4,336 matches
-
martir al timpului, îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un poet, 141-142; Negoițescu, Alte însemnări, 146-150; Cristea
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
resimțit atât de acut și în familie, este cu precădere un dezacord valorico-atitudinal; concepția generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
admirației, dragostei și căsătoriei nu e ușor de răspuns. Cinstit este să recunoaștem că abordările în acest câmp al cunoașterii trebuie să fie mai degrabă ideografice decât nomotetice. Dar chiar la acest nivel, al constelațiilor individuale de personalitate și al traiectoriilor specifice de viață, figurează încă multe imponderabile. Ceea ce numim „fluidul atracției”, „dragoste la prima vedere” poate avea un corespondent ontic (probabil bioenergetic) încă necunoscut. De fapt, cercetările pe această linie avansează destul de rapid: s-a descoperit rolul feromonilor, se pare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legală. 6.4. Ciclul vieții familialetc " 6.4. Ciclul vieții familiale" Un traseu complet al indivizilor în societatea contemporană referitor la căsătorie și familie ar fi: întâlnirea („se face cunoștință”), perioada de curte, coabitarea premaritală, căsătoria, divorțul, recăsătorirea, văduvia. Această traiectorie este urmată integral de tot mai multe persoane. Totuși, cei mai mulți indivizi traversează doar unele etape. Întrucât divorțul și recăsătorirea au o relevanță aparte, ele vor fi tratate separat, iar cum despre perioada premaritală am discutat (vezi capitolul 5), ne vom
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cresc și se ajunge la divorț. Pe bună dreptate, autorul observă că dacă ruptura emoțională nu s-a consumat, în ciuda divorțului legal, cuplul poate reveni la normal; divorțul legal nu e un simplu act juridic, el are consecințe majore asupra traiectoriei de viață a celor doi (se pot recăsători, de exemplu), asupra relației părinți-copii (problema custodiei) și asupra împărțirii bunurilor, acest din urmă aspect, împreună cu obligațiile de întreținere (a partenerului și copiilor, vezi 6.1.1.) fiind numit divorț economic; chiar dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului față de aspectele mai puțin importante, superficiale (îmbrăcăminte, jargon, dans, teribilism metafizic etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționale" Sociologia și antropologia ultimelor decenii și-au intensificat preocuparea pentru problematica schimbului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
144-153; Oarcăsu, Oglinzi, 218-223; Felea, Reflexii, 241-244; Tomuș, Carnet, 115-121; Cubleșan, Miniaturi, 150-156; Barbu, Sine ira, 156-159; Bugariu, Incursiuni, 55-60; Felea, Poezie, 108-114; Martin, Poeți, II, 141-147; Grigurcu, Teritoriu, 119-122; Călinescu, Literatura, 142-148; Drăgan, Reacții, 267-269; Poantă, Modalități, 50-56; Petroveanu, Traiectorii, 225-231; Cristea, Un an, 120-123; Barbu, O ist., 105-108; Negoițescu, Engrame, 86-90; Piru, Poezia, II, 44-47; Zalis, Tensiuni, 209-215; Alexiu, Ideografii, 143-146; Poantă, Radiografii, I, 142-146, II, 30-37; Băileșteanu, Abside, 87-128; Grigurcu, Poeți, 162-172; Ruja, Valori, 85-87; Vasile Rebreanu, Miron
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae Manolescu, „Ospățul de aur”, CNT, 1970, 8; Ion Bălu, Ștefan Roll - prozatorul, CRC, 1970, 8; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 65-69; Crohmălniceanu, Literatura, II, 420-425; Petroveanu, Traiectorii, 34-40; Barbu, O ist., 56-58; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 369-380; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 157-160; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 148-159; Tania Radu, „Statuile de fum”, FLC, 1984, 45; Ion Bălu, „Statuile
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Mississippi, Galați, 1993; Noul Adam, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, București, 1996; Lovitura de maestru, Iași, 1997. Traduceri: Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani, București, 1990 (în colaborare cu Andreas Rados). Repere bibliografice: Sorianu, Glose, 183-186; Sorianu, Contrapunct, 81-84; Petroveanu, Traiectorii, 296-298; Cândroveanu, Alfabet, 183-186; Mincu, Poezie, 145-147; Barbu, O ist., 95-97; Piru, Poezia, II, 266-271; Raicu, Critica, 363-368; Alexiu, Ideografii, 164-166; Iorgulescu, Scriitori, 137-140; Alboiu, Un poet, 207-208; Ruja, Valori, 113-115; Dimitriu, Singurătatea, 191-197; Lit. rom. cont., I, 686-687; Popa
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
ce interesează și literatura română veche, cu atâtea deschideri culturale date de raporturile cu Bizanțul. A înțeles foarte bine realitățile care au făcut din spațiul românesc o „lume postbizantină” solidară cu dezvoltările din Europa de sud-est, pendinte, în proiectarea propriilor traiectorii culturale, de sugestiile și modelele elaborate în creuzetele strălucite ale imperiului. L-au interesat apoi, în egală măsură, legăturile grecității postmedievale cu lumea românească și ecourile pe care românii le-au stârnit între scriitorii eleni, mulți dintre ei adăpostiți la
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
e ocupată de „ExPatrioți”, marcând, într-un vocabular inspirat de S/oren Kierkegaard, stadiul religios. ExPatrioții sunt cei care, prinși în blocaje sentimentale, „nu pot să se desprindă mental de spațiul originar”. În această categorie, căreia îi este proprie o „traiectorie gravă”, ar intra Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub semnul „unui Mitică cu ștaif”, ei sunt cei care transcend spațiul originar, dar
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
statute. Dacă tenisul este practicat doar de 1,5% dintre muncitori, el este practicat, în schimb, de 15,5% dintre cadrele superioare. El remarcă apoi că orientarea spre viitor sau spre trecut, aspectul valorico-atitudinal optimist sau pesimist este determinat de traiectoria socială percepută, realizată și potențială, a diverselor grupuri; altfel spus, de modul în care respectivele grupuri (și, implicit, indivizii) reușesc să reproducă proprietățile antecedenților și se simt în stare să le reproducă în descendenții lor. Este vorba în special despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dintre acestea, cel mai pronunțat mi se pare a fi implicat în răspunsul cerut de întrebarea: De ce, aproximativ în aceleași condiții (condiționări), oamenii se comportă diferit? Fără să angajeze o explicație expresă, se pare că răspunsul lui Skinner ar privi: traiectoria experiențială de recompense (reîntăriri) trecută, repertoriul de răspunsuri acumulate. El afirmă: „O persoană care posedă o «filosofie a libertății» este una care a fost schimbată într-un anumit fel de literatura ce promovează libertatea (the literature of freedom)” (ibidem, p.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută prin prisma prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e bine, acum știu cu adevărat”. Când traiectoria de viață a individului continuă în același mediu sociocultural, socializarea secundară merge în prelungirea celei primare fără conflicte și fără nevoia restructurării axiologice. Un exemplu ar putea fi copilul dintr-o familie intelectuală ce locuiește într-un mare oraș sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să fie tratate mai cu indulgență în imaginea globală despre noi și acțiunile noastre, cu atât mai mult cu cât ele, pe lângă suferințele pricinuite, au avut și darul de a ne înțelepți și în acest compartiment fascinant și fierbinte al traiectoriei vieții. De altfel, unii psihologi sociali cred că, în locul categorizării iubirilor în mai multe stiluri, cumva abstracte, mai realist și profitabil ar fi să admitem că, dacă operăm cu înțelesul obișnuit al cuvântului „dragoste”, el are trei componente, prezente în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este de a compara diferite episoade de acest gen petrecute în lume (de exemplu, revolta studenților chinezi din 1989, în Piața Tienanmen, unificarea Italiei în 1860, Revoluția Franceză din 1789, destrămarea URSS și altele), de a descifra actorii principali și traiectoria evenimentelor, într-un cuvânt „dinamicile mișcărilor contestatare” (care e și titlul cărții), și de a sesiza aspectele comune. Cu toate că în lucrare se bate mult moneda pe ideea originalității acestei opțiuni epistemologice, este, în fond, vorba despre ceea ce a devenit clasic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
moneda pe ideea originalității acestei opțiuni epistemologice, este, în fond, vorba despre ceea ce a devenit clasic cunoscut ca „studiu de caz multiplu” (vezi și Iluț, 1997). Oricum, concluzia de final (pp.314-315) a demersului este că, în ciuda unor mecanisme și traiectorii specifice fiecărui episod, se pot desprinde trei mari procese robuste comune: a) constituirea de noi actori politici și de noi identități (uneori actorii își metamorfozează identitățile politice, cum s-a întâmplat în fostele țări comuniste, în particular în Rusia); b
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
părți de a nu face nimic pentru a rezolva acțiunea, ignorând-o (o asemenea manieră de răspuns la conflict poate fi responsabilă de escaladarea acestuia, deoarece ignorarea nu face, de obicei, decât să crească frustrarea și indispoziția părților implicate); 2) „traiectoriile” administrative se obiectivizează prin puține acțiuni în direcția rezolvării problemei; se fundamentează în formulări de tipul „o am în studiu” sau „este nevoie de mai multe informații”; 3) tendința de a observa riscurile procedurilor de rezolvare a conflictului este o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evaluarea, adică au examinat și luat în calcul toate elementele relevante ale relațiilor. În aplicarea unor astfel de strategii trebuie să se evite: nonacțiunea (presupune opțiunea uneia dintre părți de a nu face nimic pentru a rezolva acțiunea, ignorând-o); „traiectoriile” administrative (se obiectivizează prin puține acțiuni în direcția rezolvării problemei; se fundamentează în formulări de tipul „o am în studiu” sau „este nevoie de mai multe informații”); tendința de a observa riscurile procedurilor de rezolvare a conflictului; secretizarea conflictului; culpabilizarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
participa, în calitate de colaborator, și la elaborarea altor cinci volume ale lucrării, care privesc perioada 1919-1944 și au apărut în intervalul 1997-2003. Face parte din colegiul redacțional al revistelor „Synthesis” și „Jurnalul literar”, la cea din urmă fiind și titulara rubricii „Traiectorii”. Mai colaborează la „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” / „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară” (unde din 2002 va susține rubrica „Cronica edițiilor”), „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Manuscriptum” ș.a. Ș. se impune atenției cu micromonografia Mihail Sebastian
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
ca etape ale ei, și sunt reproduse texte mai puțin comentate, precum prefața lui Anton Bibescu la roman (în versiunea românească a lui Radu Cioculescu). Cartea, densă documentar, este indispensabilă oricărei abordări pe teren românesc a operei lui Marcel Proust. Traiectorii (2003) reunește selectiv articole din „Jurnalul literar”. Ceea ce le caracterizează este interesul pentru secvențe biobibliografice mai puțin cunoscute (cum ar fi cele legate de revista „Cuvântul” și generația „Criterion”), precum și pentru literatura exilului românesc: incitante și utile informații și comentarii
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate ficțională, București, 1996; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1997-2003; Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii, București, 2001; Traiectorii, București, 2003. Ediții: Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, introd. edit., București, 1969, Eseuri. Cronici. Memorial, pref. edit., București, 1972, Opere, I, pref. edit., București, 1994, Jurnal de epocă, introd. edit., București, 2002; Ion Călugăru, Paradisul statistic, pref. edit., București, 1971
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
nu ceda, înflăcărarea sacrificiului pentru un crez. Destinele individuale se înscriu astfel într-o ordine superioară, aptă să atenueze frica sau deznădejdea de a muri. Tensiunea fantastică a împrejurărilor acționează aproape ca un drog: „Scriu aceste însemnări pe genunchi, sub traiectoriile obuzelor, în dansul ritmic al mitralierelor, neștiutor de ziua ce vine și simt o voluptate necunoscută de nimeni.” Alerte, precise, bărbătești, înspicate cu pasaje lirice, pătrunse în egală măsură de măreția faptei și de grozăvia ei, Însemnările... constituie un document
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
de primele cărți: a șasea se oprește asupra mărimii soarelui, a șaptea asupra duratei existenței cerului, a opta asupra cîntării lui Iezechia, rege peste Iuda, și asupra eclipsei de soare despre care se vorbește în Isaia 38, a noua asupra traiectoriei stelelor, iar în sfîrșit, a zecea, consemnează mai multe mărturii ale Sfinților Părinți. Apoi, pe neașteptate, urmează o descriere a animalelor și a arborilor din India și din insula Taprobane (Ceylon), iar o a douăsprezecea carte are menirea de a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
gârbovite de timp cerul rupt în bucăți văduvit de lumină și zbor miroase a hoit durerea înghite totul până și imaginea în care am trăit știu că nu vă pasă lăcomia e ca un vin spumant spală setea și schimbă traiectorii ... Citește mai mult cresc umbre șopârle și pești piranhacarnea supureazăîngerii plângpeste crucile gârbovite de timpcerul rupt în bucățivăduvit de lumină și zbormiroase a hoitdurerea înghite totulpână și imaginea în caream trăitștiu că nu vă pasălăcomia e ca un vin spumantspală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]