1,417 matches
-
apoi, aruncat în pahar spre a se stinge. Aceasta era în parte viața românească de familie, educație cu totul străină de metodele moderne și de pedagogia științifică. Nici un precept pentru dezvoltarea fizicului prin sporturi; copiii creșteau pe mâna și în tovărășia slugilor de la care contractau vicii precoce. Din acest punct de vedere cred că astăzi, când mamele își petrec întregul timp afară din casă este poate și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
statură erculeană, un gât de taur, o frunte de 2 degete, Popa Tache era o brută. Lipsit cu totul de inteligență, lipsit cu totul de simț moral, cinic, Popa Tache organiza bandele de ciomăgași și petrecea nopțile prin cârciumi în tovărășia lor. Din cauza purtării sale nedemne, Mitropolia l-a ras și i-a luat dreptul de a oficia. Acum trăia numai din subvențiile ce primea pentru a organiza bandele și din samsarlâcuri pe la autorități.31 Epoca în care am venit în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor oameni de petreceri nenorocita întâmplare a unei tinere femei de viață liberă, anume Ioana, vestită pentru frumusețea ei; Ioana, fiind în tovărășia mai multor prieteni, printre care și poetul Geanoglu, s-a dus la Tei, a petrecut, a băut, s-a scăl dat și s-a înecat. Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și el a cântat-o în versurile publicate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
argint de jumătate sfanț, iar altă firfirică avea o valoare și mai mică. Ion Brătianu, care era și mic de statură, era privit ca un fel de nimic. Un firfiric. Dar firfiricul crescuse și devenise un șef de partid în tovărășia lui C.A. Rosetti; și acum era omul către care se îndreptau privirile tineretului. După cum am spus în alt loc, nici Rosetti, nici Brătianu nu făceau parte din Parlament. Dar nici un alt roșu nu făcea parte. În Parlament erau liberali
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cel dintâi care am citit, fără a o prea înțelege atunci, Force et matière a lui Louis Büchner 7. Apoi am trecut francamente în tabăra liceenilor liberali, către care mă atrăgea întreaga mea fire. Un amănunt: treceam pe stradă în tovărășia unui coleg, când, iată că ne încrucișează un bărbat de statură de mijloc, cu părul și barba crețe și cărunte. O figură caldă, deschisă și atrăgătoare, un ochi care zâmbea și intra în suflete. Colegul meu îmi spune: „Uite, ăsta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
43). 62. Cetinje, capitala principatului Muntenegru. 63. În ianuarie 1876, pentru canțonetele sale, care conțineau „espresiuni injurioase în contra domnitorului și a guvernului“, lui I.D. Ionescu i s-a interzis de către autorități la Hotel Dacia, într-o sală de jos, în tovărășia unui cântăreț francez, anume Charles Valtier, și a unei tinere cântărețe numită Seraphine, mai târziu o cunoscută corsetieră bucureșteană.64 Pe vremea aceea petrecerile bucureștene de vară se mărgineau la grădinile Rașca și Stavri 65, Șoseaua, cofetăria Capșa și cofetăria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iordache Golescu: m-a dăulat! * Din curiozitate, am citit cîteva reviste (excelent tipărite) și ziare (prost făcute și rău imprimate) nord-coreene, pentru a sesiza diferența de mentalitate față de noi și a-mi completa imaginea asupra varietăților comunismului pe glob. Pentru „tovarășii nordcoreeni”, îmi dau seama, lumea există doar acolo unde au ecou ideile lor. Toată politică lor e „insulară” și pivotează în jurul lui Kim Il Sung, „marele conducător respectat”. Reeditarea, într-un spațiu geografic restrîns, a mitului lui Mao creează impresia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să renunțăm la anumite opinii și deprinderi profesionale. Degeaba arăt că, în ciuda neînțelegerilor, nu puține, dintre noi, într-o chestiune sau alta, avem totuși mai multe „puncte comune”, în primul rînd un trecut, decît am putea avea, intelectual, vreodată cu tovarășii de la cele două secții, care, iată, ne țin în șah și se joacă cu nervii noștri. Cît timp vorbesc, mi se dă dreptate, apoi fiecare își pregătește „salvarea” pe seama celuilalt. Climatul de nesiguranță anulează orice solidaritate. Chacun pour soi et
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu-i prea bine ales) cu lacrimile părinților la treapta I, a II-a sau la admiterea în facultate”. Dar ce originalitate i se poate găsi unei afirmații ca următoarea, referitoare la stilul de muncă: „Ne preocupă faptul ca toți tovarășii să lucreze bine din interiorul organului; noi insistăm să se lucreze din interiorul organului; să crească răspunderea organului”? Scund, îndesat, cu fălcile late, sanguinolente, V.P. insista asupra acestor „recomandări” cu o gravitate comică. Din păcate pentru el, preocupat de „lucrul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cum și-a pus ordine în gîndurile despre Dumnezeu. N-a crezut dintotdeauna, sau n-a crezut în mod consecvent. În satul lui era un amărît de preot care aluneca pe panta declasării. Se îmbăta des și era ridiculizat de tovarășii de pahar. Odată, chiar un frate de al lui N.B. și-a bătut joc de el. În ziua aceea, pe cînd popa dormea țeapăn de beat pe marginea unui șanț, l-a mînjit pe față cu smoală și i-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de prostie, ipocrizie și șmecherie: Trifan, Pahonțu, Calimandric. Într-o ședință, primul i-a reproșat că referatul pe care-l citise „e mistic”. „Cum așa?”, a fost întrebat. „Păi, nu vedeți că folosește expresia «Din păcate»: «Din păcate, nu toți tovarășii...»”. Ambalîndu-se, a întrebuințat el însuși expresia incriminată. La sfîrșitul ședinței, Chiriloae i-a spus de cîte ori a făcut-o. „Da?!”, s-a mirat acela, iar la prima ocazie s-a răzbunat. Al doilea, Pahonțu, i a făcut morală, timp
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-l demite pe Stalin din acest post și de a numi în locul său pe cineva care ar avea în plus față de tovarășul Stalin un singur avantaj, acela de a fi mai tolerant, mai loial, mai politicos și mai atent cu tovarășii, de o umoare mai puțin capricioasă etc.” Lenin va relua ideea diminuării puterilor secretarului general într-un articol despre rolul comisiei centrale de control, publicat în „Pravda”, dar cenzurat în punctul esențial: neamestecul în activitatea acesteia „nici al secretarului general
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Brașov. Poate pe toamnă, să se mai liniștească timpul. Cele cuvenite Doamnei și Dvs., din partea mea și a soțului meu. Deasemeni și din partea Colonelului Ciuntu. D-na Racoviță deși are domiciliu la Brașov, stă mai mult la București În tovărășia D-nei Ghelemé108 (tot din Fălticeni). Cu distinsă stimă, Marie Kalmicov Mihăilescu 27 Brașov, 28 iunie 1974 Mult stimate D-le Dimitriu, Am primit cu plăcere rândurile dvs. cari Îmi aduc la cunoștință Întâi despre sănătate și al 2-lea despre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oarte) expresivă și cu talent de scriitor bun. Vă felicit! Aceasta mi-a reamintit unele amănunte, pe cari vi le povestesc, cu teama de a nu vă plictisi. Eu pe Dragoslav l-am cunoscut bine, venea adesea la noi În tovărășia D-lui Ciurea. Era iarnă, eu studentă În ajun de Licență, am fost Întrebuințată ca soră de caritate la pansamente În războiul din 1918. Domnul Ciurea era administratorul Spitalului 135. Vedea, câteodată, pe locotenent Costescu (primul meu soț) În sala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
penseta să-mi dea tifoanele sterilizate, așa cum era cu pansament la picior, fără să am nevoie. Atunci Dl. Ciurea mă Întreba dacă nu ne-ar deranja - pe mama și pe mine - ca să vie la o mică șezătoare seara. Venea În tovărășia lui Dragoslav, cu sticluța de rom, ceai și zahăr, lucruri care ne lipseau pe atunci. El fiind și cu aprovizionarea!! La șezătoare luam parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un chiriaș al nostru, casier la gară, Dionisie Heul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în criză de soluții umaniste și raționale, care își prelungesc agonia punând dificultățile pe care le-au creat pe seama unor grupuri interne sau externe, pe situații conjuncturale, sperând să câștige astfel simpatia și încrederea propriului popor. Dar de astă dată tovarășii se amăgesc pe ei înșiși, fiindcă poporul român, din ce în ce mai lămurit, mai indignat și mai desconsiderat el însuși, nu se mai îmbată cu lozinci și manevre ieftine. Românii, ca și noi toți, cei care împărtășim cu ei toate marile necazuri și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
virtualul său mentor portughez părea inevitabilă... În Întâlnirea dintre narator și misteriosul invitat care Îl personifică pe Pessõa În Recviem, poemul Autopsihografie este menționat de două ori, ca o cheie spre enigma poetului. Naratorul care și-a petrecut ziua În tovărășia spectrelor trecutului Încearcă să-l restituie pe Pessõa trecutului, pentru a afla ceea ce poetul nu a spus niciodată În poemele sale și făcându-l să afirme ceea ce gândise dintotdeauna: „Singurele emoții pe care le am sunt simulări autentice. Supremul adevăr
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ani În urmă, În 1997. O călătorie previzibil tensionată, În care Saul dorise să mă Însoțească. Se considera fragil pentru a Întreprinde singur Îndelung amânata sa Întoarcere În trecut. Prilejul i se părea o norocoasă ocazie, voia să profite de tovărășia unui mult mai recent exilat al acelor locuri. Excesiv panicat de perspectiva „imposibilei Întoarceri”, eu Însumi eram convins că, Împreună, am beneficia de o bună izolare. Dialogul ar ameliora trauma pe care amândoi, În mod atât de diferit, o purtam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
înălțat că au ținut în vedere acest lucru, că fără morală în viața particulară și fără morală și corectitudine în viața socială și de stat nu se poate merge înainte. Această umilă părere a mea s-a găsit oarecum în tovărășie cu principiile pe care le-a profesat D-nul Codreanu și astfel am crezut că este cazul să afirmăm în viața publică acest mare principiu al onoarei și al moralei creștine care, durere, se calcă atât de mult la noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
înălțat că au ținut în vedere acest lucru, că fără morală în viața particulară și fără morală și corectitudine în viața socială și de stat nu se poate merge înainte. Această umilă părere a mea s-a găsit oarecum în tovărășie cu principiile pe care le-a profesat D-nul Codreanu și astfel am crezut că este cazul să afirmăm în viața publică acest mare principiu al onoarei și al moralei creștine care, durere, se calcă atât de mult la noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
judecată și împotriva omului să se ia hotărâri politice. Mai sunt câteva luni până la prescripție. După aceste considerente, decizia finală în sensul celor menționate de Ion Gheorghe Maurer este luată chiar de Nicolae Ceaușescu; „Bine. Atunci suntem de acord. (Toți tovarășii de acord).” Toate cele expuse de Alexandru Drăghici și Ion Gheorghe Maurer demonstrează încă odată caracterul organizat al regimului de exterminare practicat în penitenciare față de deținuții politici. Logica sistemului totalitar comunist a făcut imposibilă tragerea la răspundere atunci a celor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ștefan în legătură cu situațiile derulate în penitenciarul Aiud. Se poate aprecia că decizia luată în ședința prezidată de Nicolae Ceaușescu, prin care s-a stopat cursul justiției constituie ea însăși o faptă penală favorizarea infractorilor de care se fac vinovați „toți tovarășii care au fost de acord” în frunte cu noul secretar general PCR. Răspunderea pentru această faptă este în prezent prescrisă. Cu privire la caracterul organizat al represiunii sunt de citat și afirmațiile învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe (filele 319 - 320). Acesta relatează
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
evidențiază aici este o umanitate în criză, aflată în căutarea certitudinilor, a principiului ordonator al existenței. Variate ca sorginte socială, toate personajele, de la militarii dezertori din Iedule, am căzut în lapte! până la nuntașii din Frumos e numai adevărul sau la tovarășii întâmplători de ascensiune din Călăuza rătăciților, trăiesc intens dezechilibrul lăuntric ce își caută rezolvări în exterior. Construite ca niște confesiuni la persoana întâi (face excepție doar Frumos e numai adevărul), nuvelele prezintă o tramă epică similară; miezul conflictului se dezvăluie
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii pozitivi, proiectați cu ingenuitate în prototipul comunistului („Hristos era tot un comunist”), investit cu har auroral. Primenindu-și registrul, prozatorul abordează genul științifico-fantastic în Insula cu
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost un pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos prieten al celor mici. Pentru ei alcătuiește, în tovărășie cu alți colegi de breaslă, manuale școlare. Cu unul dintre aceștia, I. G. Bratu, elaborează o metodică a învățământului primar (1911) și antologii cum sunt Dor de primăvară sau Șirag de mărgelușe, destinate lecturilor școlare. Mai ad’una (1904), În mijlocul
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]