1,739 matches
-
drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă ar fi fost, avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
anumite vicii. Exemplificăm : ,, - Măi bărbate, fii cuminte İa cînepa și mi-o vinde Și mi-o vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut - Mergi nainte că te- ajung.>> -//,, Mă făcui că cer un foc, ca să fac minciunii loc. ” - din popor. -//,,Foaie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut - Mergi nainte că te- ajung.>> -//,, Mă făcui că cer un foc, ca să fac minciunii loc. ” - din popor. -//,,Foaie verde
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut - Mergi nainte că te- ajung.>> -//,, Mă făcui că cer un foc, ca să fac minciunii loc. ” - din popor. -//,,Foaie verde tiriplie Trece puica
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
humuleștean, descrierea școlii care adunase băieți și fete, printre care și pe Nică "un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra sa", "calul bălan" pentru sancțiuni, ceaslovul cu care puteau fi ucise muștele, mama care "era în stare să toarcă în furcă și să învăț mai departe", tatăl având o altă atitudine față de învățătură: "dac-ar fi să iasă toți învățați... n-ar mai ave cine să ne tragă ciubotele"; prima ruptură de sat, în urma plecării copilului la școala din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare "să toarcă-n furcă" numai să-și vadă copilul la școală, mama lui Nică oferea exemplul personal: "Și când învățam eu la școală, mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și la Alexandria mai bine decât mine
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spună că soția este prima vinovată de turcirea sa. Mărturiile vecinilor o vor ajuta pe Stana să obțină separarea. Ni co lae nu este singurul, și alți bărbați plecați în Imperiul Otoman cu diverse treburi, fie nu se mai în torc căsătorindu-se acolo, fie trec la islam, organizându-și viața în funcție de noua identitate. Părăsirea soției nu presupune întotdeauna neînțelegerile conjugale sau migrarea în căutarea unui loc de muncă. În unele cazuri lucrurile sunt clare încă din capul locului: evadarea din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pierdut cinstea. Apoi un ritual dezonorant se pune în aplicare pentru a arăta tuturor rușinea și gravitatea păcatului comis. Bărbații bigami sunt plimbați „pre ulițe cu pielea goală, șezînd călare pre măgari, și-i tot bat cu dooă furci ce torc muierile“. De același tratament beneficiază și femeile bigame, numai că furcile de tors sunt în locuite cu ișlice. În practică, mitropolitul își dă seama că nu poate pune în aplicarepedeap sa ca pi ta lă. Din momentul în care bigamul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gardian pentru fiica sa. El propune îndepărtarea ei din sat, și astfel devine slujnică undeva, pe Podul Mogoșoaiei, la un unchi gata s-o primească. Totodată, tatăl se angajează să vegheze asupra ginerelui pe care promite - dacă s-ar în toarce - să-l predea în mâinile autorităților locale. Hoția constituie motiv de divorț numai în patru cazuri, dar ea apare alături de abandonul conjugal în trei cazuri și în alte trei cazuri este asociată cu traiul rău. Pravila acordă separarea atunci când se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Acesta are toate defectele din lume, curvar, bețiv, risipitor, dar are un mare avantaj, nu vrea despărțirea. Mitropolitul insistă pe lângă femeie să treacă cu vederea, să uite și să-l reprimească. Cum aceasta nu vrea să se mai re în toarcă în patul conjugal, separarea este acordată, iar Sanda are obligația de a păstra celibatul. Alteori măsurile sunt chiar mai dure. La 19 martie 1779, la Mitropolie se prezintă Sta na cu soțul ei, Is tra te din satul Fra sin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
schițe, rareori adâncite, care, grație alegerii judicioase a elementelor, însuflețesc personajele și întâmplările. Cercetătorul străin nu poate să nu observe culoarea locală. Personajele lui Creangă, oameni din popor, capătă individualitate. Femeile sunt ocupate cu treburi casnice, acasă sau la șezători torc umezind firul, pregătesc mâncarea tradițională, mămăliga, sau alte mâncăruri moldovenești, al căror nume și gust este bine cunoscut povestitorului. Jean Boutiăre apreciază că Ion Creangă este unic prin bogata colecție de expresii, zicale și proverbe populare, care nu are echivalent
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pisici printre membrii unei firme detensioneză atmosfera, reduce stresul, oamenii devin mai relaxați, se enervează mai rar și sunt mai amabili. Pentru stăpânii săi, cea mai plăcută și cea mai liniștitoare manifestare a pisicii este torsul. Se pare că pisicile torc când sunt relaxate sau când vor să se calmeze. Chiar și pisicile rănite torc pentru că le ajută să se vinedece, să-și întărească oasele și organele interne. Oamenii de știință de la Institutul de Cercetări „Fauna Communications” din Carolina de Nord
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
enervează mai rar și sunt mai amabili. Pentru stăpânii săi, cea mai plăcută și cea mai liniștitoare manifestare a pisicii este torsul. Se pare că pisicile torc când sunt relaxate sau când vor să se calmeze. Chiar și pisicile rănite torc pentru că le ajută să se vinedece, să-și întărească oasele și organele interne. Oamenii de știință de la Institutul de Cercetări „Fauna Communications” din Carolina de Nord. S.U.A., au descoperit că torsul pisicilor reprezintă un adevărat mecanism natural de vindecare a
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
din Carolina de Nord. S.U.A., au descoperit că torsul pisicilor reprezintă un adevărat mecanism natural de vindecare a organismului, ceea ce poate fi un punct cheie în inspirarea mitului căruia pisicile au nouă vieți. S-a descoperit că frecvența cu care torc pisicile se încadrează în intervalul 27-44 Hz, expunerea la o astfel de frecvență stimulând vindecarea și creșterea oaselor. Torsul nu afectează numai pisicile, ci și pe oamenii care conviețuiesc cu acestea. Se cunoaște că la o asemenea frecvență de sunet
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
similar tratamentelor cu ultrasunete. De asemenea torsul nu ameliorează numai structura și densitatea oaselor, ci și forța musculară. S-a emis ipoteza conform căreia scheletul uman necesită o anumită stimulare pentru a preveni pierderile de calciu iar capacitatea de a toarce a pisicilor reprezintă de fapt o modalitate prin care ele produc această stimulare. Cercetătorii în acest domeniu consideră că această descoperire ar putea ajuta oamenii foarte mult. Prin alegerea pisicilor ca animale de companie se reușește animarea universului urbanizat, constrâns
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
ce înseamnă să fii sărac./ Când s-au despicat stâncile, cu trosnet,/ eu m-am strecurat în inima lor./ Nimeni nu mă vedea./ Stâncile se balansau, la stânga și la dreapta./ Apusul soarelui a venit ca o pisică arămie / să-mi toarcă la ureche./ Am ascultat.// Zeițele s-au/ dezgolit și au început să implore./ Carul de foc le trăgea înapoi,/ soarele meu le trăgea înainte./ Întreaga lume se balansa la stânga și la dreapta./ Eu priveam.// Nu moștenesc bogăția părinților,/ ci simplitatea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu au îndrăznit să se abordeze. Uităm adesea că marii scriitori, cei adevărați, sunt în general discreți și secreți. E vorba de Jean Echenoz, considerat de mulți ca fiind liderul neîncoronat al romancierilor francezi contemporani, și de Patrick Modiano, care toarce nostalgic, de ani și ani, melodia unui trecut dureros. În toamna lui 2012, după ce fiecare dintre ei a publicat cîte un volum magnific, jurnalistul și criticul literar Jérôme Garcin, de la "Le Nouvel Observateur", i-a reunit în sfîrșit. Fiecare din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Marian Popescu, trei vârste ale umanității: tinerețea, maturitatea și senectutea. Influența Art Nouveau-ului se remarcă în fluiditatea veșmintelor care, dincolo de simbolistica culorilor, roșu, albastru, alb, cu sugestiile simbolice pe care le proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața... Dar la spatele lui se furișează ursitoarea cea rea: Moartea, care dintr-o dată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind o vreme vecin cu Petrașcu în casa doctorului Steiner. La parter se regăsesc două medalioane ovale, în relief, înfățișând câte un putto, foarte asemănătoare în concepție cu decorația plafonului casei lui G. Petrașcu. Lângă un tablou de Grigorescu, Țărancă torcând, este plasată o vedere din Veneția, "plină de nostalgia orașului acela", și "o impresie după femeia cu părul roșu al lui Henner" realizate de G. Petrașcu. Salonul este decorat în stilul lui Ludovic al XVI-lea, cu mobilă de Aubusson
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al suferinței: „în vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]