4,948 matches
-
rezolva și viitorul copiilor 20 (67%). întăresc ideea valorizării materialului, în detrimentul spiritualului. Pe lângă aceste aspecte, mai apar și alte lucruri relevante, precum: preocuparea excesivă a bunicilor pentru nevoile de bază ale copilului și neglijarea celor de pe treptele superioare ale piramidei trebuințelor; nemulțumirea bunicilor față de atitudinile și comportamentele nepoților; lipsa normelor de teama neluării în seamă și totodată a nemulțumirii nepoților; bunicii, deși acceptă aceste roluri, resimt un stres suplimentar ca urmare a responsabilităților noi; lipsa de timp liber de care bunicii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
rezolva și viitorul copiilor 20 (67%). întăresc ideea valorizării materialului, în detrimentul spiritualului. Pe lângă aceste aspecte, mai apar și alte lucruri relevante, precum: preocuparea excesivă a bunicilor pentru nevoile de bază ale copilului și neglijarea celor de pe treptele superioare ale piramidei trebuințelor; nemulțumirea bunicilor față de atitudinile și comportamentele nepoților; lipsa normelor de teama neluării în seamă și totodată a nemulțumirii nepoților; bunicii, deși acceptă aceste roluri, resimt un stres suplimentar ca urmare a responsabilităților noi; lipsa de timp liber de care bunicii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de relaționare; prezența sau insuficienta prezență parentală; nivel de studii; expectanțele tutorilor față de copii; caracteristici specifice vârstei tutorelui. Dintre factorii ce țin de copil, evidențiem: particularitățile de vârstă și individuale ale copilului; perioada și durata absenței parentale; cunoașterea și respectarea trebuințelor copilului; calitatea comunicării, sub toate tipurile ei (verbală, paraverbală, nonverbală). Pentru a vedea în ce măsură sunt confirmate aspectele teoretice de practică, s-a urmărit realizarea obiectivelor propuse, după cum urmează: • Pentru realizarea primului obiectiv, precizat anterior, s a utilizat chestionarul EE (eficiența
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
a fi iubit și se simt indignați dacă lucrurile nu se petrec În felul acesta. Sentimentul de a fi dorit este pentru un copil de o importanță vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin a părea tare și inflexibil. Concomitent, tipul agresiv simte nevoia să exceleze, să aibă succes, prestigiu, putere, indiferent de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv. Trebuințele, impulsurile, instinctele pot să fie rezultatul unei programări ereditare sau a unei învățări în stadiile evoluției de adaptare la mediul înconjurator. Inhibiția victimală. Aptitudinea victimei de a evalua posibilitățile sale de adaptare la conflictul agresional depinde și de calitatea senzațiilor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
bogat sau sărac, neologisme de factură bizară, utilizarea unor „limbaje artificiale” de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h) Investigarea sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual se notează o diminuare sau o exaltare a nevoilor sexuale, precum și o pervertire a instinctului sexual. i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desemnează cu termenul de „homeostazie” această tendință generală de restabilire a echilibrului intern tulburat, afirmând că orice ființă vie este un organism care dispune de capacitatea de a-și compensa tulburarea echilibrului său intern prin neutralizarea factorilor perturbanți. Instinctele sau trebuințele sunt activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care dispune de capacitatea de a-și compensa tulburarea echilibrului său intern prin neutralizarea factorilor perturbanți. Instinctele sau trebuințele sunt activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburarea echilibrului său intern prin neutralizarea factorilor perturbanți. Instinctele sau trebuințele sunt activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
timp, opera de continuitate a vieții” (E. Dupré). Tulburările vieții instinctuale Psihopatologia cuprinde o gamă variată și complexă de tulburări ale instinctelor. Ele pot fi, în general, de trei categorii: 1) Tulburări în exces a manifestărilor instinctuale, a nevoilor sau trebuințelor fundamentale ale individului. Cele mai frecvente sunt nevoia exagerată de aport și ingestia alimentară (polifagia sau bulimia) și consumul exagerat, excesiv de lichide (potomania); 2) Tulburări în minus, sau diminuarea satisfacerii nevoilor instinctuale ale individului; se manifestă, în mod predilect, tot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sferei psihopatologiei. Aceste tulburări sunt întâlnite destul de frecvent și ele însoțesc multe afecțiuni psihiatrice. Un loc predilect îl ocupă prezența tulburărilor instinctuale în sfera psihopatiilor, la oligofreni și demenți. Tulburările de comportament alimentar În această clasă de tulburări care privesc trebuințele alimentare sunt incluse anorexia mintală și bulimia nervoasă. Prima se caracterizează prin refuzul de a avea o greutate corporală minimă necesară acceptată în limitele normalului; cea de-a doua constă în episoade de ingestie alimentară compulsivă urmată de o creștere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în unele cazuri de sindroame psiho-organice cerebrale. Tulburările de caracter Cadrul general Caracterul reprezintă totalitatea trăsăturilor esențiale și calitativ specifice ale persoanei și care se manifestă în acțiunile acesteia. În sfera caracterului sunt cuprinse următoarele aspecte: - trăsături psihologice specifice individului (trebuințe, înclinații, interese, convingeri morale); - comportamentul general în relațiile sociale; - o dispoziție sentimentală predominantă; - natura dispoziției sale obișnuite. În sens restrâns, caracterul este „ansamblul de dispoziții congenitale care formează scheletul mintal al unui individ” (R. Le Senne). În sens larg, caracterul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferință elaborează o reinterpretare a normalei sale imagini corporale, într-o direcție a anormalității printr-o deplasare a investirii libidinale, în sensul unei înlocuiri a acesteia cu durerea, cu suferința, în general. Corpul unei persoane este sediul satisfacerii nevoilor, al trebuințelor pulsionale ale acesteia în virtutea principiului plăcerii (Lustprinzip). În cazul privării investirii libidinale a corpului prin privarea plăcerii datorată refulării sau interdicțiilor satisfacerii pulsionale, corpul persoanei suferă. Prin frustrarea libidinală a acestuia, apar modificări funcționale sine materia, aspecte clinice bizare, difuze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proceselor psihopatologice care apar în cursul demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale. Nivelul afectiv, în special reacțiile emoțional-afective. Nivelul instinctual: regimul instinctelor, trebuințe și pulsiuni, motivație, orientarea vieții instinctuale, reprimarea și controlul acestor pulsiuni. Nivelul comportamental: orientarea temporo-spațială și auto-psihică, motivație comportamentală, inițiativa și finalizarea conduitelor și acțiunilor, reacții de opoziție, inactivitate, inerție, dezorganizarea conduitelor. Nivelul social: dezorientarea temporo-spațială, tendință la fugă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
culturale, morale și religioase specifice fiecărui grup uman și care sunt asimilate de acesta, constituind o structură sufletească supraadăugată. Structura psiho-biologică fundamentală are un caracter constituțional. Ea corespunde în mare măsură inconștientului colectiv și are un caracter pulsional raportat la trebuințele primare ale grupului uman. Ea este structura sufletească cea mai veche, primară, bine organizată și fixată, care nu mai poate fi schimbată. În virtutea conținutului pulsional al structurii psihice primare grupul uman se comportă în conformitate cu două norme sau legi: legea participație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eul colectiv. Acesta se dispune în planul realității prezente. Eul colectiv are două dimensiuni: a) Dimensiunea verticală, structurală, reprezentată prin: Supra-Eul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale și culturale, cel care elaborează idealurile grupului social; Inconștientul colectiv, sediul pulsiunilor și al trebuințelor primare ale grupului, cel care elaborează materialul din care se formează conduitele și acțiunile grupului respectiv. b) Dimensiunea orizontală, dinamică, reprezentată prin istoria psiho-socială a grupului, la care distingem următoarele: experiența istorică, respectiv „biografia” sau trecutul psiho-social al grupului uman
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12.5. Factorii optimizării curriculare moderne 198 12.5.1. Factorii determinanți 198 12.5.1.1. Trebuințele celui care învață 199 12.5.1.2. Structurile școlare 200 12.5.2. Factorii dominanți 201 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii 201 12.5.2.2. Comunitatea locală 201 12.5.2.3. Progresul societății 202 12.6
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar permite „formarea omului ca om”, ca „personalitate creativă”, „personalitate aptă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]