2,637 matches
-
semnificație și coeziune grupării. Cu toate acestea, înțelesurile tradiționale ale închinării și părtășiei spirituale sunt inadecvate pentru comunitățile virtuale religioase, în care dimensiunea fizică, materială lipsește. Comunicarea dintre membri este scrisă, iar suportul material al simbolurilor religioase utilizate pentru comunicarea transcendentă este înlocuit de unul grafic sau textual. În aceste condiții, pot fi considerate legitime formele de închinare și experiențele spirituale din spațiul virtual? Poate fi experiența religioasă una exclusiv textuală (așa cum se prezintă ea în majoritatea comunităților din spațiul virtual
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr" (Ioan 1,14). Se poate afirma că prin cuvânt este prezervat esențialul comunicării transcendente și că astfel, comunitățile virtuale prezintă o variațiune a unor experiențe religioase deja existente, dar într-un cadru nou. Mia Lovheim, care studiază felul în care tinerii (pentru care computerele nu sunt o tehnologie străină și pentru care navigarea on-line
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
exprimare și experimentare a trăirilor spirituale și evenimentelor religioase se lovește de problema autenticității acestora. Termenii autenticității sunt normativi, evaluativi și relativi cultural. Experiențele religioase sunt în special problematice deoarece presupun fenomene care se află în afara domeniului analizei științifice: sacrul, transcendentul (Hojsgaard & Warburg, 2005). Deși spațiul virtual promite posibilitatea exprimării neîngrădite a trăirilor și manifestărilor religioase veritabile ale fiecărui individ și grup potențial, în fața unei întâlniri religioase dintr-o lume virtuală, în care avatarurile participanților se prezintă sub cele mai neobișnuite
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tuturor participanților pentru a putea spune "Amin" o rugăciune veritabilă? Un astfel de paradox aduce în prim-plan problema experimentării realului și a reprezentării lumii. Măsura în care comunitățile virtuale religioase reușesc să conducă la reprezentări colective ale acelorași realități transcendente poate fi cheia către evaluarea autenticității acestora. 6. Paradoxul dezvoltării Aproape toate bisericile și organizațiile religioase au văzut în Internet o modalitate eficientă de a îmbina elementele tradiționale cu oportunitățile moderne pentru a putea face față valului din ce în ce mai puternic de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitățile virtuale religioase pot fi confesionale sau interconfesionale/non-confesionale. 2. Orientarea valorică face referire la tipul valorilor religioase predominante în comunitate și promovate sistematic în cadrul discursului. Această dimensiune definită bipolar este delimitată de experiența spirituală comună a membrilor și adevărul transcendent ca valori predominante (care nu se exclud reciproc la nivel teoretic, dar care se manifestă unilateral în practică). Din combinarea celor două dimensiuni rezultă o tipologie ce conține patru tipuri distincte de comunități virtuale religioase, denumite metaforic: a. comunități "de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
identitatea confesiunii religioase, despre care consideră că a fost trădată sau pierdută de marea majoritate a credincioșilor (de exemplu, comunitatea Biserica Ortodoxă Liberă). Punctele forte ale comunităților de acest tip sunt deschiderea la schimbare în vederea creșterii și dezvoltării înțelegerii adevărului transcendent. Punctele slabe ale comunităților reformatoare sunt deficiența în a implementa ideile și proiectele rezultate în urma dezbaterilor și gradul de instabilitate mai ridicat decât al comunităților "de întărire", coeziunea nereprezentând un obiectiv principal al grupului. c) Comunitățile "luptei pentru Adevăr" sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care nu se văd" (Evrei 11,1). Ambele semnificații ale conceptului sunt frecvent angajate în comunicarea din cadrul comunităților virtuale religioase, deoarece prima realizează conexiunea dintre membri, fiind miezul convingerilor comune, în timp ce a doua reprezintă liantul dintre conștiința individuală și realitatea transcendentă. O grupă de termeni bine reprezentați în discursul religios al membrilor comunităților virtuale analizate este cea referitoare la organizații religioase și la diferite aspecte ale acestora. Biserica, de departe cel mai frecvent utilizat termen din această categorie, desemnează două realități
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
numai. Emoțiile și sentimentele cel mai frecvent menționate sunt pozitive și au ca obiect principal semenii sau, în termenii religioși consacrați, aproapele. De departe cea mai valorizată este dragostea, atât ca sentiment care stă la baza tuturor relațiilor umane și transcendente, cât și ca principiu sau lege de origine divină ce așează binele celuilalt înaintea intereselor proprii. În spiritul textului biblic, inima este menționată frecvent ca fiind sediul afectivității dar și al rațiunii și conștiinței, ceea ce, alături de multitudinea termenilor arhaici în defavoarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
artificial”. În societatea noastră secularizată în care religia nu are un loc fixat și determinat cu necesitate, în care la alte discipline de învățământ, se predau cunoștințe potrivnice credinței în Dumnezeu, tinerii au nevoie de repere clare, de un fundament transcendent al educației care să-i salveze de această constantă degradare morală. De aceea, la ora de religie, alături de manuale, opere ale Sfinților Părinți sau cărți de cult, profesorul va purta în permanență asupra sa Sfânta Scriptură din care va lectura
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care „Eminescu îl va face să transmită fiorul realităților impalpabile și al lumilor înecate dinlăuntrul nostru, muzica legănătoare sau tumultuoasă a peisajului, mitul originilor și rosto golirea civilizațiilor, spectacolul orologeriei cosmice și al dezagregării universale, convocând astfel Subconștientul, Natura, Istoria, Transcendentul, Absurdul, personajele marii literaturi din toate timpurile“ (P. Cornea). - Romantismul posteminescian coexistă cu realismul, sămănătorismul, simbolismul (sfârșitul sec. al XIXlea și primele decenii ale sec. XX) și se manifestă, frecvent, ca epigonism eminescian. Reprezentanți notabili sunt G. Coșbuc, O. Goga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
torturant: Stam singur în cavou... și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica bacoviană, este o entitate enigmatică, semnificând efemerul și inconsistența existenței sau neliniștea spiritului captiv în trupulcavou. Ca suflu cosmic, el poate simboliza o precară manifestare a transcendentului care face să rezoneze, strident și ironic, golul existenței umane (... și era vânt / și scârțâiau coroanele de plumb). În strofa a doua, sentimentul singurătății devine atât de copleșitor, încât ființa își exprimă spaima de neant prin strigăt. Zadarnic strigăt, fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini lumea e mică/ba cu gerovital se duc ridurile can palmă. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru ilustrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și inteligență, în care dialogul frumosului cu adevărul devenea frontiera sufletului său și mitologia vieții lui. Dispus fără rezerve la o asceză aproape impersonală și fanatică pentru cunoaștere, moartea l-a luat de mână ca pe un ales, făcându-i transcendentă opera cu care rămâne printre noi. De aceea, aderența noastră la charisma unor astfel de oameni mari o facem cu sentimentul de a tinde a fi ca ei, de a-i avea ca model de urmat sau încă de urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt ambigue, ci doar prin construcția unor limbaje simbolice precise. Din perspectiva Tractatus-ului, dimpotrivă, limbajul natural este în ordine din punct de vedere logic. Limbajul aparține însă în aceeași măsură domeniului despre care nu se poate spune nimic ca realitatea transcendentă și valorile, care au constituit în mod tradițional obiectul predilect al discursului filozofic. În temeiurile ei, raportarea la metafizica tradițională a susținătorilor „cotiturii filozofiei“ a fost esențial diferită de cea a Tractatus-ului. Din punctul de vedere al acelei critici empiriste
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Tractatus tendințe și poziții de care au înțeles să se delimiteze.81 Tânărul Wittgenstein a fost, ce-i drept, apropiat de filozofi ca Russell, Schlick sau Carnap, prin contestarea pretenției filozofiei speculative de a formula enunțuri adevărate despre absolut, necondiționat, transcendent, despre lume ca întreg. Chiar dacă nu pe temeiul unui criteriu al semnificației cognitive a enunțurilor, a unui anumit criteriu de demarcație, a unui argument filozofic general. El s-a despărțit însă în mod clar de aceștia, de acea reorientare analitică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și efectele particulare ale limbii în care este cristalizată viziunea 390. În opera lui Blaga revine des ideea creației umane, îndeosebi a creației artistice și științifice, un aspect al concurenței cu Marele Anonim (zeitatea supremă) a cărui atitudine limitatoare ("cenzura transcendentă") împiedică pe om să împlinească actul demiurgic de nivel divin. Apreciind astfel lucrurile, Blaga concepe creația ca un destin realizat parțial, datorită geloziei Marelui Anonim. Pornind de la aceste asumpții și privind situația din perspectiva limbii (care este în mod esențial
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prelucra în vreun fel, încît împrumutul neologic reprezintă latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru a denumi noțiuni structurate în propriul său sistem de gîndire, recurge la unele îmbinări cu aspect metaforic, precum cenzura transcendentă, cunoaștere luciferică, cunoaștere paradisiacă, Marele Anonim, timpul havuz, timpul cascadă, timpul fluviu etc. Procedeul nu este nou și nici neobișnuit în secolul al XX-lea (el este cultivat în parte de gînditori precum Jacques Derrida și Hans-Georg Gadamer), dar îmbinările
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în Opere, vol. VIII, p. 445 și 495. 390 Ibidem, p. 442. 391 Experimentul și spiritul matematic, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, p. 660. 392 Știință și creație, în Lucian Blaga, Opere, vol. X, p. 177. 393 Vezi Cunoașterea transcendentă, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, p. 432. 394 Lucian Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, Editura Științifică, București,1966, p. 155-169. 395 Vezi Pavel Apostol, Pe marginea unui text inedit de Lucian Blaga. Cîteva reflecții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
specificate”. Cap.2 Managementul calității.Fundamente 14 Profesorul David A. Garwin, de la Harvard Business School, a pus În evidență cinci orientări principale În definirea calității produselor: transcendența, spre produs, procesul de producție, spre costuri și spre utilizator. a. În orientarea transcendentă calitatea reprezintă o entitate atemporală, absolută, fiind percepută de fiecare individ În mod subiectiv. Această orientare este puternic marcată de idealismul lui Platon, iar o asemenea abordare nu permite definirea clară a calității produselor și nici măsura ei, neavând, În
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
subiectiv. Această orientare este puternic marcată de idealismul lui Platon, iar o asemenea abordare nu permite definirea clară a calității produselor și nici măsura ei, neavând, În opinia autorului, utilitatea practică. b. Orientarea spre produs este orientarea total opusă orientării transcendente, calitatea fiind considerată o mărime care poate fi măsurată exact. Ea este definită ca reprezentând ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului. c. Orientarea spre procesul de producție abordează calitatea din perspectiva producătorului. Există cerințele specificate pentru fiecare produs, care trebuie
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
spune în Eupalinos, prin intermediul umbrei lui Socrate: "Numesc geometrice acele figuri care sunt urme ale unor mișcări pe care le putem exprima în puține cuvinte..." Poezia și știința sunt, la Barbu, realități complementare, drept care: "în contemplația cosmică sau (în) reveria transcendentă, întocmai ca în actul rațional al abstragerii, spiritele se identifică..." (Rânduri despre poezia engleză). Declarativ, poetica barbiană se întemeiază pe valori și argumente clasice, de unde ca la Mallarmé și Valéry o mitologie moștenită, dar, în ciuda mustrărilor adresate modernilor, aceștia n-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu o lopată în mână între două gropi, / și nu pot, în ploaia măruntă, / să aleg prima pe care voi astupa-o" (A șasea elegie). Din acest repetat, mâhnitor NU, obstacol în calea transparenței, un "Nu" cu analogii în cenzura transcendentă la Blaga, decurge apăsătoarea, progresiva notă de tânjire metafizică. De o parte "opțiunea de real" din A șaptea elegie, de alta priveliștea descurajantă a interdicțiilor din Elegia a zecea, rotirea în cercul-limită, teribil spațiu de incertitudini: "Nu sufăr ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
inimă. Și picătura ce o va străpunge prin ere fără număr îi este săgeată hărăzită. Iar tu, omule, ai o inimă și o lacrimă" (Alte 11 chipuri de a vorbi tăcerea). Iarăși ca la autorul Nebănuitelor trepte acționează implacabil cenzura transcendentă. Tentația de a forța "ușile tainei în număr de șapte", de a escalada "Muntele Cain" și "Muntele Vinei" ori de a descoperi "Poarta Învierii" învederează în fond o mistuitoare nostalgie gnostică. În spectralul Eu al celui ispitit de intermundii se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de supra-text. De la concretul imediat, de la orizontul în lumină vie, se trece la ficțional, la visul treaz, la succedanee cu miez de poveste. Precum la Blaga, munții, spații arhetipale (repere ale permanenței noastre aici) exercită un miraj continuu invitând în transcendent, propunând analogii: "Ziceam că suntem pe un munte, / Ziceam că suntem împreună / Pe-un munte, sus de tot, de unde / Se văd ruinele în lună..." Tot felul de semne mnemonice (în Iernând în munți) trimit din concret în transrealitate; privirea unifică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Elytis, ei care au trecut prin sihlele / Nordului doar la lumina șișurilor?" (Cei care ridică literele, zarurile). Se intersectează în George Vulturescu tumulturi, fulgere și note de reculegere. Pragul dintre introspecție și exteriorități, dintre Eu și Lume, dintre imanent și transcendent, prag schimbător de la o stare la alta, e semnul unei personalități difluente în acțiune. Un Ego polarizant, acaparator, puternic, se zbate spectaculos în perspectiva aventurii fără sfârșit. Carnavalesc și tragic se întrepătrund. Mișcându-se în planuri stilistice eterogene și înaintând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]