40,073 matches
-
ale ideologicului în cercetarea și chiar în viața formelor folclorului, și contestări la fel de violente. Contribuția dr. Stelian Cârstean se intitula " Confiscarea " folclorului?, semnul întrebării indicând o îndoială reală în ceea ce privește posibilitatea de "confiscare " a folclorului adevărat, autentic. în comunicarea mea, Lecțiile trecutului (Folclorul și folcloristica în totalitarism și după) arătam că experiența folosirii ideologice a creației populare fusese trăită de toate popoarele "lagărului socialist ", aducând în sprijin câteva observații de mare acuitate ale scriitorului ceh Milan Kundera (Vezi, pentru ambele studii, Ministerul
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
pentru unioniști. Deocam dată, nu avem o voință clar exprimată de pro-Unire a autorităților de la București și Chișinău, dar cînd vor simți masă critică, cu toții se vor grăbi să spună că și ei au fost unioniști. Unora nu le permite trecutul lor santajabil, altora - prietenia dubioasă, adică, de fapt, dependentă de Rusia, celorlalți - pregătirea, pentru că încă nu și-au eliberat creierii de propagandă comunistă și sovietică. Dar lucrurile evoluează și noi suntem optimiști activi. Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriți ca să urați
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
și sovietică. Dar lucrurile evoluează și noi suntem optimiști activi. Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriți ca să urați Republicii Moldova și României pentru Noul An? Vitalia Pavlicenco: Să aibă conștiința și sentimentul aparținerii unui neam absolut deosebit, al românilor, care au un trecut glorios și, sper, un viitor fericit. Dar pentru aceasta trebuie să fim o națiune unită, care să reziste tuturor vicisitudinilor soartei și vitregiilor care, fără îndoială, încă ne vor paste. Unirea face Puterea! Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Pavlicenco, mulțumim pentru
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
n debutul zilelor francofoniei de la București, RFI s-a gîndit să facă un dar, pur și simplu un dar, celor care îl prețuiesc pe Ionesco, celor care l-au citit, care i-au văzut piese puse în scenă. Sau nu. Trecutul a devenit prezent la Teatrul Odeon, gazda celor de la micuțul teatru parizian. Cei care am văzut sau nu montarea lui Bataille la Paris, am avut șansa să redescoperim teatrul de text. Și istoria lui. Am avut senzația, preț de minute
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
știau textul în franceză. Și-l spuneau împreună cu actorii. Alții îl știau în română. Și-l rosteau în șoaptă, împreună cu actorii. Am văzut și spectatori care îl auzeau și-l vedeau pentru prima dată. Formidabilă reacție! Prezentul sorbea voluptos aventura trecutului. Sub ochii mei. Gesturi minimale, expresii-mască, plăcerea de a spune un text, de a tatona, acasă la Ionesco, reacția noastră. Dincolo de orice, mi s-a părut că emoția a fost cea în care ne-am dat întîlnire viciați și inocenți
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
ei, în 1947, nu s-a vorbit despre existența închisorilor comuniste de teama autorităților staliniste, așa că naveam cum să-mi dau seama de antecedentele politice ale colegului meu de cameră, Ghiță Calciu. Comportamentul său a fost exemplar: era discret în privința trecutului său, gata oricând să te ajute în orice privință, ca un adevărat creștin, mereu cu zâmbetul pe buze și, ca student, era eminent. Într-o seară, am zărit pe noptiera sa două cărți cu coperțile și filele învechite, cam ciudate
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
se căsători, în 1965, cu Adriana Dumitreasa, am simțit ce pierdere suferisem, deși ne mai întâlneam la unele prelegeri comune. Dar, sunt multe de spus despre conviețuirea în căminul studențesc. Eu eram cel naiv, blaji nul, Eugen Papadima realizase despre trecutul lui Ghiță Calciu și, mai ales, despre rolul lui Ro mulus Haba de a-l urmări îndeaproape pe Ghiță. Chiar mi-a arătat, într-o zi, un microfon pe post de nasture la cămașă și un fel de rolă cu
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
și memoria, care, adeseori, era atroce. Mă apăram împotriva acestor vrăjmași necruțători dinlăuntru și din afară prin amintiri plăcute. Tu erai una din ele. De aceea, și cartea și scrisoarea ta sunt pentru mine un fel de viitor întors în trecut, un amestec ciudat și tulburător. Sunt convins că fetele tale sunt tot așa de bune ca și tatăl lor. Agreez cu Udriște Năsturel, pe care îl citez: „Bine a zis odată a lui Platon înțelepciune/ Că a numelui punere nu
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
în țară de Sf. Andrei și depus la Mănăstirea Radu-Vodă din București, pe 2 decembrie 2006, Patriarhul Teoctist, împreună cu I.P.S. Iosif, P.S. Varsanufie, P.S. Irineu (din SUA) a oficiat slujba religioasă, în cadrul căreia a ținut o cuvântare despre martiriul celui trecut în veșnicie. Patriarhul Teoctist a evocat activitatea celui trecut în veșnicie în lupta împotriva unui regim ateist și materialist, pre cum și „mucenicia temnițelor comuniste”. Părintele Justin Pârvu a rostit în final un omagiu profetic: „Părintele Gheorghe Calciu este un
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Radu-Vodă din București, pe 2 decembrie 2006, Patriarhul Teoctist, împreună cu I.P.S. Iosif, P.S. Varsanufie, P.S. Irineu (din SUA) a oficiat slujba religioasă, în cadrul căreia a ținut o cuvântare despre martiriul celui trecut în veșnicie. Patriarhul Teoctist a evocat activitatea celui trecut în veșnicie în lupta împotriva unui regim ateist și materialist, pre cum și „mucenicia temnițelor comuniste”. Părintele Justin Pârvu a rostit în final un omagiu profetic: „Părintele Gheorghe Calciu este un nou apostol al românilor, un nou sfânt care ne
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
mișcă în politică. Avea însă un farmec al cinismului de participant și de martor la toate porcăriile politicii românești, care mă făcea să văd în continuare în el un mare personaj, din categoria celor interesant-negative. Brucan nu și-a ascuns trecutul, dar a făcut serioase eforturi să-l cosmetizeze, fără a ajunge însă la minciuni. Recunoștea ritos tot ceea ce i se reproșa, dar ca și cum ar fi fost agentul necesității istorice înseși. Filosofic a rămas toată viața un marxist fundamentalist, chiar dacă, în
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
la cine știe ce țară exotică de prin Africa sau Asia extremă. Chiar aici, în buricul-buricului Europei dai de câte un reprezentant despre care a spune că taie frunza la câini înseamnă a-i face un elogiu. Timorați, apăsați de greutatea unui trecut de care nu pot scăpa, principala lor grijă e să perpetueze, asemeni unor sepii îmbătrânite în rele, mediul tulbure-cenușiu în care s-au învățat să plutească nestingheriți. În timp ce valori certe sunt literalmente hărțuite, astfel de personaje își ronțăie în liniște
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
diferite comisii la Academie, la Ministerul Culturii și Cultelor și la Ministerul Educației și Cercetării, am putut desprinde anumite trăsături de ansamblu. În producția de carte românească, accentul cade pe tradiții locale, nevoia relației cu lumea este slabă. Interesul pentru trecut este mai mare decât interesul pentru prezent. Revistele de cultură, cu câteva excepții remarcabile, urmează același pattern. Drept rezultat, editurile românești (poate cu vreo două excepții pe care nu le cunosc) nu prea manifestă interes pentru colaborarea cu edituri occidentale
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Chestiunea este complexă și delicată, ar merita o discuție mai amplă, pentru care nu mai avem loc aici, și așa ne-am întins, probabil, nepermis de mult. Mulți dintre colegii mei matematicieni nu prea mai au cheful să dezgroape acest trecut, alții, mai puțini, au cerut acest lucru, iar cei care s-au născut prea târziu înțeleg cu greu ce anume s-a întâmplat. Am avut câțiva mari profesori care, pentru a proteja matematica românească, au acceptat o anumită colaborare cu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
și lipsă de ținută în aceiași măsură. Regăsim în istoria Romei situații și instituții pe care le credem invenții ale epocii moderne; cercetarea realităților romane ne-ar fi putut scuti de multe tragedii dacă am ști să învățăm din experiența trecutului - "vrei viitorul a-l cunoaște te întoarce spre trecut", spune aforistic Eminescu. Aflată în timpul revoluției franceze, așteptându-și execuția, în închisoarea de la Sainte Pelagie, Madame Roland notează: "m-a cuprins pentru Tacit un soi de pasiune; îl recitesc pentru a
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
istoria Romei situații și instituții pe care le credem invenții ale epocii moderne; cercetarea realităților romane ne-ar fi putut scuti de multe tragedii dacă am ști să învățăm din experiența trecutului - "vrei viitorul a-l cunoaște te întoarce spre trecut", spune aforistic Eminescu. Aflată în timpul revoluției franceze, așteptându-și execuția, în închisoarea de la Sainte Pelagie, Madame Roland notează: "m-a cuprins pentru Tacit un soi de pasiune; îl recitesc pentru a patra oară în viața mea cu un ochi nou
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
care zboară, sau idei...fără umbre. În lanțul iubirii, este de ajuns să ruginească o singură verigă. Trăim Într-o lume pe care nu o putem Înțelege; ceva se Întâmplă: ori cu lumea ori cu noi! Când rămâne În casă trecutul, prezentul se grăbește să bată la ușa viitorului. A trece peste un val nu este de ajuns, totul e să trecem peste valuri. Unii aleargă pe cai mari, alții călăresc pe catâri sau măgari, cei mai mulți Însă merg pe jos. Dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mi-a fost coleg de generație. Plecarea lui la cer a Întristat Țara și vestea tristă a ajuns și-n pragurile prietenilor și admiratorilor din Îndepărtatul Montreal. Inima lui abia a Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
subtil, ea încearcă să asocieze măcar o nuanță pozitivă acestui nume. "Fără a judeca legitimitatea criticilor, discutabile în mare parte, trebuie să recunoaștem că dezbaterile provocate de restaurările lui Lecomte de Nou˙ au contribuit mult la o conștientizare a valorilor trecutului și, astfel, la dezvoltarea ideologiei stilului național și a succesului său la public." (pag. 69) În același timp, "numărul celor ce s-au inspirat din demersul său fără să recunoască, nu este nesemnificativ" (pag. 70); autoarea îi indică aici pe
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
istorică: 25 de ani de la proclamarea Regatului, 40 de ani de domnie a lui Carol I și 1800 de ani de la instalarea primilor coloniști romani pe teritoriul vechii Dacii. Dar "demersul manifestării nu se rezumă doar la a prezenta împreună trecutul și prezentul, România istorică și România modernă; adevăratul scop este de a prefigura viitorul națiunii - România unită, visul tuturor românilor" (pag. 137); în acest sens, o mare importanță a revenit pavilioanelor românilor din afara Regatului, care exprimau moștenirea comună și prețuirea
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
probabil evocarea lui Carmen Popescu reprezintă una dintre puținele modalități de celebrare a evenimentului și de salvare de la ștergerea din memoria colectivă; din această perspectivă, demersul autoarei se constituie într-un admirabil act de recuperare și de revalorificare a unui trecut nu foarte îndepărtat, dar deformat și condamnat la uitare de istoria scrisă în aproape 50 de ani de regim comunist. De la afirmare la consacrare 1906 - 1918 (De l'affirmation ŕ la consécration 1906 - 1918). După succesul de la Expoziția generală, stilul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Universitar }ărănist în Politehnică, și că a distrus arhiva cu membri, împreună cu un alt coleg - pe care l-am auzit la Europa liberă în l981, spunînd exact ceea ce îmi povestise tata, despre care crezusem că vrea să-și autoeroizeze un trecut incontrolabil. La prima înfățișare a procesului său, tatăl meu a declarat că își retrage toate declarațiile din timpul anchetelor, deoarece i-au fost smulse sub tortură. A fost o înfățișare cu public, la care au participat persoane care mi-au
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]
-
suficiente probleme ca ministru și primar general al Capitalei pentru ca un om cu vanitatea lui Emil Constantinescu să le poată uita. Dar nu despre asta e vorba. Ne aflăm în situația reflectării unui prezent efervescent în oglinda flască a unui trecut lipsit de demnitate. În fond, și Emil Constantinescu, fostul mărunt secretar de partid, și Traian Băsescu, căpitanul de vas, așadar, "mic nomenclaturist", provin din aceeași lume. Ambii au fost propulsați la putere cam de aceleași forțe politice, fără identitate limpede
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
program intens de psihoterapie, Luminița reușește să scape de atacurile de panică, devine o femeie de succes, pe măsură ce se simte puternică, sigură pe ea, se vrea din ce în ce mai independentă, așa încât hotărăște să divorțeze de vechiul soț, martorul vulnerabilității ei dintr-un trecut de care a ajuns să se jeneze. Mutatis mutandis, până la un punct romanul lui Cezar Paul-Bădescu seamănă cu impresionanta carte a lui Matei Călinescu, Portretul lui M. Aceeași experiență limită a vieții de zi cu zi trăite în preajma unui bolnav
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă, printre altele, o dramă a conștiinței publice românești: uitarea grotesc-surâzătoare a trecutului comunist. Parcurgem cu interes (și emoție) articolele: O școală a memoriei: Școala de vară de la Sighet (10-17 iulie 2006) de Ioana Boca, Mnemotehnica lui Paul Goma de Ovidiu Verdeș, Uitarea vie de Gheorghe Crăciun, Uitarea care ne unește de Smaranda
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]