2,089 matches
-
sprijinul reprezentat de grupul colegilor atunci când adultul înțelegea educația ca pe un proces de supunere oarbă: "Așadar, fiind emancipat de sub autoritatea adulților, copilul nu a fost eliberat, ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și cu adevărat tiranică, tirania majorității. În orice caz, rezultatul este că acești copii au fost, ca să spunem așa, izgoniți din lumea oamenilor mari. Ei sunt fie aruncați înapoi, fie predați tiraniei propriului lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot răzvrăti
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și cu adevărat tiranică, tirania majorității. În orice caz, rezultatul este că acești copii au fost, ca să spunem așa, izgoniți din lumea oamenilor mari. Ei sunt fie aruncați înapoi, fie predați tiraniei propriului lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot răzvrăti, cu care, pentru că sunt copii, nu pot discuta și din care nu pot fugi în orice altă lume pentru că lumea adulților le este barată". (Arendt, 1997, p.
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot răzvrăti, cu care, pentru că sunt copii, nu pot discuta și din care nu pot fugi în orice altă lume pentru că lumea adulților le este barată". (Arendt, 1997, p. 189) Tirania grupului produce substimulare și frică, iar soluțiile nu mai par a fi doar conformismul și delincvența juvenilă (cum nota Hannah Arendt), deoarece în prezent se poate adăuga evaziunea din realitate și libertatea din lumea virtuală (eventual, sub un alt nume
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
juvenilă (cum nota Hannah Arendt), deoarece în prezent se poate adăuga evaziunea din realitate și libertatea din lumea virtuală (eventual, sub un alt nume, sub un alt chip, sub altă identitate, cu alte caracteristici de personalitate). Mai târziu, resentimentele împotriva tiraniei grupului se vor plia perfect peste efemeritatea flashmob-urilor, dând naștere unei aversiuni durabile pentru orice aderență la un grup durabil (partid, sindicat, ONG etc.). Rămâne întrebarea: de ce creierul uriaș al multor copii preferă evaziunea oferită de internet sau activitățile inepte
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de care aminteam anterior. Este și punctul de vedere exprimat de Hannah Arend, ignorat din păcate: "Așadar, fiind emancipat de sub autoritatea adulților, copilul nu a fost eliberat, ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și cu adevărat tiranică, tirania majorității. În orice caz, rezultatul este că acești copii au fost, ca să spunem așa, izgoniți din lumea oamenilor mari. Ei sunt fie aruncați înapoi, fie predați tiraniei propriului lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot răzvrăti
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ci a fost supus unei autorități mult mai înspăimântătoare și cu adevărat tiranică, tirania majorității. În orice caz, rezultatul este că acești copii au fost, ca să spunem așa, izgoniți din lumea oamenilor mari. Ei sunt fie aruncați înapoi, fie predați tiraniei propriului lor grup împotriva căruia, din cauza superiorității lui numerice, nu se pot răzvrăti, cu care, pentru că sunt copii, nu pot discuta și din care nu pot fugi în orice altă lume pentru că lumea adulților le este barată. Reacția copiilor la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copiilor la această presiune tinde să fie ori conformism, ori delinvență juvenilă și este frecvent un amestec al amândurora. (Arendt, 1997, pp. 189-190) De fapt, credem că se pot aduce două corecturi ideilor exprimate de Hannah Arendt: în primul rând, tirania grupului înseamnă de cele mai multe ori tirania unui singur individ, înconjurat de un cerc restrâns de adepți, care folosește grupul în conformitate cu voința sa; în al doilea rând, astăzi copiii recurg frecvent la evadarea în spațiul virtual, acolo unde pot adopta identitatea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fie ori conformism, ori delinvență juvenilă și este frecvent un amestec al amândurora. (Arendt, 1997, pp. 189-190) De fapt, credem că se pot aduce două corecturi ideilor exprimate de Hannah Arendt: în primul rând, tirania grupului înseamnă de cele mai multe ori tirania unui singur individ, înconjurat de un cerc restrâns de adepți, care folosește grupul în conformitate cu voința sa; în al doilea rând, astăzi copiii recurg frecvent la evadarea în spațiul virtual, acolo unde pot adopta identitatea dorită și se pot manifesta în conformitate cu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
respectivelor legi, în vreme ce legile naturii nu pot fi ocolite indiferent de circumstanțe. În același mod specific sofiștilor argumentează și Trasymachos de pildă, atunci când identifică dreptatea cu "folosul celui mai tare": " Fiecare stăpânire legiuiește potrivit cu folosul propriu: democrația face legi democratice, tirania tiranice și celelalte tot așa. Așezând astfel legile, stăpânirea declară că acest folos propriu este, pentru supuși, dreptatea. Pe cel ce încalcă această dreptate și acest folos îl pedepsește, ca pe unul care a încălcat legile și săvârșește nedreptăți. Spun
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
În cristalizarea acestei condiții de renunțare nu au lipsit noi întemeieri și reabilitări. Dar și acestea pot face extrem de puțin împotriva orizontului istorico- cultural al politeismului valorilor, mai mult, nici măcar al valorilor, ci al opțiunilor și deciziilor de fond. Astăzi tirania valorilor de odinioară s-a transformat în isostenie și pe urmă în anarhie a valorilor. Formalul a prevalat asupra materialului, convenționalul a atacat esențialul, Max Weber s-a impus asupra lui Max Scheler. Chiar și cel care nu se resemnează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
textele literare britanice, în special în literatura de călătorie. Practic, Andraș deconstruiește imaginea României din perspectiva felului cum este perceput spațiul balcanic, a cărui geografie este cu totul aparte, ceea ce conduce către o reprezentare care oscilează între "barbarie și poezie, tiranie și pasivitate, exotism și atracție nevinovată, concretețea pericolului iminent și aparența idilică, realitatea crudă și legenda"167. De fapt, percepția și reprezentarea despre geografia simbolică a celuilalt este cea care orientează imaginea despre celălalt, ambele procese fiind tributare sistemului de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Inchiziției și a expansiunii teritoriale, în timp ce în alte epoci Spania se bucura de o reputație romantică datorită lui Merimee și Bizet. În ceea ce privește Germania, imaginea acesteia a fluctuat de la zona romantică a poeților și filosofilor la cea tehnocratică și brutală a tiraniei. (Joep Leerssen, Imagology: History and Method, în Manfred Beller, Joep Leerssen (coord.), Imagology. The Critical Construction and Literary Representation of National Characters, Amsterdam, Rodopi, 2007, p. 21). 562 Diane Roberts, The Myth of Aunt Jemina: Representations of Race and Region
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un domeniu în care este recunoscut. Hallak consideră că în țările în care drepturile omului sunt încălcate va exista mereu o împotrivire a guvernului față educația întregii populații. Guvernele despotice se tem că o populație educată le-ar putea contesta tirania. În consecință, democrația și recunoașterea generală a drepturilor omului ar trebui să preceadă dreptul la educație. Educația pentru Toți, afirma Hallak, "nu poate fi doar un scop în sine: ar trebui să fie însoțită de politici adecvate pentru promovarea democrației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare. Părinții muncitori în special, au memoria plictiselii, fricii și tiraniei, sau, în cel mai bun caz a condescendenței profesorilor. De aceea pentru ei este extrem de dificil să înțeleagă ce este "noua" educație și se mențin la distanță de școală. Dacă școala a fost o experiență de respingere ambivalentă, ei tind
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
eliberându-i pe cei pe care ministrul îi pusese în mod nedrept în închisoare. Fiind susținut de un ajutor deosebit din partea lui Dumnezeu, l-a demis pe fratele Elia din oficiul de ministru general, acuzat de scandalurile provocate și de tirania pe care o manifestase față de frații zeloși din Ordin; asta s-a întâmplat în prezența părintelui nostru papa Grigore al IX-lea, fiindcă, în urma inițiativei acestuia, multe provincii înaintaseră plângeri împotriva fratelui Elia. Cine poate, așadar, să aibă prezumția de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între două lumi și între două vârste artistice. Poezia de exil a lui Ovidiu, contrar unor opinii academice, este totuși și o formă de rezistență contra tiraniei. Poetul simte teroarea istoriei, dar neagă vinovăția sa legală (error este culpa, nu scelus) și perseverează în tentativa obținerii grațierii și a întoarcerii sale la obârșii. Augustus e numit caesar, sinonim cu autocrator, sau, alteori, emfatic, deus sau caeleste numen
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poem un fel de libellus în limba getică (sermone Getico) despre moartea lui Augustus care, după cum se va vedea, conține numeroase aluzii cu caracter politic. De altfel, din studierea operei ovidiene rezultă că răsunătorul nume Brutus, simbol al luptei împotriva tiraniei, e îmbogățit și de însușiri morale într-atât de înălțătoare încât îl transformă într-un adevărat simbol al eroului care luptă pentru libertate. Această aureolă de erou se răsfrânge destul de mult asupra destinatarului ovidian, real sau fictiv, și, în același
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
virtus dissimulata diu."253 Și într-adevăr... în acea zi, domnia regilor a luat sfârșit (dies regnis 254 illa suprema fuit). Acest personaj, Brutus, care, grație vicleniei și curajului său, reușește ca în cele din urmă să dea lovitura mortală tiraniei, este elogiat de Ovidiu și ridicat la rangul de simbol al eroului înflăcărat de iubire de libertate, de ură față de insolență și dictatură, care se remarcă însă printr-o excepțională prudență, impusă de vicisitudinile prin care trecea în acel moment
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acuzat în mod explicit de crimă de lesmaiestate și că de el (sau, poate, de tatăl acestuia) Ovidiu se arată strâns legat, să spunem, spiritual: ne aflăm în cadrul acelorași tradiții de independență și de libertate față de instituția imperială și de tiranie 273. Lui Cotta Maximus îi sunt adresate Ponticele II, VIII; III, II; III, V274. În scrisoarea Ex Ponto, II, VIII, Ovidiu îi mulțumește cu efuziune lui Cotta Maximus, pentru că îi trimisese la locul de exil imaginile lui Augustus și ale
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
atmosfera contrară regimului lui Augustus, până la un anumit punct suntem justificați să presupunem că sănătatea tot mai zdruncinată a împăratului, stătea la baza multor speranțe optimiste ale celor care își doreau o reîntoarcere la republică (după paranteza dictaturii și a tiraniei lui Augustus, cum era fără îndoială considerată). Și această supoziție a noastră este într-o oarecare măsură demonstrată de faptul că Augustus a murit, într-adevăr, în timpul consulatului lui Sextus Pompeius. S-ar putea naște bănuiala că întreaga epistolă ar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
excludem că maniera de tratare a subiectului nu era diferită de modul în care o trata Ovidiu însuși, în prezentarea episodului alungării regilor 298, poetul inspirându-se din anumite momente ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în care o trata Ovidiu însuși, în prezentarea episodului alungării regilor 298, poetul inspirându-se din anumite momente ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema aleasă de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
episodului alungării regilor 298, poetul inspirându-se din anumite momente ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema aleasă de Cornelius Severus risca să rănească susceptibilitatea lui Augustus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de Ovidiu lui Augustus, trebuia să trezească în sufletul Împăratului același dispreț pe care l-a provocat versul lui Naevius fraților Metellus: din nefericire (pentru poporul roman) cei doi consuli au căzut în aceeași zi (lăsând, din păcate, drumul liber tiraniei lui Augustus: pare să continue poetul). Prin versul citat, sulmonezul intenționează să sugereze posterității că ghinionul l-a urmărit încă de la naștere, care a avut loc într-un context așa de tulbure 459 pentru poporul roman și care avea să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îl puteau avea asupra celor care se opuneau regimului lui Augustus. 254 Trebuie remarcat pluralul regnis, care pare a servi nu atât de figură poetică, ci pentru a sugera că acea faimoasă zi (illa) a pus capăt tuturor regimurilor (tuturor tiraniilor), s-ar putea spune ideii înseși de tiranie, se înțelege, în realitate sau virtualiter, prin exemplul dat tuturor timpurilor, fără a exclude prezentul. 255 Ibid., cu bibliografia deja menționată. 256 Ex Ponto, I, I, 59-62. De altfel, părerea lui de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]