o proză de notație intimă, dominată de vocea interioară a bărbatului singur, analist comportamental și în permanentă căutare
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
În Poetica romanului românesc interbelic (1998), „o posibilă tipologie” distinge două modele epice coexistente: „modelul narativ obiectivat” și „modelul narativ experimental”, care, spre deosebire de literatura europeană și în raport cu proza antebelică românească, sunt embleme ale modernității. Primul tip e ilustrat de romanul tentat de totalitate, prin Rebreanu, etichetat ca „spirit teluric”, a cărui poetică ar rămâne cantonată în relația autobiografică (asupra „discusului epic” al lui Rebreanu criticul va reveni într-o monografie din 2001) și prin proza lui Cezar Petrescu, autor „fascinat de
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
a comunismului. Pentru grija benefică arătată de Catrina Moromete mezinului Niculae, studiul dedicat romanului Moromeții al lui Marin Preda este intitulat, fără alte explicații în text, Un complex al lui Oedip răsturnat. În succesiunea lui Rebreanu, D.R. Popescu ar fi tentat și el de „romanul total”. Introducerea la Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței (1999) se dorește o fenomenologie a exilului, dar, în afara câtorva recenzii la cărți privind această problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
și subordonat deciziei administrative. A doua linie directoare limita pătrunderea capitalului străin în industria socialistă la participarea la capitalul acestora. Proprietatea „mixtă” a fost, într-o primă etapă, un maxim al deschiderii către globalizare a economiei românești. Ea nu a tentat un capital occidental semnificativ, chiar dacă, în unele cazuri, a fost vehiculul transferului de proprietate către capitalul străin, prin intermediul majorărilor succesive de capital. Nici un fel de capitalism nu se naște din această direcție a dezvoltării micilor companii destinate distribuției către populație
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
I-II, Leipzig-Viena, 1910). Autor poliglot, capabil să citească textele abordate în original, H. se consideră competent să judece fenomenele culturale cele mai variate, cunoscute publicului larg sau doar specialiștilor. Nu ocolește aspectele exotice, se simte, datorită acestor premise, mereu tentat de a accentua, în comentariile sale despre limba și literatura unui popor, legăturile, influențele primite atât din vecinătate, cât și din zone mai îndepărtate. În privința românilor, a limbii, a facturii sufletești și a literaturii lor, scoate în relief mai ales
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
efectele directe și insidioase ale globalizării (să ne gândim că atâția români care lucrează în străinătate aduc în țară nu doar bani, ci și idei și comportamente noi), mentalitatea se va schimba destul de repede. Să ne reamintim apoi, când suntem tentați să judecăm foarte aspru asemenea comuniuni umane, că la scara umanității generale, ele nu sunt deloc o invenție a lumii moderne, la anumite populații tribale existând căsătorii între persoane de același sex (vezi secțiunea 3.1.1., „Definirea familiei”). Capitolul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cinematograf și televizor, contactul apropiat cu variate și ingenioase tehnici de luptă și mijloace de agresiune. Oameni care altfel niciodată n-ar fi avut acces la astfel de mijloace le pot acum însuși, iar la prima împrejurare favorabilă vor fi tentați să le pună în aplicare. La copii și tineri îndeosebi, caracterul spectacular al multor scene violente este un element în plus ce trimite la reproducerea lor în viața reală. Studiile experimentale arată că vizionarea frecventă de filme și programe TV
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sătenii nu vor mai avea pășune viabilă; dacă, într-o universitate, cadrele didactice se vor sustrage sistematic de la a-și face datoria și vor neglija studenții, în timp, universitatea își va pierde prestigiul, atractivitatea, fondurile, riscând să dispară. Indivizii sunt tentați să afecteze distructiv bunul colectiv nu intenționat, ci după logica raportării la celălalt: în zadar voi economisi eu apă sau voi raționaliza păscutul vitelor mele, întrucât ceilalți nu vor proceda așa; de ce m-aș obosi eu ca lucrurile să meargă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ajustarea - părțile din mesaj considerate înalt dezirabile pentru receptor sunt luate în considerație într-o pondere foarte mare; când cadrul didactic le spune elevilor că vor primi premii în urma realizării unor activități mai puțin atrăgătoare pentru aceștia, elevii vor fi tentați să se centreze mai degrabă pe prima parte a mesajului; - asimilarea - receptorul atașează mesajului înțelesuri pe care transmițătorul nu a intenționat să le transmită; este o barieră serioasă în calea comunicării educaționale, implicând de obicei și un factor preconflictual (un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta, o abordare de tipul: „Notele nu contează - poți lua o notă excelentă data viitoare dacă înveți” poate să nu surprindă problema și să pară/fie o abordare superficială, catalogată în acest mod și de către student, astfel încât acesta să fie tentat să intre într-o stare defensivă. Or, spre exemplu, dacă un elev a luat o notă de 9 la un examen și ne spune: „Sunt supărat pentru nota primită”, deși toți colegii lui luaseră la aceeași lucrare note de 4
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
defensivă. Or, spre exemplu, dacă un elev a luat o notă de 9 la un examen și ne spune: „Sunt supărat pentru nota primită”, deși toți colegii lui luaseră la aceeași lucrare note de 4 și 5, cadrul didactic este tentat să-i răspundă: „Ai luat mai mult decât ceilalți”, „Nota nouă este o notă excelentă”, „Dacă înveți tot atât de bine, data viitoare vei lua cu siguranță zece” etc. Aceste abordări nu sunt rele sau bune în sine, dar pot să nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de elevi/studenți, pot motiva și trezi interesul acestora; • Întrebările motivante sunt acelea care ajută elevii/studenții să dea soluția corectă, chiar dacă au eșuat în încercarea de a răspunde la întrebarea profesorului; astfel, de cele mai multe ori, acesta din urmă este tentat să răspundă el însuși la întrebarea respectivă sau să ceară altor cursanți să o facă, ceea ce este demotivant pentru cel care nu a putut să răspundă. Întrebările motivante utilizează termeni aluzivi și concepte-cheie pentru a asista elevii/studenții în corectarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]