1,558 matches
-
n-ai fost decît poveste. Tomuri de filosofii, Teancuri, teancuri adunate, Am de-atunci la căpătâi. Tu știai că nu mai vii Când credeam în cea dântâi. Și nu-nțelegeam că toate Sunt doar triste jucării ! Moș-Crăciun-Din-Vremuri-Bune, Lasă-n cale traista plină De smochine și alune ! Însenină-mi gândul rău. Și cu fața ta blajină, Alb, răsari din perne moi. Calcă-ncet, nimic nu spune. Strânge-mă la pieptul tău. Și să plângem amândoi, Moș-Crăciune ! Al. O. Teodoreanu-Păstorel 1. Crăciunul Cântau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
când floarea țării sângerează. Țara are nevoie de voluntari”. - „Te-ai gândit bine, George. Eu sunt de-acum bătrân, rămân la stână. Tu du-te voluntar, când vei reveni, ai să mă găsești tot aici!” Cârțan și-a pus în traistă un rând de schimburi, o pereche de opinci bune și a pornit-o spre Roșiorii de Vede, unde fusese îndrumat. S-a prezentat la cazarma batalionului de linie, careși avea sediul în localitate. Santinela l-a oprit la poartă și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unei taxe destul de piperate îl descărca pe europeanul sau pe asiaticul dornic de cea mai rapidă căpătuială, exact la gura minei de aur, unde acestuia nu-i mai rămânea altceva de făcut, decât să adune repede pepitele de aur. Numai traista s-o fi avut pregătită. Așa își închipuia ciobanul nostru care-și lăsase oile pe Plaiul Lăiți și pleca la antipozi să culeagă aur. Situația era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trepte, incomod ca să mă spăl pe față. ─ Ha ha! Ha!mamă, trebuia să te așezi jos ca să te speli? Nu puteai să te apleci?îmi spune fiică-mea. Mai doresc să fiu frumoasă acum când mi-a trecut făina prin traistă?;doar am făcut-o pentru sănătate. ─ Te-ai comportat ca la trecerea pe sub puntea vaporului când al fost la Skiathos. Cu cât pământul este mai aproape, cu atât sunt mai sigură. Continuându-se prezentarea vieții Sfintei Parascheva, ni s-a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
la fii-su-n casă, Nu în casa vreunui rege! Și de-abia o fac să șadă Pe-un divan cu scoarță nouă... „Mi-era dor de tine, maică, Ți-am adus vreo zece ouă Puțin unt, iar colea-n traistă, Niște nuci, vreo două sute...” Și cu ochii plini de lacrimi Prinde iar de mă sărută. Poate, maică, sunt bătrână... Și - a prins dorul să mă-ndrume Să mai văd odată maică, Ce mi-a fost mai drag pe lume ! Caierul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
patha; În regiunea septentrională tiwi vestiți prin țesăturile lor decorative, larrakia recunoscuți pentru lupta lor Îndârjită pentru drepturi teritoriale asupra regiunii Darwin, gagudju; În Țara lui Arnhem aborigenii (yolngu, ngandi, burarra) au centre culturale renumite (picturi pe scoarță de copac, traiste Împletite); În regiunea golfului Carpentaria locuiesc kukutj, lardil, yanga; În Peninsula York - grupurile wik, yir yoront, kantji, kuku-yalanji etc., păstrători ai culturii tradiționale; zona insulară a strâmtorii Torres a suferit influența melaneziană 163; regiunea de coastă din vest este locuită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
jucării pentru copii. Nu cunosc țesutul, În schimb răsucesc cu pricepere, din diferite fibre (păr de cangur și oposum, tendoane de cangur și de struț emu, păr omenesc, diferite plante și arbori) șnururi și sfori din care Împletesc apoi saci, traiste pentru păstrarea și transportul lucrurilor casnice mărunte și a proviziilor, plase de vânătoare și pescuit, curse de animale. Chiar dacă considerăm că „economia culegătorilor și vânătorilor este cea mai veche 198 Locuințele lor erau un fel de paravane Împotriva vântului, confecționate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
semnificație socială, sănătatea psihică a grupului depinzând În largă măsură de credința În puterile lor” 226. Magia neagră utilizează ritualuri ce se deosebesc de la un trib la altul, cu ocazia săvârșirii lor se folosesc diferite obiecte purtate de victimă (brățări, traiste ș.a.), se recurg la descântece, vrăji și blesteme, se trag săgeți vrăjite, din os de om, În partea unde se află jertfa pe care și-au ales-o. Aceluiași scop Îi slujește un os ascuțit, o bucată de lemn sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Început să aibă valoare comercială 256. Pictarea totemurilor este o Îndeletnicire transmisă din tată În fiu, ca și reproducerea desenelor pe carapacea de broască țestoasă cu ocazia ritualurilor de inițiere sau a stâlpilor funerari. Femeile Își vopsesc cu multă migală traistele pentru culesul hranei, cu argilă colorată, iar băieții sulițele de joacă și se ung cu argilă umedă sau ocru roșu257. Uneori băștinașii vopsesc un trunchi de copac, gol pe dinăuntru, cu embleme totemice, care trebuie să reprezinte șarpele mitic, sacrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
scorburi, crăpături În stâncă), continuă să uimească lumea sofisticată occidentală. Aborigenii acordă o mare atenție pictării totemurilor, cu ornamente mitologice și religioase, Înaintea unor ritualuri sacre (inițierea tinerilor, plecarea la vânătoare sau la război ș.a.). Femeile sunt pricepute În vopsirea traistelor pentru culesul hranei cu argilă colorată, iar bărbații În ungerea sulițelor cu argilă umedă sau ocru roșu. „Stilul artistic al artei decorative australiene, deși simplu, are multă originalitate și câteva particularități. În general acest stil se caracterizează printr-un schematism
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
culori vivante. 404 indiană Ramayana, obiecte artizanale, săli de tezaur cu splendide obiecte din aur și pietre prețioase strânse de suveranii locului În secole, instrumente muzicale, arme, bijuterii, măști, mobilier, vestimentație, mijloace de transport, Împletituri din bambus (rogojini, pălării, coșuri, traiste etc.), machete cu diferite tipuri de palate, temple, locuințe (rotunde sau patrulatere, ridicate pe piloni) etc. Pe panouri panasonice se pot urmări diferite ceremonii religioase și artistice, dansuri tradiționale (cu conținut religios, războinic, matrimonial, de vânătoare ș.a.), costume fascinante și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cei 380.700 plecați din Moldova? Aceeași situație o întâlnim și în perioadele cincinale 19761980, 1981-1985. Numai în anul 1986 au venit din tot cuprinsul URSS 124.300 coloniști și au plecat 97.000 băștinași. Toți coloniștii sunt veniți cu traista-n băț, au pus mâna pe posturi, funcții politice și administrative, locuri de muncă mai bine plătite, s-au cuibărit în orașe, au râs și râd de „capul de bou”, considerându-se superiori și stăpâni. Pentru aceștia era necesară o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lelea Safta din Nisiporeni, așteptând să i se dea drumul, fără vize și fără bani, în țara în care s-a născut și a învățat primele clase primare. Ea, săraca, speră că, vânzând pe piața din Iași sau de la Galați traista ei de prune și nuci și damigeana de vin, își va acoperi nevoile, fără să mai aștepte ajutorul celor din familie, plecați și ei să slugărească Europa. Acum, Prutul o desparte de Uniunea Europeană, iar ea, care nu face decât politica
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prădat de sovietici. Mulți din cei de pe câmp au venit la marginea șoselei să ne vadă. Printre curioși se aflau două surori ale camaradului Schiau Ion; recunoscându-l, au alertat lumea și fiecare a venit cu vase cu apă, cu traiste cu alimente. Plângeau, îmbrățișându-ne și îmbărbătându-ne, cu speranța că vom scăpa. Ostașii, obosiți și impresionați, nu le făceau nici o opreliște. Acum am observat că dintre gardieni mulți au evadat din serviciu, rămânând pe drum. Am mai făcut opriri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
echipele erau strigate de Gâlea la parter și plecau la câmp una după alta. Ciolacu avea o oală smălțuită pe care o lua la câmp pentru a aduce celor bolnavi fructe, struguri în special, pentru a nu se zdrobi în traistă, sau o lăsa celor rămași să fiarbă în ea cartofi, fasole sau mămăligă. Într-o seară ne-a adus niște struguri și piersici tomnatice și l-am rugat să ne lase oala până dimineață să fierbem pentru Anghel câțiva cartofi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Anghel. Simțeam cum arde de nerăbdare de a se încheia rugăciunea, rușinat de tulburarea pe care o provocase. Anghel tocmai termina cu „Amin”, când Gâlea strigă cu accent imperativ: Ciolacu să coboare la echipă!!! Ciolacu apucă oala, o băgă în traistă și, ca salvat din mâna unui potrivnic, ieși fulger pe ușă, repetând izbăvirea: „Amin! Amin!”. S-a ridicat și Anghel, puțin nedumerit. Văzându-mă mușcându-mi buzele ca să-mi stăpânesc pornirea necontrolată spre zâmbet, zise: S-a întâmplat ceva? Parcă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de iarnă, s-a făcut o notă cu cele necesare și 4-5 băieți am plecat cu o căruță, îmbrăcați în civil, la Alba Iulia să cumpărăm haine, cojoace, bocanci. Gardienii ne-au însoțit. Stan Marin și Vișan Nicolae au umplut traista cu milioane, fără să numere ban cu ban. La Alba Iulia am umplut căruța cu cumpărături, iar Stan Marin a mai adăugat două colete frumos ambalate, în care nu știam ce este. Împreună cu gardienii am luat masa într-un restaurant
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Jos vin. Și merg tot la Roica. Vom fi deci tovarăși de drum. Feciorul e al dumitale? Da, e al meu!... Vorbea scurt, parcă dorea să nu vorbească. Avea în mână un băț, lucru obișnuit pentru un călător, și o traistă care se bălăngănea pe umăr. Copilul mergea greoi, tușind sec, oprindu-se din când în când și scuipând. E bolnav copilul? De ce tușește așa des și scuipă? No, că nu-i bolnav, da-i pregătit de jertfă! Ce fel de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
descoperi făptașul. A așteptat pe pridvorul Bisericii, ascuns după stâlp. Obosise după miezul nopții; era să plece, socotind că se apropie zorile, când auzi foșnet de pași. Își încordă atenția pentru a recunoaște făptașul. Un om cu glugă, cu o traistă și cu un băț cu cârlig apucă o creangă plină de cireșe, o rupse și începu să adune cireșele. Părintele se apropie încet pe la spate, îi suci mâna dreaptă cu putere, obligându-l să se aștearnă cu fața la pământ. Omul începu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
echivalent cu cel de deținut. Puhoi de lume, bărbați în vârstă, femei cu copii de mână, a năvălit în vie, îmbrățișându-l. Plângeau și ne mângâiau ca pe copiii lor, copiii ne priveau cu ochi mari, nedumeriți. Ce aveau prin traiste ne-au lăsat nouă. Iar a doua zi ne-am trezit cu multe daruri, prinos al dragostei lor. Joagărul de pe Galda În vara lui 1947 era rândul nostru să ne minunăm de geniul tehnic al țăranului român. Patru bărbați, între
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un sentiment de solidaritate cu suferința lui, nu-i dau numele. Încercasem câteva „atentate” asupra lui, dar porțile sufletului lui nu mi se deschiseră. Împins de gândul foamei, șterpelise o bucată de pâine și una de brânză sau slănină din traista altui elev. Surprins în flagrant delict, unul din ciripitori l-a anunțat pe Ibănescu; acesta făcuse cu confrații lui o pregătire psihologică, creând printre copii o atmosferă de acceptare a sancțiunilor ce trebuiau aplicate celor ce se dedau la acte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ieșea din curte să vadă dacă vine bărbatu-său, și la un moment dat vede că vine cu cineva. Intră-n curte... și vine iar să se uite, că, totuși, i s-o părut ei ceva deosebit, c-aveam o traistă în spate. Și când m-am apropiat, săraca sora mea, când m-a văzut, să pice jos, nu altceva... Mă rog, vă dați seama că nu se poate descrie așa ceva... A fost o bucurie nemaipomenită. Și am stat câtva timp
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
obiecte, care credeau ei că n-ai nevoie... Acesta întreba: Ce aveți, băi, aicea? Hai! Hai! Bine că sunt eu aici, hai că vă dau tot. Ce ai, mă, aicea? Uite mă, Ionescu, ia mă ia, desfă! Ți-ai adus traista? Ia tot de aici și dă-te în pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai că vreau să termin, că am și eu treaba acasă! Și înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier major, Roman
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo a’ apărut doi sergenți majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: Bă, ia vino-ncoa! Io cu traista aia, îmbrăcat, a’ crezut că sunt într-adevăr pușcăriaș... Ia vino! Ce cauți, mă, aici? Da’ eu zâc: Pă’ să nu-l bagi în măsa pă-l dă m-a adus aici? (râde - n.n.) Și ei atuncea, că aveau bastoane
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
88. Alchemillae Crețișoara 2,25 12,00 89. Anserinae Coadă racului 1,25 7,00 90. Aristolochiae Mărul lupului 1,25 9,00 91. Arnicae Arnica 1,40 8,00 92. Asperulae Vinarița 2,25 17,00 93. Bursae pastoris Traista ciobanului 0,70 4,50 94. Centauri Țintaura 3,00 12,00 95. Chamomillae Mușețel 0,60 2,50 96. Cichorii Cicoare 0,50 4,50 97. Convolvuli Volbura 0,80 6,00 98. Chelidonii Rostopasca 0,90 8,00
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]