1,621 matches
-
cum pare.“, a fremătat Mihnea. I-a trecut însă repede. „Da’ pe mine nu mă păcălește. Dă tare-n femei, da’ de fapt e-un mototol. E topit după aia, se vede de la o poștă. Și cum zici că arăta tipa?“ „Potabil.“, am pus de la mine, fără să insist. „Nu știu de ce, da’ nu prea-mi vine să te cred. Regula număru’ unu a ipocriziei: nu-ți bați joc decât de oamenii la care ții:“ „Ipocrizia e-o artă, nu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de mafioți la o masă într-o cafenea și zăboveam cu privirea pe picioarele ei până în ultima clipă, când simțeam că el e pe punctul să-și da seama. Pe stradă, mă plimbam cu Felicia de mână și cercetam călcâiele tipei din față, ca și cum aș fi fost atent pe unde merg. Sau mă prefăceam că studiez vitrina unui magazin, când eu de fapt admiram reflectarea pulpelor femeii din stația de-autobuz. Același lucru în metrou, folosind geamul ușilor. Voluptatea se-amesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la întâmplare, ce mi-a trecut prin cap: bacon, măsline, ceapă, roșii, ardei, extra mozarella. Mi se făcuse și mie foame, gastrita dădea târcoale. L-am cercetat iar pe Mihnea. El butona textul, ospătărița se aplecase pe tejghea, Cezar picotea, tipele de pe televizor dansau amețite. Gândurile secționau lumina, fumul, încăperea, oamenii, purtând fiecare din viețile astea incomplete spre o direcție de nimeni cunoscută și cu-atât mai puțin controlată. Totul mergea ca pe roate. Știam din romane chestia aia cu timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, angro, aparte, auto, bălălău, buzău, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, cogeamite, coz, crown, dictando, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, guarani, incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
incognito, maya (în DOOM1, maia), niznai, prostil, sepia, solo, tipo, trotteur, țurlu-burlu. Modificările de încadrare morfologica sunt de diverse tipuri: consemnarea unor adjectivizări ale substantivelor mai vechi sau mai noi: auto, cacă, candel, caramel, cicero, cloș, dictando, guarani, sepia, solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito, niznai, țurlu-burlu2; consemnarea unor adverbializări ale
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
euro (card ~), extra (făină ~), foto (studio ~), hidro (buletin ~), hipo (concurs ~), homo (cuplu ~), lacto (dietă ~), macho (atitudine ~), maxi (pedigree adult ~), micro (impozit ~), midi (dispozitiv ~), mini (fustă ~), mono (înregistrare ~), moto (bursă ~), retro (tunsoare ~), stereo (căști ~), super (site ~, curs ~), tele (emisiune ~), termo (energetician ~), tipo (editare ~), ultra (laptop ~), video (sistem ~), zoo (parc ~) - sau compuse - antiporno (virus ~), antitero (brigadă ~), audiovideo (revista ~), auto-moto (piese ~), auto-moto-velo (anunțuri ~), euro-radio (eveniment ~), foto-audio (producție ~), foto-audio-video (comerț electronic ~), micro-mini (memorie ~), radio-stereo (antenă ~), super-macro (lentilă ~), super-softy (vibrator ~). În urmă trunchierii părții inițiale sau
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
ca un factor principal în procesul de creație a unor noi forme de viață”<ref id=”2”>Petre Andrei, „Instrucția publică”, în Despre ideal, despre fericire. Valorile Estetice și teoria empatiei. Etica. Prelegeri. Instrucția Publică, tomul IV, vol. I, Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 243.</ref>. Mai mult, pentru că o formă elevată a educației este universitatea, gânditorul ne spune că „pe lângă pregătirea științifică, universitatea trebuie să formeze și personalitatea spirituală a studentului. Îndeobște e știut că universitatea nu dă cultură
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fi cea pe secții: Muzică, Desen, Design și Arhitectură, Balet și Teatru . Dacă i-am împărțit pe secții îi putem împărți și în funcție de sex: uneori fetele pot fi privite ca obiecte și nu persoane și pot fi catalogate ca fiind: tipe frumoase... bine aranjate... fără gusturi... normale, iar băieții pot fi considerați... șoferi profesioniști...bancomate... eventual magazine...de “Firmă”. Și totuși am demonstrat pe propria piele că raționamentul unui Homo Sapiens Sapiens este uneori mai puternic decât instinctul de turmă și
Biodiversitatea în Colegiul de Artă „Octav Băncilă”- Iași. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1802]
-
mimă, mineralogă, mitingistă, modelieră, monografă, monumentalistă, morfopatologă, muralistă, nazareeană, nomenclaturistă, nutriționistă, oceanologă, oligofrenă, onanistă, ontogenistă, ostatică, paleoantropologă, panegiristă, peruchieră, plasticiană, pleșcară, politiciană, politologă, prioră, proceduristă, procuristă, proiecționistă, psihopedagogă, psihoterapeută, punkistă, radiofonistă, rameră, scientologă, securistă, sexologă, sociolingvistă, suporteră, taximetristă, tenismenă, terapeută, tipă, zincografă), -că (australiancă, canadiancă, indiancă, mexicancă, nord-coreeancă, samariteancă, sud-africancă, sud-americancă, sud-coreeancă), -iță (barmaniță, factoriță, notăriță, vătmăniță), substantive provenite prin conversiune din adjective 4 (adițională, afgană/afghană, antiaeriană, azeră, basculantă, coreeană, coronară, creolă, cumană, cuneiformă, dayacă, divizionară, dravidină, elamită, eschimosă, etiopiană
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
-te și adu mingea) nu făcea, noi ca părinți nedându-ne seama dacă M refuza să facă sau nu înțelegea. 6. In cât timp ați observat primele rezultate de la începerea terapiei ABA? Deși la început a refuzat sa coopereze (plângea, tipa), după aproximativ o luna au început sa apăra primele schimbări in bine, M a început sa asculte, sa repete sunete si ce m-a impresionat pe mine ca mama a fost când la o activitate de potrivire a obiectelor pe
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
regăsit locul in viata noastră. Mama lui Constantin Totul a început in jurul vârstei de 1 an si 7 luni,când Constantin a început sa refuze alimentele si sa se comporte anormal pentru un copil atunci când i se refuza ceva : tipa, se tăvălea pe jos, se dădea cu capul de leagăn si a început sa piardă din limbaj aproape tot ce știa. Am fost la pediatru la 2 ani, i-am spus ca nu vorbește , medicul m-a liniștit si mi-
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
fost o minciună. Imediat un altul s-a dus la ea și a întrebat-o : «Nu vrei să te culci și cu mine? Dacă te-ai culcat cu urîtul ăla de ce nu te culci și cu mine.» Din ziua aceea tipa nu a mai zîmbit, nu a mai rîs, nu a mai reacționat deschis în relațiile cu un bărbat. Aceste traume trec de la o generație la alta. Victima unui abuz nu va iubi copii săi deoarece are repusie față de viața de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cu‑ nosc foarte bine motivele acestei noi evoluții cu referințe direct la pictură și îndeosebi arhitectură 23. În Germania, la mijlocul secolului al XV‑lea, asistăm la o invenție esenți‑ ală care va avea consecințe imense pentru dezvoltarea artelor și anume tipa‑ rul. Deși s‑a ajuns la două forme de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
deicticitatea difuză a demonstrativului care contractează relații la distanță cu antecedentul sau evocă, prin aceeași formă, doi referenți distincți: B: ă: uite A: ia B: astea [sînt A: [uau↑ așa mulți sînt? B: ăștia sînt. de fapt aia-i o tipă și mi-a dat și titlu↓ A: da↓ B: diana l*** asta a scris pentru: ea și pentru încă ăștia↓ A: mai mulți↓ [da↓ B: [și-a dat doar numele↓ A: fără titlu↑ fără [nimic? B: [fără titlu fără rezumat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și la federație↓ [<Z nu-i nici un fel de problemă. B: [deci ace:l contra:ct l-ai semnat tu <L,P singur.> (IVLRA: 193) A: și:# # nu știu cum ne-am întors noi acasă↑ LA mine-n scară↑┴# a ieșit o tipă <R nu cred c-o știi↓ viorica>↓ [...]. și între timp ne-am uitat la ea și vedem că și ea are (xxx) niște pete pă mînă.[...] în sfîrșit↓ îi spunem noi tipei delicat că trebui să plecăm ca să nu stăm
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acasă↑ LA mine-n scară↑┴# a ieșit o tipă <R nu cred c-o știi↓ viorica>↓ [...]. și între timp ne-am uitat la ea și vedem că și ea are (xxx) niște pete pă mînă.[...] în sfîrșit↓ îi spunem noi tipei delicat că trebui să plecăm ca să nu stăm cu ea (IVLRA: 66) A: păi cînd am venit aicea era: zece fără un sfert. lacăte peste lacăte. și-am sunat-o pe șefa↓ # <IM ă: CE fac (IVLRA: 87) B: păi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
data trecută îmi prezentase pe un coleg de servici pe care-l chema l*** sau nu știu cum (IVLRA: 174) A: tu ai luat zece la lingvistică? E: da. A: da' cînd am auzit de numele ăsta↓ nu știu cine↓ am întrebat p-o tipă ┴ (IVLRA: 81) B: săru' mîna ↓ bună dimineața. A: ă: să vi-l prezint pe fratele meu↓ răzvan și ei sînt colegii mei dan [udrea↓ sportu (IVLRA: 86). Interpretarea dublării la nivel transfrastic 12 pune în evidență existența unor mecanisme pragmatice
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în meciul cu Zaglebie“, îmi zic. Dar nu, n-a fost asta. După un moment de tăcere, menit să puncteze importanța știrii, reporterul și-a tras o figură pioasă și a anunțat cu ochii în pământ: „Preafericitul Teoctist a murit“. Tipa din studio - care cu vreo jumătate de oră în urmă transmisese că Patriarhul se simte mai bine - a dat în bâlbâială. A început să întrebe din priviri, cu disperare, prompterul. După momente bune de tăcere, fără reacție, cineva mai inspirat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
mare de poante. Apoi nu trebuie uitat tipul funcționarului în administrație, care a venit la acest curs la Predeal pentru a-și face vacanța plătită de contribuabil și nu pentru a se perfecționa. În această categorie poate fi încadrată subcategoria tipă frumușică, prezentă o oră de dimineața, în mini, exact în fața sărmanului instructor german. Toată lumea vrea să profite de această ieșire, de aceea se chiulește în draci, fapt greu de înțeles pentru instructorul german, care ne-a mărturist nevinovat: „for us
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pentru a putea pleca, atunci când răbdarea mea se pierde iremediabil, înecată de plictiseala groaznică provocată de neo-limbajul de lemn. Tot felul de campanii de PR, de comunicare, de explicare, de introducere etc. „Nu vreau să vă țin mult...“ și tipul/tipa vorbește de un sfert de oră și va mai vorbi încă un sfert de oră. Interactivi mai vrem să fim... Codruț 7 decembrie 2005 Am ales să-mi folosesc și cel de-al doilea cartuș plin cu alice, îndreptându-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
totul și să nu rețină mai nimic pentru el. Iară fac filosofie de budoar. România, la întoarcere, este eternă și fascinantă, începând cu fetele care făceau sampling, chiar la ieșirea din avion (de obicei, acolo te așteaptă polițiști și nu tipe care întind pliante pentru vânzători de automobile BMW), primul semn de anormalitate. Mizeria asiatică a străzilor. Într-o lună, o singură lună de zile, TV-urile au căzut și mai jos - mă refer la jurnalele de știri, care au devenit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
doar în trecere. Cea mai tare fază a fost atunci când o anumită trupă de băieți frumoși, care săgetează frecvent inimile adolescentelor valahe, nulități muzicale absolute, mari favoriți cu o melodie la modă, într-o anglo-spaniolă (spanglish?) au adus și o tipă mai coaptă pentru a capta atenția masculilor. Dar știi cum s-au gândit să o facă (să capteze virilitatea valahă?) Instalând un ventilator sub podiumul unde se producea tipa (urâțică), îmbrăcată într-o rochie de un roșu aprins, pentru ca rochia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
melodie la modă, într-o anglo-spaniolă (spanglish?) au adus și o tipă mai coaptă pentru a capta atenția masculilor. Dar știi cum s-au gândit să o facă (să capteze virilitatea valahă?) Instalând un ventilator sub podiumul unde se producea tipa (urâțică), îmbrăcată într-o rochie de un roșu aprins, pentru ca rochia lungă să se ridice cât mai sus, eventual până-n cap, pentru a revela națiunii chiloțeii (tot roșii, obvious!) muzicantei. Doar un exemplu de penibil. M-a mai enervat faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în engleză și/sau română. La sfârșit, totul s-a terminat cu un scandal monstru, în care toată lumea a acuzat pe toată lumea, unii au devenit isterici, altii ironici, unii amenințau cu tribunalul, cu Băsescu, cu PNA-ul, iar mama unor tipe fandosite și bine germanizate (neuitând să vorbească o limbă română cu puternice inflexiuni străine!), ce s-au clasat spre coada clasamentului, s-ar fi mulțumit și cu 100.000 de euro drept compensații „(i)morale“. Panem et circenses! Vivat! P.S.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
meu oraș subcarpatic, de munte, vorba celebrului ploieștean. În afara avantajelor de a vedea o astfel de reprezentație live există și destule dezavantaje. Copii care nu văd, dar aud, bun prilej de a se înghionti și a comenta cu mami, râsul tipei din față, un râs ciudat și prost plasat, șușotelile vecinei din dreapta, care cocheta cu soțul, ghinionul de a fi prins niște locuri periferice și la mare distanță de scenă (greșeală pe care n-am să o mai fac), ropotele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]