2,344 matches
-
de tendințe în interiorul său. Democrația totală este la fel de imposibilă, în sensul că însăși exercitarea sa presupune o limitare a puterii poporului: mai mult, la fel ca totalitarismul, ea poate fi mai mult sau mai puțin dezvoltată, încarnată, vitalizată. În aparență, Totalitarismul și Democrația au același fundament, puterea Poporului pentru Popor, și același program, "Libertate, Egalitate, Fraternitate". Firește, totalitarismul din URSS nu instaurează nicidecum puterea poporului, iar sistemul său ierarhic tip castă, cu o Nomenklatură privilegiată pe culmi și prizonieri îngropați în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
limitare a puterii poporului: mai mult, la fel ca totalitarismul, ea poate fi mai mult sau mai puțin dezvoltată, încarnată, vitalizată. În aparență, Totalitarismul și Democrația au același fundament, puterea Poporului pentru Popor, și același program, "Libertate, Egalitate, Fraternitate". Firește, totalitarismul din URSS nu instaurează nicidecum puterea poporului, iar sistemul său ierarhic tip castă, cu o Nomenklatură privilegiată pe culmi și prizonieri îngropați în infernurile concentraționare, contrazice libertatea, egalitatea și fraternitatea. Însă Partidul este cel presupus a constitui conștiința luminată a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
egalitatea și fraternitatea. Însă Partidul este cel presupus a constitui conștiința luminată a poporului, iar ierarhia nu este justificată filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic, competența politică, filozofică, științifică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic, competența politică, filozofică, științifică, polițienească, militară, iar toate Puterile, executivă, legislativă, juridică, economică și culturală, se subordonează acestei omni-competențe a Partidului unic. Totalitarismul nu este puterea absolută a statului, ci puterea absolută a Partidului asupra tuturor mecanismelor statului și, dincolo de acestea, în toate celulele vieții sociale. Partidul vrea să instituie o societate în sine, unică și armonioasă, unde grație lui și odată eliminate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și al fiecăruia coincid. Din acest motiv, în sistem nu poate exista divergență sau opoziție; în interiorul său nu există decît alienați mintal, trădători și spioni. Putem așadar înțelege că democrația nu este expresia Poporului unanim, așa cum se pretinde a fi totalitarismul, ci dimpotrivă, organizarea dialogică complexă a societății întemeiată pe Suveranitatea populară. Aici se evidențiază diferența cheie. În optica democratică, pluralitatea nu este o anomalie, ci un fenomen firesc și util. În sînul unei familii, al unui grup, al unei clase
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Adevărul socialismului științific în inima sistemului distruge democrația. Este așadar necesar să înțelegem că lucrul pe care trebuie să îl sacralizăm în democrație este absența adevărului, adică regula care permite diferitelor adevăruri să se înfrunte. Astăzi toată Europa dominată de totalitarism a înțeles minciuna Adevărului oficial care îi este impus. Experiența totalitarismului o face să simtă în mod profund nevoia vitală de democrație, în vreme ce democrația era în Vest la fel de banală ca oxigenul din aer. În cele din urmă, mesajul din Est
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să înțelegem că lucrul pe care trebuie să îl sacralizăm în democrație este absența adevărului, adică regula care permite diferitelor adevăruri să se înfrunte. Astăzi toată Europa dominată de totalitarism a înțeles minciuna Adevărului oficial care îi este impus. Experiența totalitarismului o face să simtă în mod profund nevoia vitală de democrație, în vreme ce democrația era în Vest la fel de banală ca oxigenul din aer. În cele din urmă, mesajul din Est a ajuns în Vest. Democrația nu mai este un lucru învechit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Aceste perspective, cît se poate de improbabile în urmă cu doi ani, rămîn încă improbabile, dar par astăzi posibile. Europa a împins la extrem și a răspîndit în întreaga lume căutarea deznădăjduită și dementă a Mîntuirii, intoleranța religioasă, capitalismul, naționalismul, totalitarismul, industrialismul, tehnocrația, voința neînfrînată de putere și voința neînfrînată de profit, mitul frenetic al Dezvoltării, distrugerea culturilor umane și a mediilor naturale. Europa a răspîndit în lume flageluri care provin din simplificarea forțată, din unilateralitate, din exacerbarea tuturor tendințelor sale
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
răspîndit în lume flageluri care provin din simplificarea forțată, din unilateralitate, din exacerbarea tuturor tendințelor sale și tuturor realizărilor sale istorice. Însă am îndurat noi înșine pagubele pe care le-am provocat, am trăit pînă la capăt tragedia naționalismelor și totalitarismelor; începem să descoperim puțin cîte puțin antidoturile la relele pe care le-am generat și putem începe să ajutăm lumea să se de-zinfecteze de morburile pe care noi i le-am transmis. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
bonheur-liberté: bouddhisme profond et modernité, PUF, Paris, 1982. 36 Cornelius Castoriadis, La Polis grecque et la création de la démocratie, in Domaines de l'homme. Les carrefours du labyrinthe II, Seuil, Paris, 1986, pp. 261-306. 37 Cf. Raymond Aron, Démocratie et totalitarisme, Gallimard, Paris, 1972; Claude Lefort, L'invention démocratique, Les limites de la domination totalitaire, Fayard, Paris, 1981. 38 Edgar Morin, De la nature de l'URSS, Fayard, Paris, 1981. 39 Karl Popper, La société ouverte et ses ennemis, Seuil, Paris, 1979. * CAER
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
partid asupra întregului social, cumpărarea clientelelor politice și manipularea maselor de votanți. În sfârșit, dominarea întregului social masificat de un singur partid, partidul-stat, unicul deținător al resurselor și transformarea cetățenilor în indivizi înregimentați în societatea masificată, se impune în cazul totalitarismelor. Situațiile-tip identificate mai sus nu sunt deosebit de rezistente în timp. Dinamica, adeseori imprevizibilă, a raporturilor dintre puterea de fond, difuză, permanentă și indeterminată, și o anumită putere politică, determinată și vremelnică, precum și raporturile de putere dintre părțile angajate conferă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o anumită putere politică, determinată și vremelnică, precum și raporturile de putere dintre părțile angajate conferă situațiilor politice o viață mai lungă sau mai scurtă, mai liniștită sau mai agitată, relativ prosperă sau falimentară. Democrațiile, anarhiile, uniunile de salvgardare națională, partidocrațiile, totalitarismele sunt stații în care "trenul" istoriei poposește, uneori mai mult, alteori mai puțin. Deteriorarea și trecerea unei situații politice într-o alta a generat numeroase procese de tranziție: de la anarhie la totalitarism (Rusia, 1921); de la totalitarism la democrație (Japonia și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
falimentară. Democrațiile, anarhiile, uniunile de salvgardare națională, partidocrațiile, totalitarismele sunt stații în care "trenul" istoriei poposește, uneori mai mult, alteori mai puțin. Deteriorarea și trecerea unei situații politice într-o alta a generat numeroase procese de tranziție: de la anarhie la totalitarism (Rusia, 1921); de la totalitarism la democrație (Japonia și Italia, 1946; R.F. Germania, 1949); de la democrație la anarhie (Liban, 1975); de la anarhie la democrație (Israel, 1948); de la partidocrație la democrație (Grecia, 1974; Portugalia 1976; Spania 1977); de la totalitarism la partidocrație (România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de salvgardare națională, partidocrațiile, totalitarismele sunt stații în care "trenul" istoriei poposește, uneori mai mult, alteori mai puțin. Deteriorarea și trecerea unei situații politice într-o alta a generat numeroase procese de tranziție: de la anarhie la totalitarism (Rusia, 1921); de la totalitarism la democrație (Japonia și Italia, 1946; R.F. Germania, 1949); de la democrație la anarhie (Liban, 1975); de la anarhie la democrație (Israel, 1948); de la partidocrație la democrație (Grecia, 1974; Portugalia 1976; Spania 1977); de la totalitarism la partidocrație (România, Bulgaria, 1990); de la partidocrație
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de la anarhie la totalitarism (Rusia, 1921); de la totalitarism la democrație (Japonia și Italia, 1946; R.F. Germania, 1949); de la democrație la anarhie (Liban, 1975); de la anarhie la democrație (Israel, 1948); de la partidocrație la democrație (Grecia, 1974; Portugalia 1976; Spania 1977); de la totalitarism la partidocrație (România, Bulgaria, 1990); de la partidocrație la anarhie (ex-Iugoslavia, 1994). Acestea sunt numai câteva din tranzițiile politice ale istoriei relativ recente. Revenind la partidocrație, opinia la care subscriu este aceea că, pe drumul sinuos al tranziției postcomuniste, România a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea politică în spațiu și în timp. Fiecare dintre aceste forme și performanțe ale politicului a suportat sau continuă să suporte, însă, agresiunea formelor degradate ale politicianismului: elucubrațiile despoților și capriciile tiranilor, virusul totalitarismelor masificante, expansionismul imperialismelor și al superputerilor, fundamentalismul pseudo-religios al ideologiilor extremiste, diversiunea naționalismelor șovine, frenezia iraționalismelor rasiste, etc. Istoria politică a umanității este dublată, din păcate, de o istorie a politicianismului (Carpinschi 1995). . Este un truism recunoașterea faptului că nici o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la www.cmi.no/publications/1999/wp/wp1999-7.pdf Amundsen, Inge. 2000. Corruption. Definitions and concepts, Chr. Michelsen Institute, disponibil la www.u4.no/document/showdoc.cfm?id=23 Arendt, Hannah. 1999. Crizele Republicii. București: Humanitas. Arendt, Hannah. 1994. Originile totalitarismului. București: Humanitas. Aron, Raymond. 2001. Democrație și totalitarism. București: All. Barbu, Daniel. 1997. Șapte teme de politică românească. București: Antet. Barnes, J. A.. 1998. Sociologia miciunii. București: Institutul European. Berstein, Serge; Milza, Pierre. 1998: Istoria Europei. vol. I. Iași: Institutul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pdf Amundsen, Inge. 2000. Corruption. Definitions and concepts, Chr. Michelsen Institute, disponibil la www.u4.no/document/showdoc.cfm?id=23 Arendt, Hannah. 1999. Crizele Republicii. București: Humanitas. Arendt, Hannah. 1994. Originile totalitarismului. București: Humanitas. Aron, Raymond. 2001. Democrație și totalitarism. București: All. Barbu, Daniel. 1997. Șapte teme de politică românească. București: Antet. Barnes, J. A.. 1998. Sociologia miciunii. București: Institutul European. Berstein, Serge; Milza, Pierre. 1998: Istoria Europei. vol. I. Iași: Institutul European. Bocancea, Cristian. 2002. Meandrele democrației. Tranziția politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Așa cum am arătat și cu altă ocazie (2007, 5), "dreapta moderată și cea extremistă s-au întâlnit în următoarele coordonate ideologice: anticapitalism, tradiționalism, centralism, naționalism și etnicism (în diferite nuanțe). Le-au despărțit: democratismul, gradualismul și individualismul celei dintâi și totalitarismul, radicalismul, corporatismul, trăirismul, xenofobia, fundamentalismul ortodox, mesianismul și elitismul celei de-a doua. Toate aceste coordonate au gravitat în jurul unei teme fundamentale: instituirea și apărarea identității naționale...". După căderea regimului comunist, cele două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
separat de imaginea religioasă, cu atât mai puțin de cinematografia religioasă. În acest sens, abordarea discursului religios după '89 în spațiul românesc vizează și capitolul accesului la filme de factură religioasă și a implicațiilor asupra mentalului religios colectiv. Chiar dacă perioada totalitarismului nu a permis accesul la informații despre cinematografia religioasă și nu a lăsat vreo portiță deschisă în privința accesării filmelor creștine, căderea regimului a oferit posibilitatea accesării de informații și filme care să întregească aspectul discursiv religios în ansamblul său. În
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
suspiciunii că societatea civilă este o idee a trecutului, volumele încearcă să prezinte, neconvențional și constructiv, condițiile necesare ca tradiția democratică modernă să poate supraviețui și prospera la nivel global, după un secol de tulburări revoluționare, de război total, de totalitarism și de dirijism, asociat statului bunăstării. Aceste volume au înțeles democrația ca pe un tip special de sistem politic în care societatea civilă și instituțiile statului tind să funcționeze ca două elemente necesare, separate dar contigue, distincte dar interdependente, ca
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
activități subversive 9. După Tesař, diferitele forme de dictatură totalitară din secolul al XX-lea (stalinismul, nazismul) au apărut din cauza instabilității politice și a "structurii nedezvoltate a societății civile". Originile acestor regimuri dominate de partidul unic arată că democrația și totalitarismul nu sînt total opuse, deoarece în condiții de criză, cînd așa-numitele "mase largi" intră brusc în viața politică, pe fondul unei societăți civile slăbite, mișcările și partidele totalitare sînt alimentate în acest caz de lozinci democratice improprii, ca de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
politic. Gellner a scos în evidență faptul că opoziția dintre societatea civilă și despotismul politic a fost deosebit de puternică în regimurile totalitare de tip sovietic sau ceea ce el (un maestru al figurilor de stil) numește "Caesaro-Papism-Mammonism" regimuri măcinate de criză. Totalitarismul sovietic a realizat o "fuziune aproape totală a ierarhiilor politice, ideologice și economice"; a fost dominat de scopul declarat de a crea omul nou, socialist, emancipat de ideologia individualismului posesiv, de fetișismul mărfii și de exploatarea de clasă. Evident, nu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
purifica o comunitate de elementele sale rele, de a uni strîns pe cei puri prin sentimentul de ură contra Celorlalți și de vinovăție pentru crimele ce au fost săvîrșite în comun. În cazul acesta extrem, naționalismul devine "o continuare a totalitarismului prin alte mijloace"20. Această criminală reductio ad absurdum a naționalismului a apărut în extremitățile sudice ale Europei în timpul și după primul război mondial prin extirparea în masă a armenilor din Turcia, în 1915, și după înfrîngerea dezastruoasă a armatei
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a genocidului. "Fenomenele de tip holocaust trebuie recunoscute ca rezultate legitime ale tendinței de civilizare și ale potențialului său constant". Bauman are, cu siguranță, dreptate să insiste și prin aceasta el reformulează o teză-cheie din teoria sociologică germană post-weberiană că totalitarismul nu este doar un simplu accident pe lungul drum al progresului modern. Teza sa mai reliefează în mod util una dintre cele mai tulburătoare enigme cu care trebuie să se confrunte adepții societății civile: că sînt perioade și locuri cînd
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]