3,013 matches
-
unde a murit cineva se arde trei zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe tortul se excrementează după moarte. în casa mirelui și a miresei să nu se toarcă, căci se întorc vorbele. Trai Cînd în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe tortul se excrementează după moarte. în casa mirelui și a miresei să nu se toarcă, căci se întorc vorbele. Trai Cînd în ziua de nuntă va fi vreme rea e semn de trai rău la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie tare ca fierul în cursul anului. Cînd auzi tunînd întîi, să te lovești cu ceva tare în cap, rostind de trei ori cuvintele: „Capul meu ca fierul.“ 344 Cînd auzi tunînd întîia dată primăvara, să atingi fruntea cu muchea toporului, ca să-ți fie capul tare și să nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei și se serbează, pentru zloți [noroc la bani]. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Se crede că nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A doua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A doua și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii ca să fie feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și ploaia.“ Cînd plouă, să bagi sare în foc, că stă ploaia. Dacă plouă multă vreme, e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii ca să fie feriți de zloată și grindină. Cînd plouă tare și vrei să steie, să pui un topor afară în ploaie cu ascuțișul în sus și să zici: „Cum stă toporul acesta cu ascuțișul în sus, așa să steie și ploaia.“ Cînd plouă, să bagi sare în foc, că stă ploaia. Dacă plouă multă vreme, e bine a arunca urzică aprinsă în fîntînă, și ploaia va înceta. Dacă vrea cineva să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o indicație regizorală: luă textul de la sufleuză și citi prima replică: "Patrule... patrule!". Apoi, începu să explice, actorilor: "Deci, ce zice autorul? Că trec patrule, în timpul războiului... ticăloșii de hitleriști terorizează pașnicele noastre cătune... țăranii români ies cu furci și topoare să-și apere glia strămoșească... femeile otrăvesc fîntînile... bărbații dau foc la recolte... avioanele fasciste trag cu mitralierele lor spurcate în nevinovații patrioți... copiii stau ascunși în fîn, de teama patrulelor germane... vedeți, asta înseamnă regie, să traduci în multe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
considerate ca preocupări generale, căci ele nu trebuie să lipsească nici din viața satului, nici din aceia al orașului. Asemenea specialități pot da obiecte utile pentru nevoile casnice și ale agriculturii, astfel: a) tîmplăria: greble, furci de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar celălalt a amuțit. Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt a amuțit și n-a reușit să spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază forța malefică a hangiței. Revenind în plan real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ai să mă înțelegi?" Smaranda voia să-și vadă băiatul popă și își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fizic, sunt suficiente elemente pentru alcătuirea unui portret moral. Ea este autoritară, virtuoasă, bisericoasă, insistentă în a-și vedea băiatul popă, pricepută în practici străvechi: alunga "nourii cei negri de deasupra satului", știa să abată "grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară dinaintea ușii", vrăjea tăciunii, să se potolească dușmanii, descânta de deochi. Smaranda era iubitoare de învățătură și învățați și își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om harnic, cu dragoste de familie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-și împartă pământurile boierilor. Țăranii vorbesc, din când în când, cu subînțelesuri: "Rabzi, rabzi și oftezi până nu mai poți ș-apoi..."; Din iarna asta nu-i chip să ieșim. Ori murim, ori..."; Apoi până n-om pune mâna pe topoare nici noi n-om..." Dezorientați, oamenii își duc gândul până la jumătate, își întrerup comunicarea ca și cum s-ar teme de ceva. Cu toate acestea, cuvintele țăranilor poartă o grea încărcătură. Răscoala e un roman al răscoalei și în același timp, un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Iuga se opune, o vrea el pentru a-și întregi domeniile; țăranii n-au mălai, n-au cu ce se încălzi, n-au cu ce plăti birul și autoritățile le iau animalele din curte; țăranii înarmați rudimentar cu coase și topoare aprind conacele și-i pedepsesc pe cei care i-au oprimat; Miron Iuga este ucis de mulțimea furioasă, Nadina este violată și sugrumată; Aristide Platamonu este pedepsit de tatăl unei fete pe care o siluise; plutonierul Boiangiu este bătut de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de altul ca niște bile de biliard. Un suspensor nu e de lepădat într-o astfel de situație! Castrare pe etape Pentru foarte mulți băieți, castrarea presupune următoarele gesturi: cineva vine cu o foarfecă, un cuțit, un ferăs trău, un topor, chiar cu dinamită, și-ți dă jos organele ge nitale o dată pentru totdeauna. Deși operația de castrare privește înlăturarea testiculelor, mulți o percep ca pe o înlăturare a falusului, cu toate atributele masculinității ce decurg din existența lui. Când sunt
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
curvă, hoață, risipitoare, limbută. Luxandra din București povestește că Iordache „apururea strigă în vileag dă mă face curvă și hoață și zice că nu mă are de soție și, când vine beat, cu fuga scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături. bărbatul apare ca un sprijin, ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
separarea, ci numai un mijloc de înțelepțire prin care să fie obligat „ca ce va câștiga să aducă în casă“. Bătăile sunt deseori crunte și dincolo de palme sau pumni orice obiect ieșit în cale poate deveni o armă. Pistolul, pușca, toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și despre cele două femei. Crizele și manifestările lor pun în pericol viața celor din jur. Marica din satul Cornești, județul Dâmbovița, încearcă, „la leat 1782, într-o zi de marți după sfinte le Paști“, să-și omoare bărbatul cu toporul. Altădată îi cere ajutor fiului de zece ani să-l omoare pe tată pentru a-i vinde carul cu boi și a fugi în lume. La rândul ei, Tudora din mahalaua Flămânda este cunoscută de toți ca nefiind întreagă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ani, a fost secerat de bătrânețea care nu iartă. Bătrânii povesteau că el a fost sădit de însuși Ștefan cel Mare, cu mâna sa. Tot ei spuneau că Domnul Moldovei a lăsat blestem, ca să nu-l taie nimenea, nici topor sau beșchie să nu se atingă de trupul plopului. Dar tot cei bătrâni povesteau că într-o oarecare vreme doi oameni din sat au încercat să-l taie cu beșchia, dar, cum s-au apucat de treabă, pe loc au
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]