9,719 matches
-
cărei etape sunt împărtășite cititorului, pentru ca acesta să afle cu ce intenții mărturisite sau ascunse a fost compus, dacă are sau nu implicații oculte, ce mijloace și trucuri a folosit poetul și ce dificultăți a învins sau doar a ocolit traducătorul pentru a stabili versiunea românească. Produsul final este mult mai mult decât rezultanta acestei studieri fastidioase. Aproape de fiecare dată, o licărire magică, un declic care deschide o perspectivă neașteptată, o nouă, mereu alta, probă de ingeniozitate, de virtuozitate, de intuiție
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
empatie profundă, ce l-a făcut să „heinizeze" spontan în propria sa poezie, să transforme majoritatea bucăților lirice în Lieder, în al doilea rînd de Wagner, ale cărui versuri, direct condiționate de muzică, au reprezentat pentru Iosif supremul pariu ca traducător. De aceea, versurile lui Iosif ating o muzică interioară inimitabilă. Marea poezie germană joacă deci pentru a doua oară, după Eminescu, rol titular în formarea unui poet român de anvergură. Există un Iosif - poet ardelean și colaborator la «Sămănătorul»; multe
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
contact cu educația germană a lui Șt.O. Iosif: cele două influențe străine majore exercitate asupra literaturii române moderne de pînă atunci au luat forma cuplului de prieteni. Iosif și-a perfecționat franceza lui aproximativă pentru a face operă de traducător autentic; Anghel știa și el puțin germana -suficient, în orice caz, pentru a traduce poezie. Dar s-a perfecționat continuu în germană. Traducerile franco-germane i-au unit și mai mult. La formarea cuplului Iosif-Anghel, cele două influențe culturale de bază
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
Simona-Grazia Dima Nu sunt foarte mulți aceia care știu că prozatorul Borges a fost, de la începutul carierei sale până la sfârșitul acesteia, dublat de un fascinant poet. Împărtășim aceeași opinie cu cea a distinsului traducător și eseist Andrei Ionescu, din prefața volumului antologic* pe care l-a realizat din creația marelui argentinian: „Este foarte semnificativ faptul că activitatea lui literară a început și s-a încheiat cu poezia. Mai mult, se poate spune că opera
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
mult, se poate spune că opera lui literară este, în mod esențial, poezie. Când ne referim la Borges, este poate mai adevărată ca oricând afirmația că fiecare pagină a unui scriitor autentic dă seama despre întreaga sa creație" (p. 5). Traducătorul român îl citează, în acest sens, pe unul dintre cei mai importanți exegeți borgesieni, Jaime Alazraki, după care cele mai reușite proze ale lui Borges sunt intense „metafore epistemologice" (într-o formulare preluată de la Umberto Eco). Volumul alcătuit de Andrei
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
o formulare preluată de la Umberto Eco). Volumul alcătuit de Andrei Ionescu, masiv și bine documentat, cuprinde poeme din toate etapele creației lui Borges, călăuzindu-se după ediția de referință, Obras completas, Emece Editores, Buenos Aires, 1989-1996, fără să o reproducă întocmai: traducătorul și eseistul român împletește, în această realizare cu totul remarcabilă, două criterii - cel cronologic și cel al genurilor literare, consubstanțiale gândirii creatoare a lui Borges însuși, urmărind procesul de universalizare a acesteia, Universul complex al poeziei marelui argentinian este impregnat
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
intitulat There Once Lived a Woman Who Tried to Kill Her Neighbor's Baby (A fost odată o femeie care a încercat s-o omoare pe fetița vecinei ei), Penguin Books, 2009. Subtitlul cărții este Scary Fairy Tales (Basme înspăimântătoare). Traducătorii, Keith Gessen și Anna Summers, susțin că este „cea mai cunoscută dintre scriitorii în viață ai Rusiei". Cunoscută de cine? Unde? Am aflat că, din 1980 încoace, opera ei (vreo treizeci de volume, incluzând romane, proză scurtă, teatru, poezie) a
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
care Edith Stein, asistenta sa, avea să le publice postum, nu îndrituiesc statutul de continuare a cărții de față. O fugară parcurgere a cuprinsului, alcătuit din patru secțiuni, ne lămurește de veritabila tortură terminologică de care cititorul va avea parte. Traducătorul Christian Ferencz- Flatz, eminent cunoscător al germanei, a făcut tot ce se putea omenește face pentru a reda, în formă inteligibilă, faldurile baroce ale prozei lui Husserl. Eforul său e lăudabil și august, de la inspirata traducere a lui Abschattungen cu
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
Marina Vazaca Recent am avut plăcerea de a cunoaște nu mai puțin de cinci traducători care își dedică bună parte din activitate traducerii literaturii române. Mariano Martín Rodríguez (Spania), Laure Hinckel (Franța), Anita Bernacchia (Italia), Marina Gessner (Croația), Jan Willem Bos (Olanda) s-au reunit la Bruxelles în luna martie în jurul scriitorilor Dan Lungu și
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Blanc. Cei doi scriitori au fost invitați de ICR Bruxelles pentru întâlniri cu cititorii și sesiuni de autografe în cadrul Târgului de Carte francofonă desfășurat în capitala Belgiei între 1 și 5 martie, dar și pentru o întâlnire de lucru cu traducătorii. Acesta a fost prilejul cu care i-am cunoscut pe cei cinci traducători de literatură română; am împărtășit cu ei bucuria acestei întâlniri de lucru, în care am discutat, cu cărțile pe masă și în prezența autorilor, chestiuni la care
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
cititorii și sesiuni de autografe în cadrul Târgului de Carte francofonă desfășurat în capitala Belgiei între 1 și 5 martie, dar și pentru o întâlnire de lucru cu traducătorii. Acesta a fost prilejul cu care i-am cunoscut pe cei cinci traducători de literatură română; am împărtășit cu ei bucuria acestei întâlniri de lucru, în care am discutat, cu cărțile pe masă și în prezența autorilor, chestiuni la care traducătorul reflectează de obicei singur și în tăcere, în fața foii de hârtie sau
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Acesta a fost prilejul cu care i-am cunoscut pe cei cinci traducători de literatură română; am împărtășit cu ei bucuria acestei întâlniri de lucru, în care am discutat, cu cărțile pe masă și în prezența autorilor, chestiuni la care traducătorul reflectează de obicei singur și în tăcere, în fața foii de hârtie sau a calculatorului. Rămân însă mai ales cu amintirea unei regăsiri călduroase și a unei însuflețite comunicări: traducătorii se mai văzuseră și cu alte ocazii și, la fel, se
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
cu cărțile pe masă și în prezența autorilor, chestiuni la care traducătorul reflectează de obicei singur și în tăcere, în fața foii de hârtie sau a calculatorului. Rămân însă mai ales cu amintirea unei regăsiri călduroase și a unei însuflețite comunicări: traducătorii se mai văzuseră și cu alte ocazii și, la fel, se revedeau cu Dan Lungu și Nicoleta Esinencu, scriitori de care unii din ei se simt evident și apropiați sufletește după ce le-au tradus mai multe cărți. La sfârșitul întâlnirii
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
a fi traduși? Ce proiecte aveți în curs? Ce carte sau ce autor român v-ați dori să traduceți în viitorul apropiat? Care este cuvântul preferat în limba română? Din rațiuni de coerență a discursului, am lăsat grupate răspunsurile fiecărui traducător, prezentând separat numai răspunsul la ultima întrebare. (M.V.) Mariano Martín Rodríguez este traducător la Comisia Europeană, a urmat studii de filologie romanică la Universitatea Complutense din Madrid, cu un doctorat dedicat Teatrului în limbile romanice străine la Madrid (1918-1936). A
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
român v-ați dori să traduceți în viitorul apropiat? Care este cuvântul preferat în limba română? Din rațiuni de coerență a discursului, am lăsat grupate răspunsurile fiecărui traducător, prezentând separat numai răspunsul la ultima întrebare. (M.V.) Mariano Martín Rodríguez este traducător la Comisia Europeană, a urmat studii de filologie romanică la Universitatea Complutense din Madrid, cu un doctorat dedicat Teatrului în limbile romanice străine la Madrid (1918-1936). A fost visiting translator la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în afară de traducerile din literatura
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
român, cu siguranță nu mă interesează această literatură”. În fond, Eminescu a fost puțin de vină că nu m-a mai interesat România timp de aproape 20 de ani... până după extinderea din 2004 și 2007 a Uniunii Europene, când traducătorilor Comisiei Europene li s-a oferit posibilitatea de a învăța limba uneia din țările care deveniseră de curând sau urmau să devină membre ale Uniunii. Având în vedere studiile mele de romanistică, dar și dorința de a citi literatură în
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
tradus de asemenea, și cu a cărui prietenie mă mândresc. * În Spania, propunerile de a traduce literatură română sunt atât de rare, încât mă gândesc că ar trebui acceptate întotdeauna, ca o ocazie bună de a răspândi cultura română. Dar traducătorului trebuie să îi și placă textul respectiv, să îl intereseze, altfel mă îndoiesc că ar putea produce o traducere bună. Eu traduc din pasiune: decid ce anume mi-ar plăcea să traduc, apoi caut un editor. * Nu cred că marii
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
care poate interveni în fața unui public este preferabil unui clasic... Dar mă voi contrazice imediat, pentru că, iată de pildă ce succes are acum în Franța retraducerea operei lui Dostoievski! Descoperirea unor noi autori este o muncă pasionantă. Sunt implicați atât traducătorii cât și editorii, la fel de entuziasmați să lanseze nume noi. Literatura română contemporană este o sursă bogată de personalități afirmate. Ceea ce lipsește, poate (insist, poate), este o mai mare varietate în tematica abordată. Publicul francez așteaptă autori care să fie și
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
plăcut muzicalitatea versurilor, iar în anul doi, ca un exercițiu de memorie, am învățat Miorița pe de rost. Cât despre hotărârea de a traduce literatură română, aceasta a venit după cele trei luni petrecute la Mogoșoaia, cu o bursă pentru traducătorii literari oferită de ICR în 2006. Atunci m-am îndrăgostit într-adevăr de București și de literatura română. * Din clasicii români mărturisesc că nu am citit prea mult, am început cu literatura contemporană, pentru că îmi era mai accesibilă din punct
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
altă parte, catedra de română, relativ recent înființată la Universitatea din Zagreb, aduce cultura română în atenția tinerilor, care par din ce în ce mai interesați să o cunoască. * Când e vorba de limbi și literaturi mai puțin cunoscute, cum e română în Croația, traducătorii ar trebui să joace un rol decisiv în informarea și orientarea editorilor. În cazul meu, hotărârea definitivă de a traduce o carte vine doar după ce cartea mi-a plăcut cu-adevărat. Pentru mine, asta trebuie să fie condiția esențială. Am
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
nici o șansă cu propunerile mele atunci când nu vizează o carte de succes internațional. * În privința literaturii clasice, nu pot să mă refer decât la situația din Olanda: cu mulți ani în urmă m-am interesat la editura pentru care lucram ca traducător și redactor-colaborator dacă ar vrea să publice literatură română din perioada interbelică (mă gândeam la Camil Petrescu); respingerea a fost categorică. Chiar recent, în toate discuțiile pe care le-am purtat cu diferiți editori, preferința pentru literatura contemporană a fost
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
de personalități-reper (Declarație de iubire), de fantasma fiului „de departe” (Scrisori către fiul meu) sau de un soi-même comme un autre (Întîlnire cu un necunoscut). Cea mai prețioasă „pradă” a găsit-o însă în persoana unui mare poet și un traducător eminent cu care nu părea să aibă nimic comun: Mircea Ivănescu. De la „cel mai mare filozof român în viață”, a ajuns, iată, la „cel mai mare poet român în viață” chiar dacă, M.I. dixit, unul „mai mult mort decît viu”... „Trăiam
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
filozof român în viață”, a ajuns, iată, la „cel mai mare poet român în viață” chiar dacă, M.I. dixit, unul „mai mult mort decît viu”... „Trăiam pe continente culturale extrem de îndepărtate. Ce ar avea de discutat, m-a întrebat un prieten, traducătorul lui Joyce cu cel al lui Heidegger?”, recunoaște Liiceanu în „Cuvîntul înainte” al cărții rezultate din cele cinci întîlniri (10 ore) avute în lunile aprilie și mai ale anului trecut cu autorul lui mopete, puțin înaintea dispariției sale (21 iulie
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
în prezența familială a morții, devenită subtext obsesiv al scriitorului „fără însușiri”, ce se autodepreciază literar prin comparație cu „talentul” și succesul lui Mircea Dinescu, Marin Sorescu și Cezar Ivănescu, considerîndu-se un versificator manufacturier și un bricoleur ocazional, iar ca traducător - un executant de comenzi, inapt să-și situeze istoricește traducerile într-o istorie a literaturii sau a culturii. Apropo de camuflaj: filozoful e bulversat de considerațiile repetate ale lui M.I., care, la sfîrșitul vieții, realizează că nu putea fi decît
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
lui Puș- kin. Și nu doar pentru frumusețea ei incomparabilă, despre care a scris un eseu minunat Nabokov, dar pentru felul în care rușii se referă la ea sau o folosesc în împrejurări obișnuite de viață. Exemplele sunt uimitoare. Mama traducătorului a învățat pe dinafară poemul „Evgheni Oneghin”, citindu- i zilnic, în timpul blocadei Leningradului, surorii ei, în pericol să moară de foame și de sete, paginile care descriu mese îmbelș ugate. „Paginile despre carne și roquefort o hrăneau”, scrie Markowicz. Oficialii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5009_a_6334]