12,189 matches
-
de liliac - 2007, Întotdeauna cu noi - 2006, Noul Orfeu - 2008, Înțeleptul din America -2008, Mărturisirea De Credință Literară - 2008, Scriitori Români Contemporani - 2008, Cărticica Pentru Copii - 2008, Romanul Minima list - 2008, Mărturii tulburătoare (In memoriam Artur Silvestri) - 2009, Solidaritate și Toleranță - 2009, Antologia Sonetului Românesc (realizat de Radu Carneci) - 2009, Antologia de Poezie - 55 de poeți contemporani - 2010, Personalități Române și Faptele Lor - 2010, Fântâna cuvintelor (antologie de poezie bilingvă, romano-albaneză) - 2011, Boema '33 - 2011, Studii și cercetări de dacoromânistică - 2011
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
Cină de frunze /român/ aproximativ 500 p. Convorbind cu idealuri /poezii/ aproximativ 100 p. Cartea de Despărțire /român/ aproximativ 300 p. Voi spune îngerilor /român document/ Holocaust/ aproximativ 300 p. Sânii la vremea caiselor /poezii de vacanță/ aproximativ 75 p. Toleranță /poezii pe tema Holocaustului/ aproximativ 75 p. Elenă /poem/ aproximativ 15 p. Azilul cu clopoței /nuvelă/ aproximativ 99 p. O șansă la un milion! /piesă de teatru într-un act și două tabloruri/ aproxim. 75 p. Hai să râdem la
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
poezie în „Scrisul bănățean", apoi în volum, cu Lumina întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vietii de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranță (1995). Încântărilor juvenile în fața naturii și a iubirii, notate în versuri inegale sub raportul valorii, le ia locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește o fină autoironie. Începând cu Melior (1981), se observă o
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
imaginar. Opera literară • Lumină întârziată, București, 1967; • Dimineață noului venit, I, București, 1974; • Plante gânditoare, București, 1977; • Melior, București, 1981; • Puntea de hârtie, București, 1986; • Fragedă fire, București, 1990; • Convorbiri cu idealuri, București, 1995; • Sânii la vremea caiselor, București, 1995; • Toleranță, București, 1995; • Civilizația iubirii, București, 1996; • O șansă la un milion (O întâmplare a omeniei), București, 1996; Calm, pus deoparte, prefață de Nicolae Manolescu, București, 2002. Horia Gane * Lumină întârziată, Colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură, București, 1967 (versuri) * Dimineață noului
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
și literatura propriu zisă. Pentru a nu se considera, totuși, că scriitorii mai puțin valoroși sunt ignorați, autorii de istorii literare, ca cei citați mai sus, au trecut astfel de scriitori la un capitol numit „Scriitori de dicționar” În articolul „Toleranța deosebirilor - baza constituirii solidarității” se face referire la noțiunea de pluralism cultural și la nevoia de înțelegere și cumpătare, precum și la solidaritate, ca expresii ale democrației și chiar la iertare, ca trăsătură a spiritului religios creștin, neîntâlnită, de exemplu, la
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
face referire la noțiunea de pluralism cultural și la nevoia de înțelegere și cumpătare, precum și la solidaritate, ca expresii ale democrației și chiar la iertare, ca trăsătură a spiritului religios creștin, neîntâlnită, de exemplu, la fundamentaliștii islamici. Credem, totuși, că toleranța trebuie să funcționeze reciproc. Se știe ca după al doilea război mondial și după instaurarea regimului comunist la putere, a existat o „regiune autonomă maghiară” care cuprindea judetele Covasna, Harghita și Tg. Mures, iar după 1989 UDMR a făcut parte
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
din componența parlamentului și a guvernelor postdecembriste. Nu același tratament îl au românii din Ucraina, din fosta Jugoslavie ( Banatul sârbesc, respectiv Valea Timocului), românii sud-dunăreni din peninsula balcanică și cei din Ungaria. La noi s-a depășit cu mult sfera toleranței și a egalității de drepturi și s-a ajuns la ceea ce se numește privilegii. O paralelă interesantă, vizând atât asemănări cât și deosebiri , este realizată între creația bacoviană și a lui Mircea Ciobanu. Asemănările sunt date de „substanța materiei”, adică
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Români, capitolul 1: "ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei ce le fac." "Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate" S-au fălit că sunt înțelepți și au inebunit" Aceasta este minunată toleranță a lumii civilizate. Dar Biblia și noi NU URAM OAMENII, CI PĂCATUL. O veste bună: aceste minorități sunt foarte restrânse, au un număr mic de membri. O veste rea: daca o minoritate foarte mică, dar extrem de agresivă și gălăgioasa își
DREPTUL DE A UCIDE SAU DREPTUL DE A TRĂI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356589_a_357918]
-
au produs adevărate mutații în trăirea și morala țăranului român, truditorul pe umerii căruia au stat dintotdeauna marile responsabilități ale evenimentelor istoriei: „Unii țărani nu mai păstrează nimic din morala creștină sau a lumii țărănești de altădată, cum ar fi toleranța, bunătatea, întrajutorarea, ocrotirea văduvelor, bătrânilor, copiilor aflați în nevoi ... Au devenit agresivi, puși pe căpătuială și hărțuială, fără inimă și fără caracter, vicleni, cu gura mare, plini de ură față de semeni ... N-aș vrea să mă despart de această epocă
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE TOLERANTA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului „Dragostea înseamnă îngăduință” Marc Levy Cuvântul toleranță vine din latinescul tolerare care înseamnă a suporta. Noțiunea de toleranță a apărut în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, întruchipată în mai multe personalități, ca de exemplu cea a olandezului
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE TOLERANTA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului „Dragostea înseamnă îngăduință” Marc Levy Cuvântul toleranță vine din latinescul tolerare care înseamnă a suporta. Noțiunea de toleranță a apărut în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, întruchipată în mai multe personalități, ca de exemplu cea a olandezului renascentist umanist, preot catolic, critic social, profesor Erasmus din Rotterdam (1469-1536
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
cruciadă intelectuală împotriva fanatismului religios și nu numai. Amintesc o frază din scrierile sale: „Soarta națiunilor a depins adesea de buna sau proasta digestie a primului ministru”. De asemeni scriitorul, filozoful german Gotthold Lessing (1729-1781) a pledat și el pentru toleranța față de alte religii ale lumii, apărând în acest mod, libertatea religioasă. Alfred Fouillee (1838-1912) considera că evoluția nu poate fi obținută fără psihic, adică sentimentul, dorința, gândirea în libertate, că libertatea nu poate fi câștigată decât progresiv și nu poate
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
sentimentul, dorința, gândirea în libertate, că libertatea nu poate fi câștigată decât progresiv și nu poate fi concepută izolat, ființa perfectă în sine fiind aceea care este bună pentru ceilalți, oamenii trebuind să lucreze împreună pentru „triumful bunătății morale”. Adevărata toleranță, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă „suportare”, ea presupune respectul opiniei contrare și este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranță se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire și puncte de
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
care este bună pentru ceilalți, oamenii trebuind să lucreze împreună pentru „triumful bunătății morale”. Adevărata toleranță, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă „suportare”, ea presupune respectul opiniei contrare și este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranță se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire și puncte de vedere, alte stiluri și moduri de viață. Astfel, garantarea necesității spiritului de toleranță este valabilă în politică, dar depășește acest domeniu. Petre Țuțea arăta că
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
presupune respectul opiniei contrare și este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranță se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire și puncte de vedere, alte stiluri și moduri de viață. Astfel, garantarea necesității spiritului de toleranță este valabilă în politică, dar depășește acest domeniu. Petre Țuțea arăta că „burghezul umanist al Renașterii, burghezul și proletarul vremii noastre, continuatori ai spiritului lui, sunt străini de ordinea reală întemeiată pe gândire, societate și natură”, specificând totodată calea pavată
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
străini de ordinea reală întemeiată pe gândire, societate și natură”, specificând totodată calea pavată pentru zilele noastre: „ ... gratuitatea, rătăcirea, desfrâul, pierderea libertății reale și mântuirii sub imperiul haosului, absurdului, al venirii de nicăieri și mersului spre nicăieri”. În lumea modernă, toleranța este fără tăgadă necesară. Ea reprezintă armonia în diferențe. Toleranța înseamnă bun simț, înseamnă a renunța la egoism și a înțelege că ceea ce pentru tine este poate lipsit de importanță, pentru altul poate fi semnificativ. Lipsa toleranței înseamnă egoism, iar
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
specificând totodată calea pavată pentru zilele noastre: „ ... gratuitatea, rătăcirea, desfrâul, pierderea libertății reale și mântuirii sub imperiul haosului, absurdului, al venirii de nicăieri și mersului spre nicăieri”. În lumea modernă, toleranța este fără tăgadă necesară. Ea reprezintă armonia în diferențe. Toleranța înseamnă bun simț, înseamnă a renunța la egoism și a înțelege că ceea ce pentru tine este poate lipsit de importanță, pentru altul poate fi semnificativ. Lipsa toleranței înseamnă egoism, iar egoismul este sursa răului în această lume. Trist este să
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
În lumea modernă, toleranța este fără tăgadă necesară. Ea reprezintă armonia în diferențe. Toleranța înseamnă bun simț, înseamnă a renunța la egoism și a înțelege că ceea ce pentru tine este poate lipsit de importanță, pentru altul poate fi semnificativ. Lipsa toleranței înseamnă egoism, iar egoismul este sursa răului în această lume. Trist este să constatăm că el sporește o dată cu civilizația ce pare să-l stimuleze și să-l întrețină. Egoismul va descrește, afirmă unii, doar atunci când viața morală va predomina asupra
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
că acest viciu este incompatibil cu fericirea, cu siguranța propriei noastre vieți. Egoismul este considerat ca o acțiune al cărei rezultat este dorit numai de persoana respectivă, opusă fiindu-i acțiunea altruistă, rezultatul căreia este dorit de mai mulți. Promovarea toleranței și modelarea atitudinilor față de diferite opinii, se face acasă în cadrul familiei, în școli și la locul de muncă, mijloacele de informare în masă având și ele un rol constructiv, favorizând dialogul și dezbaterile libere și deschise, evidențiind pericolul intoleranței. Toleranța
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
toleranței și modelarea atitudinilor față de diferite opinii, se face acasă în cadrul familiei, în școli și la locul de muncă, mijloacele de informare în masă având și ele un rol constructiv, favorizând dialogul și dezbaterile libere și deschise, evidențiind pericolul intoleranței. Toleranța înseamnă până la urmă armonie. Ea este virtutea care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea învrăjbirii cu pacea, lumina și armonia. Empedocle spunea: „Armonia este produsă din mai multe lucruri. Discordia produce mai multe lucruri dintr-
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
lumina și armonia. Empedocle spunea: „Armonia este produsă din mai multe lucruri. Discordia produce mai multe lucruri dintr-unul singur.” Esența armoniei constă în a aduna sunetele într-o simfonie, iar a discordiei în a dezbina, a auzi sunete false. Toleranța nu poate fi concepută numai ca o concesie, ci omul tolerant este cel care adoptă o atitudine de recunoaștere și respect a persoanei umane și libertăților ei fundamentale. De aceea ea trebuie practicată de către indivizi, grupuri și state. Înainte de apariția
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
fi concepută numai ca o concesie, ci omul tolerant este cel care adoptă o atitudine de recunoaștere și respect a persoanei umane și libertăților ei fundamentale. De aceea ea trebuie practicată de către indivizi, grupuri și state. Înainte de apariția noțiunii de toleranță, se vorbea despre „bunul simț” ca fiind cel ce făcea de multe ori regulile, atunci când părerile erau contradictorii. Nicolae Steinhardt amintea că Biserica întotdeauna a mers pe drumul echilibrului și al bunului simț, iar „pe cărările sofisticate au mers ereziile
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
luată în derâdere. Astăzi oamenii și-au pierdut onoarea, parcă și-au pierdut propria busolă, mulți sunt dezorientați, nu știu cum să acționeze, ce vicleșug să folosească, nu știu care este calea cea dreaptă pe care trebuie să meargă. Biblia nu ne vorbește de toleranță, dar ne vorbește de dragoste, despre respectul și considerația pe care trebuie să o ai față de cel de lângă tine, despre o schimbare a omului, despre renunțarea la egoism, la păcate, acele negații ale virtuților care nu sunt plăcute Divinității. Oamenii
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
ca cineva să le deschidă ochii și să-i învețe, că întreaga realitate a lumii trebuie iubită, îmbrățișată, făcută să retrăiască prin conștiința noastră. „La un astfel de altruism nu se ajunge decât prin etape”, ne spune filozoful Giovanni Gentile. Toleranța nu ne va duce spre o societate mai bună, ea poate duce spre anarhie, susțin unii, și va implica statul polițienesc în rezolvare. Așa să fie oare? Care ar fi explicația logică? Poate că toleranța nu rodește pentru toți, puțini
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
ne spune filozoful Giovanni Gentile. Toleranța nu ne va duce spre o societate mai bună, ea poate duce spre anarhie, susțin unii, și va implica statul polițienesc în rezolvare. Așa să fie oare? Care ar fi explicația logică? Poate că toleranța nu rodește pentru toți, puțini fiind cei care îi înțeleg binefacerea și în acest caz va fi necesară implicarea mai multor factori? Thomas Mann scria despre cele două principii disputate în lumea noastră: „Forța și Dreptul, Tirania și Libertatea”, ori
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]