14,671 matches
-
legase dimineața. Chiar el le legase, iar acum devenise masa asta grea și albă. Asta era tot ce rămânea din șarmul și personalitatea acelui Dick Humbird pe care-l cunoscuse... of, și totul era atât de groaznic, de nearistocratic, de terestru! Orice tragedie posedă o vână de grotesc și de abjecție; e atât de inutilă, de zadarnică... o moarte de animal... Amory și-a amintit de o pisică moartă ce zăcuse zdrobită pe cine știe ce ulicioară din copilărie. Cineva să meargă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxiu a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio participare a sensibilului terestru la inteligibilul celest, nicio degradare a ideii în materie, nicio transcendență a principiilor genealogice, ci o lectură care face un pas înainte în direcția lui Aristotel. Pentru că autorul Metafizicii n-ar renega considerarea Formei drept o calitate potențială a Materiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rând și generează o viață mutilată, iată ce-i repugnă aspirantului la înțelepciune. Dar a trăi în lume ca și cum ai fi în afara lumii pune o problemă: comunitatea o rezolvă, oferind aici și acum o soluție viabilă. Grădina trimite la paradisul terestru, situat pentru unii antici în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
roboți TESA, debutant în spațiu, dar căruia i se trecuse cu vederea lipsa de experiență datorită extraordinarei promptitudini cu care îndeplinea sarcinile cerute, indiferent cât de grele ar fi fost ele. De când făcuse ochi, pentru a folosi o veche expresie terestră, de fapt de când fusese programat și până în momentul desemnării în misiune, nu făcuse nici o greșeală și, în plus, se străduia din răsputeri să consume puțin. Spre deosebire de alți roboți, care, în timpul liber, jucau și șah cu campionul mondial la oameni ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
la 500 de volți și dădeau telefoane. — Cui? — Tovarășelor noastre de muncă. Da’ i-au prins. — Înțeleg, spuse Getta 2, așezându-se într-o poziție neverosimil de comodă. Dar, ia spuneți-mi, voi puteți să vă căsătoriți? Cei trei roboți tereștri se uitară din nou unul la altul. — De putut, am putea - răspunse visător Felix S 23. Da’ cine ne programează? — Știți, eu am vrut să fac odată o cerere în acest sens - interveni timid robotul TESA Stejeran 1, pentru că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-și buzele. — Nu! răspunse cu mândrie Stejeran 1. Eu am avut numai vise de apreciere pentru activitatea mea. Episodul 13 Dromiket 4 În timp ce robotul TESA Stejeran 1 îi împărtășea roboatei Getta 2 impresiile sale în legătură cu unele aspecte legate de existența terestră, în general, și de viața la Centrul Spațial UNIVAX de la Drăgănești-Vlașca, în special, robotul programator-corector al zborului, Dromiket 4, programat să se trezească din oră-n oră pentru a urmări traiectoria navei, se trezi. Conform unui obicei nemărturisit al său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
a fost chemat ca magaziner, iar apoi ca programator-corector de zboruri la Centrul Spațial de la Drăgănești - Vlașca. Un destin obișnuit, firesc, cum au fost atâtea la nivelul roboților din acea vreme. Episodul 14 Altă viață... Fără să bănuiască faptul eminamente terestru că Dromiket 4 trăgea cu urechea, roboata Getta 2 continua să exercite asupra robotului TESA Stejeran 1 o intensă muncă de lămurire, dublată în mod samavolnic de farmecele cu care o înzestrase natura profesiunii sale. — Dragul meu - șopti ea melodios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Sanda”, aparținând roboatei Getta 2, înainta bubuind prin spațiu. Într-un fotoliu de lângă ușă, Getta 2 se desfolia. Îi căzuse vopseaua de pe o gleznă și, cu o șurubelniță, își răzuia și vopseaua de pe pulpă. Ascunzându-și tulburarea, cei trei roboți tereștri priveau nemișcați operația, gândindu-se că niciodată nu văzuseră o vopsea așa de fină. — Ați fost suflată sau trecută prin baie? întrebă cu glas gâtuit comandantul Felix S 23. — Prin baie, răspunse Getta 2, desfoliindu-se acum pe șold. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
rămas vopsea. Cui aparține? — Nouă, răspunse Felix S 23. — Nu mergem să-i vedem? Putem să ne apropiem, dar nu prea tare. — De ce? întrebă curioasă Getta 2. — Dau cu pietre. Lucrează toți la o carieră și cum văd o navetă terestră, cum dau după ea cu bolovani. Nu ne suportă. — De ce? — Am fost obligați să-i izolăm. Susțin că omul nu se trage din maimuță, cum zice Darwin, ci din strămoșul lor Tantal, care, acum vreo treizeci de mii de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
23. — Vardiștii erau tata, că el ne-a învățat jocul, răspunse micul Benga și se uită spre Getta 2 atât de elocvent, că roboata, înduioșată, îi mai dădu o pastilă de șnițel. Episodul 32 Zile fericite Și-ntr-acest chip, echipajul navei terestre interplanetare „Bourul”, pornită în căutarea satelitului „Veac Nou”, dispărut de pe multimilenara lui orbită, se completă cu un nou membru: micul Benga. Urmară câteva zile senine. Parcă niciodată comandantul Felix S 23 nu comandase cu mai multă limpezime ca acum, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
din Wells, Asimov și Ion Hobana. Din inepuizabila ei poșetă, Getta 2 le dădea tuturor pastile de Jidvei, iar Dromiket 4 le cânta doine din jurul Centrului de Recuperare Intergalactică de la Lehliu-Gară. Privind-o pe Getta 2, pe cei trei roboți tereștri îi încercau adesea sentimente general-umane și, pentru prima oară, comandantul Felix S 23 trecu cu vederea consumul pronunțat de curent electric pe care-l înregistrau contoarele personale. Se gândea comandantul cu părere de rău că în vocabularul său de bază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
rămăseseră în picioare. Văd că nici scaune n-aveți destule. Episodul 34 Întâlnire de gradul zero În cabina de comandă a „Bourului”, agresori și atacați se așezară care pe unde putea. — Așa deci, făcu bărbosul, uitându-se compătimitor la roboții tereștri. Aur n-aveți, platină n-aveți. Ia scoateți din prunele alea. Comandantul Felix 23 făcu semn cu capul spre Stejeran 1. Acesta se duse în magazie și reveni cu o lopată de prune. Le împărți bărbosului, blondului și celui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Noroc cu prunele. Un lucru să vă fie clar! zise cu hotărâre comandantul Felix. Nimeni de-acum înainte nu se va mai atinge de prune! Ați văzut ce importanță au. Episodul 35 Soțul Gettei 2 După plecarea hoților, roboții noștri tereștri își veniră, cum se zice, în fire: Stejeran 1 mătură rapid prin cabină. Dromiket 4 verifică aparatura de bord, comandantul Felix S 23 își verifică ținuta, iar micul Benga spuse că îi e somn și se duse în magazie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
plină de dragoste, pedagogul se opri: Aici învață copiii mai mari, din clasele V-VIII, zise el. Să intrăm. Pășiră pe poartă și intrară în curtea mare a școlii, amenajată ca teren de sport. Recunoscură câteva din însemnele unor sporturi terestre: porțile de handbal, panourile de baschet, groapa pentru săritura în lungime; apoi văzură un mic labirint cu geometrie variabilă, din butoaie, pentru sportul tradițional al jupiterienilor, sornak-ul, patru cotețe cu iepuri de câmp pentru pasiunea nr. 1 a marțienilor, lepurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
saturnienilor și chiar ale celor doi morocănoși elevi plutonieni, singurii pe care - după cum le spusese pedagogul - îi posedă școala. În mijlocul curții stătea înfipt un catarg în jurul căruia erau strânși vreo treizeci de elevi uitându-se în sus. Priviră și roboții tereștri într-acolo și văzură trei indivizi stând atârnați într-un fel de hamuri de trei brațe metalice ce se roteau în vârful catargului. În timp ce se învârteau cu viteză mică, încercau să păstreze cât mai mult în aer o minge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
metalice ce se roteau în vârful catargului. În timp ce se învârteau cu viteză mică, încercau să păstreze cât mai mult în aer o minge de volei, pasând-o unul la altul. — Sunt profesorii noștri de sport, explică pedagogul, observând nedumerirea roboților tereștri. Le arată copiilor cum se pot juca în imponderabilitate. Intrară apoi în clădire, pe un coridor curat, luminos, proaspăt dat cu petrosin. Pe lângă pereți, pe piedestaluri de granit, se înșirau busturi de ghips ale unor mari personalități ce contribuiseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
neptuniene și două cercetătoare pământene în geometrie plană. N-a fost ușor nici într-o parte, nici într-alta. Episodul 43' Cosmic School (III) Mai vizitară alte câteva clase din cursul superior de liceu și câteva amfiteatre studențești unde roboților tereștri li se explică principiul notării din școală: pentru același răspuns oral sau scris, se dădeau două note: una a profesorului - desigur, supusă subiectivismului, și alta a computerului care răspundea de profesor. Dacă între cele două note obținute de elev (student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de televizoare. Pe ecranul fiecăruia apărea o altă imagine. — Nu vă deranjați - spuse pedagogul către inspectorul care vru să se ridice în picioare -, continuați-vă munca. Prin acest sistem de televiziune cu circuit închis - continuă el să le explice roboților tereștri - se urmărește activitatea zilnică a unui profesor. Fiecare inspector are o asemenea încăpere de studiu. Ia să vedem, dumneavoastră de cine răspundeți? De profesorul de literatură de la clasa a VIII-a, răspunse inspectorul. — Unde se află acum? întrebă pedagogul. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ale unor roboți, într-o astfel de încercare. Dar n-a fost să fie așa... Episodul 45 O stație pilot Cam la două săptămâni de când îl lăsaseră pe micul Benga să guste binefacerile sistemului de învățământ de la Cosmic School, roboții tereștri însoțiți de Getta 2 avură în sfârșit bucuria, după luni întregi de colindare prin spațiu, după ce nu luaseră contact decât cu persoane străine, vag ostile și clar ironice, să întâlnească și pe cineva de-acasă, de la Drăgănești-Vlașca. Era o uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
devorat telegrafistul de serviciu), ceea ce a grăbit sistarea experimentului și trimiterea în cosmos a celui de-al doilea lot, cu profil schimbat. În mai puțin de-o oră, după semnalizările de rigoare, „Bourul” se cuplă cu „Andromeda Roșie” și roboții tereștri trecură spre stație prin coridorul perfect etanș dintre cele două nave. Îi întâmpină, strângându-le mâinile, șeful experimentului, inginerul Păscuțoiu. — Ei, cum merge treaba? întrebă comandantul Felix S 23. Cresc porcii noștri, cresc? — Cresc, cresc, excelent, cum nici nu ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
care nu-și dădeau seama că le curge ceva pe haine până nu beau paharul cu lanț până la fund. Episodul 12 Sentimente general-umane După ce terminară masa, ieșiră cu toții în fața cantinei. Era o după-amiază frumoasă. Soarele, chiar dacă mai mic decât cel terestru, lumina plenar, încălzindu-le întrucâtva fețele. Fără să-și dea seama, comandantul Aciobăniței și tânăra mediocră pistruiată se desprinseră de ceilalți, luând-o mai în față, pe cărarea dintre barăci. De undeva se-auzea cum se-ncearcă repararea unui difuzor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
încruntata Gee... Doar spuza sidefată în depărtare, și În preajmă, goana unor năluci opiacee. Vulturi de flăcări, aștrii spre tine s-or purta. Vâslirii lor solemne deschide-atunci ferestre Și bea din plin vârtejul stârnit în preajma ta Cum altădată, boarea pădurilor terestre. Respiră, crești mai vastă... în plasma unde doar O singură năvală de năzuinți se-aprinde, Asemeni unui mare și lacom protozoar, Înmugurindu-ți brațe, în noapte le întinde. Al tău, al tău, cuprinsul Întregului dintâi, Din negura-Andromedii la sorii din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
e numaidecât exclus în prima poezie din cel de-al treilea ciclu al volumului, Nastratin Hogea la Isarlîk, publicat întîi în "Viața romînească" (1922). Ciclul Isarlîk ar marca întîia treaptă al procesului alchimic, nigredo (opera la negru), în care elementului terestru, corporal, i se atribuie o forță ascunsă, focul primordial, recuperabil prin dizolvare și închegare. Acea raia himerică "la mijloc de Rău și Bun", târgul hilar de "la vreo Dunăre turcească", unde, printre gâzi și simigii, Nastratin topește, la "jar alb
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vrem să transformăm oamenii în vite, sunte ostili față de rasa umană, pentru noi omul e un animal de muncă, bogăția Pământului, pentru Darco e mană, experiența pe oameni este poruncă, controlăm Terra de mii de ani locuim intra și extra terestru suntem ai Universului, titani și-al vostru ancestru. Referință Bibliografică: poem reptilian / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POEM REPTILIAN de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364307_a_365636]
-
stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfântă cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE ... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre - certe, poetul păcătos ... acesta ... eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce bine e să plângi în limba ta! ce bine e să facem nunți ca-n basme când are cine binecuvânta prin viață ponegrita de fantasme. și
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]