2,164 matches
-
de rășină. Cu toate acestea limba i se putea deplasa slobodă într-un teritoriu demult uitat. Încercă să-și aducă aminte ce era vorbirea. Buzele se dezlipiră și din plămâni urcă aerul. Cele două foale de atâta timp nefolosite, fură torturate de efortul impus. Rezultatul interacțiunii extenuante a buzelor, limbii, cerului gurii și plămânilor fu un cuvânt abia auzit: ― Sete. Între buze i se strecură un obiect neted și rece. iar căderea unei picături de apă o dărâmă. Era gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident, unde iluminismul s-a constituit ca o filosofie iconoclastă la adresa tradiției moștenite din trecut, romantismul răsăritean a năzuit la un viitor național în același timp în care se lăsa torturat de nostalgia originilor pure. Obsesia românească a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Mihai Botez, Gabriel Andreescu, Gavril Vatamaniuc (Mitu et al., 1999, pp. 114, 115, 117). Simbolul martirologiei comuniste a fost închisoarea Doftana, rămasă în memoria comunistă drept un "lieu de terreur" în care au fost torturați și exterminați opozanții regimului burghezo-moșieresc. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, orice referire la închisorile Doftana, Galata, Tg. Ocna sau Caransebeș (nodurile din sistemul concentraționar în care au fost închiși comuniștii) dispare cu desăvârșire din discursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
purtat de cine știe ce sentimente, a pus stăpânire pe natura mea și e acum în stare să-mi comande toate sentimentele. Dar o fi adevărat? O fi adevărat că acum natura mea a fost învinsă cu totul? Dacă acum aș fi torturat, sunt sigur că aș începe să țip și n-aș zice că nu merită să țip și să simt durerea, pentru că doar două săptămâni mi-au mai rămas de trăit. Dar oare e adevărat că numai două săptămâni îmi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care erau judecați, În aceeași măsură scădea acest curaj În cei care judecau. De aceea creștinii ieșeau triumfători din sala de judecată, bucurându‑se că au putut mărturisi pe Hristos, «făcându‑i biruitori În Hristosă (II Corinteni 2, 14)”178. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau Îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce‑i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor ; astfel, dați Spiritualitate și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În avantajul vostru și nu 214 Suferința și creșterea spirituală Îndrăzniți a nu vă supune. Dacă veți da ascultare sfaturilor mele, veți primi din partea Împăraților mari și nemaipome‑ nite onoruri ; dacă, din contră, nu veți accepta invitația mea, vă voi tortura prin tot felul de suplicii ; după ce veți fi suferit mult, vă veți lepăda de Hristosul vostru”. Sfinții Îi răspun‑ seră Într‑o singură voce : „Fă ceea ce dorești : nu ne temem de suferință, deoarece Hristos ne va ajuta. Nu vom face
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
234 Suferința și creșterea spirituală În ziua În care a planificat să plece din mănăstire, unii dintre frați au venit să Își ia rămas bun. Au fost Îngroziți să Îi găsească trupul complet desfigurat de edem. Carnea lui umflată Îl tortura atât de tare, că nu mai putea merge. Părul de pe cap și din barbă Îi căzuse. Vocea lui abia putea fi auzită. Nu semăna În nici un fel cu doctorul despre care știau că ieri fusese perfect sănătos. Doctorul simțea cum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
numele de Cecilia. O altă fecioară, orfană de la o vârstă fragedă, s‑a dus să locuiască cu mătușa ei, Anna Yannikios. Dintr‑o dată, În ianuarie 1925, a fost posedată de un duh necurat care o 240 Suferința și creșterea spirituală tortura Într‑un mod Înfiorător. De fiecare dată când demonul răuvoitor auzea numele de Nectarie, Îi provoca victimei sale convulsii. Rudele fecioarei nu puteau să fie martore la tirania la care ea era supusă. Era În mai, În ziua de Rusalii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de acest tip este relevant] doar în astfel de circumstanțe, ea înceteaz] s] mai fie d]un]toare. Adepții teoriei nonconsecințialismului vor trebui deseori s] apere un r]spuns la fel de neatr]g]tor în asemenea circumstanțe. Poate fi îngrozitor s] torturezi pe cineva, dar la fel de îngrozitor poate fi s] nu faci acest lucru și, în consecinț], o bomb] s] explodeze într-un spațiu public. Probabil, prin prisma acestei distant]ri, acuzația adus] consecințialismului se reduce, de obicei, la afirmația conform c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altora este un principiu recunoscut de lege și nu este v]zut drept o inc]lcare de drepturi. În practic], Declarația Drepturilor Omului elaborat] de c]tre Organizația Națiunilor Unite las] necalificat un singur drept - acela de a nu fi torturat. Toate celelalte drepturi sunt calificate și au rolul de subiecți ai nevoilor statelor. Deși se pot justifica prin ele însele, drepturile nu pot acționa singure. Acestea reprezint] un singur element al unei morale universale, dar un element important, deoarece formeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
hotărască de libertatea, viața, și de familiile atâtor cetățeni stimați și onorabili” . La sfârșitul pledoariei sale, avocatul lansa o serie de acuzații Împotriva guvernului, justiției și chiar monarhiei, amintind În acest context că la Cuca Măcăi „nenorociții moșneni” au fost torturați, la Pitești „s-a vărsat sânge nevinovat”, la Ploiești s-au băgat dorobanți deghizați În sala de alegeri, „bătând cu ciomagul pe cetățeni și călcând În picioare toate legile și drepturile omului”. De asemenea amintea Curții, dar mai ales juraților
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
acest legământ al supușilor coroanei nu l-a transformat pe regele Iacob într-un despot și nici într-un prigonitor al catolicilor. Dimpotrivă, a insistat ca, odată cu emiterea acestei legi, cei care nu vor să semneze documentul să nu fie torturați sau uciși, ci să li se ceară să părăsească țara. De asemenea, s-a dovedit a fi mai mult decât îngăduitor cu mirenii catolici care au semnat jurământul și a tolerat catolicismul și cryptocatolicismul chiar și la curtea regală. Crypto-catolicii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care e agățat tabloul propagandistic, este introducerea Securității ! Toma Caragiu joacă personajul părintelui Pamfilie fabricat de scenaristul Mandric. Acesta este un „colonel” de Securitate în toată regula, care spionează pe toată lumea, dispune de turnători peste tot, aranjează diversiuni, șantaje, provocări, torturează prizonieri, este „ochii și urechile” domnitorului, mâna lui lungă ajunge până la Viena și Istanbul. Și, firește, îi este devotat până la moarte lui Mihai. Filmul este realizat în 1977. Un an mai târziu, un astfel de personaj nu ar mai fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri, nu fuseseră torturați. În Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul i-a rugat pe localnicii ieșiți să-i întâmpine să nu arunce militarilor buchete de flori pentru că nu se putea ști care buchet putea ascunde vreo grenadă de mână. Asemenea știri
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Dumnezeu; 2. sa nu se dea înapoi de la nici un sacrificiu, de orice natura ar fi el; 3. sa aibă încredere totala în aceasta echipa și să încerce să facă tot ce li se spune, chiar dacă uneori o să aveți senzația că torturați copilul. Noi personal, le suntem total recunoscători și le mulțumim. D.D., tatăl lui M. Povestea noastră a pornit de la senzația ca ceva nu este in regula si sentimentul de teama, la confirmarea unui specialist, care a căzut pe capul nostru
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Fuscus, capturat de către daci. În traducere textul are următorul înțeles: A lui Decebal cerere (a fost) ca Fuscus să fie închis. Decebal cu îngrijorare s-a întâlnit cu Diegi ca să discute despre pace. Diegi, care capul romanului cu câinii îl tortura, pe toți dacii i-a speriat. În partea de jos a tăbliței se poate remarca, în dreapta statura unui roman, foarte probabil a lui Fuscus, iar în partea stângă statura unui dac, probabil a lui Decebal. Decebal l-a numit mare
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
posibil ca, odată cu incinerarea (sau alt ceremonial de înmormântare), să fi trecut în împărăția cerului și un număr de nobili credincioși lui prezentați în procesiunea din figura 4. După moartea lui Decebal, în noile condiții create, Diegio, cel care îi tortura pe romani cu câinii, a fost nevoit să încheie, pace cu romanii. Pacea s-a încheiat pe Tisa, romanii încă nu ocupaseră Sarmigetuza, astfel încât a putut avea loc ceremonialul prezentat în figura 4 și anunțarea încheierii păcii, după cum se poate
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
a Bisericii, care considera că Dumnezeu crease Pământul pentru Om, așezându-l în centrul Universului. În prezent, inchizitorii și marii prelați ai bisericii ar fi fost internați într-un spital psihiatric, fiindu-le administrat tratamentul corespunzător. Oricum, nu ar fi torturați sau arși pe rug, cum procedau ei cu cei bănuiți de erezie, ci s-ar fi bucurat de un tratament mult mai omenos. Întotdeauna dogma și gândirea închistată au constituit piedici majore în dezvoltarea unor sisteme gnostice bazate pe precepte
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
decât de faptul că atunci când s‑a dus să o vadă trecând hotarul acestei vieți nu i‑a sărutat fruntea și fața, așa cum i‑a sărutat mâna14. Ajuns la 72 de ani suferea de piatră la fiere și se simțea torturat față de marea greșeală pe care o făcuse de‑a lungul acestei vieți, exprimată prin cu‑ vintele: Fantezia mea deșartă și ce idol și monarh făceam din artă! Singura slavă care îl mai interesa, era slava lui Dumnezeu, iar opera din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
îndoit pe schele, cu capul dat pe spate pentru a vedea mai bine, ie‑ șind aproape diform din această muncă. În propria lui viață, n‑a avut acel parcurs sigur pe care l‑am presupune. Era neliniștit, uneori frenetic, alteori torturat de crunte descurajări; se consuma anxios, cu sufletul arzând în flăcă‑ rile unor aspirații nesfârșite. Michelangelo manifesta un scrupul în tot ce în‑ semna artă. Francisco de Hollanda notează acest paradox: se cunoaște știința unui mare pictor după teama cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în negativitatea sa și, odată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe nehotărât în sine; până și remușcarea, care deschide către alții, este trăită de el în manieră reflexivă; regretul a devenit o remușcare egoistă: el își torturează conștiința din complezență față de sine: cum să poată face gestul care l-ar putea livra unui eșec! Pe de altă parte, cel nehotărât cunoaște regretul ca regret actual al neacționării. De vreme ce el știe că nu-și poate dobândi cu adevărat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întâlni la colț de stradă, ci prostia ca încremenire în proiect. Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate vrăji, în numele ei se poate tortura și ucide, din cauza ei se pot declanșa războaie. Prostia ca încremenire în proiect este prostia care face istorie și care explică bună parte din istoria noastră. Prostia ca încremenire în proiect se naște deci în spațiul libertății; ea nu este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întrebat dacă eram chercheliți. Dar noi am zis că nu și să ne mai dea sticle să vărsăm. S.B.: Și Mazilu de unde o fi avut informația? Din interior de acolo, probabil. G.Ș.: Da. Dar el mințea că a fost torturat nu ca să se apere, ci ca să facă rău. Păi, de unde fusese profesor la noi, acum ieșise să ne înfiereze?! Noi eram balaurul cu șapte capete. S.B.: Alte personaje emanate ale Revoluției față de care ați avut o reținere? G.Ș.: Iliescu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Pieței Veneția din Roma pentru rugăciunile de stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat în repretate rânduri că aruncă în aer catedrala San Pietronio care conține o frescă veche de șase secole inspirată din Infernul lui Dante, ce înfățisează un Mohamed torturat de diavolii Infernului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 59). Suedia are cea mai generoasă legislație a imigrării din Europa și suportă în momentul de față consecințele ei. Peste 25% din locuitorii orașului Malmo sunt musulmani. Refuză accesul autorităților statului suedez
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Se conturează un vast tablou de epocă, cu medii sociale diverse, aspecte de viață și caractere umane, moravuri ale societății burgheze românești din aceea epocă (exploatarea poporului, misticismul, ignoranța, arivismul, demagogia patriotardă, cosmopolitismul, brutalitatea în armată, etc...). Imaginea intelectualului onest, torturat de corupția societății este întruchipată de Dan (poet), Priboianu (ziarist), Plavăț (medic). Se remarcă faptul că prin Al. Vlahuță, analiza psihologică începe să devină un mijloc de caracterizare în romanul românesc. Este considerat primul scriitor care ne prezintă un personaj
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]