1,398 matches
-
însă dau rod, se înmulțesc. Va sosi clipa în care acești viermi o să vă cotropească paturile, șeile cailor, arătându-se la balcoanele palatelor voastre. Capul tău e plin de bazne, fra' Tommaso, iar baznele nu te vor scăpa de rug. Trufie, nerușinare, intoleranță, sunt semnul păcătosului ce ești. Dumnezeu să te ierte, căci de virtuțile pe care ți le-a dăruit, ți-ai bătut joc, amăgindu-i pe cei sărmani și aruncându-i într-o mare de suferință. Gândește-te câți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se facă greață de viermii care uneori noaptea mi se urcă până la buze și mi se pitesc pe după urechi. Vrei să mă emoționezi sau să mă înspăimânți? Ceri ajutor sau și asta e tot o formă de aroganță și de trufie? Ești cumva pregătit să iversăm rolurile? Au trecut o mie șase sute de zile de când sunt ținut în mocirlă ca o insectă puturoasă și acum îmi pretinzi să fiu cuviincios și recunoscător, și de ce nu, chiar servil față de tine și față de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să scriu în depeșa către Împărat? Excelență, scrieți tot ceea ce-ați spus, dar și faptul că până și tiranii au viața scurtă și nu sunt iubiți nici măcar de rubedeniile lor. Am fost informat despre lipsa ta de respect și trufia ta, dar nu-mi închipuiam că poți ajunge atât de departe. Tommaso chemă pe cineva să-l ducă de-acolo; rămase pe gânduri, o îngrijorare agravată de îndoială făcându-l să se simtă descurajat și temător. Intră un alt general
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să nimicească orice pregătire de război și să distrugă orice intrigă: Pentru că, deși umblăm în trup, nu ne luptăm trupește. Căci armele noastre nu sunt trupești, ci puternice înaintea lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor. Noi surpăm iscodirile minții și toată trufia care se înalță împotriva cunoașterii lui Dumnezeu (2Cor 10, 3-5). Prețuind foarte mult spiritul de sacrificiu și de renunțare al soldatului, care pleca la luptă, îl admira, îl lăuda și îl recomanda creștinilor ca model vrednic de imitat. Vedea în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai trezi interesul nimănui, chiar dacă unii Îi vor schimba vestimentația: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie”.) Cel mai bun discurs este cel mai scurt. Concluzia are rara calitate de a extrage și impune esențialul.) Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanietc " Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca, oricât de Înaltă ar fi, Într-o bună zi tot trece un drum peste ea. (Nu este orgoliu personal, oricât de abil ar fi În arta disimulării, care să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vestimentația: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie”.) Cel mai bun discurs este cel mai scurt. Concluzia are rara calitate de a extrage și impune esențialul.) Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanietc " Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca, oricât de Înaltă ar fi, Într-o bună zi tot trece un drum peste ea. (Nu este orgoliu personal, oricât de abil ar fi În arta disimulării, care să nu fie strunit, până la urmă, de bunul-simț al realității
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
urmă, rele intenții sau fapte chiar și la acei călători care sunt cinstiți În forul lor interior. Μ Cu cât ne asumăm mai mult omenescul din noi, cu atât ne păstrăm În limitele bunului-simț față de noi Înșine: cel care, din trufie, se consideră deasupra slăbiciunilor și ispitelor omenești se Împietrește, fără să-și dea seama, Într-o formă de superioritate egoistă care, departe de a-l ridica pe scara valorilor umane, Îl coboară. Μ Faptele cu totul excepționale ale unor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
liric, din poezia Anei Blandiana este o fată îmbrăcată în alb, fără podoabe, desculță, care vorbește simplu și cu un fel de resemnare tragică"95. De asemenea, conchide același critic literar că nici măcar "cunoașterea nu-i dă Anei Blandiana acea trufie care ne repugnă la alți autori, ca un însemn al parvenitismului în lumea spiritului. Pentru ea, înțelegerea, cu un sentiment tragic, a lumii din jur constituie un mod de a fi"96. A scrie poezie, înțeles ca mod de a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca într-o fabulă modernă, în buni și răi, sancționând nedreptatea în orice manifestare a ei. Hannibal este forța care ar trebui să triumfe, dar puterea lui este malefică și răul stă sub semnul zădărniciei. Hannibal avea o așa superba trufie, încât Alpii stăteau "albiți de spaimă" și sunetul pașilor "răspundea în lună" și "totuși n-au învins", așa cum biblicul Saul și-a oprit sabia necinstită în zid și nu în trupul lui David. Eugen Jebeleanu rămâne tragic și când evocă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încăpătoare. în tinerețea lui Bacovia, fundalul era aproape gol și doar o clădire din vecinătate avea etaj. Zările erau libere și se putea privi adînc în ele pînă la linia orizontului. Impresia poetului că ea „se uită” cu severitate și trufie e legată și de alte elemente decît cele strict fizice. Trebuie de admis că nu doar talia oamenilor era atunci alta, vreau să zic mai mică, ci și percepția lor asupra mărimii lucrurilor. O dovadă (o voi comenta într-un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ideile de grandoare devin patologice gând când, prin amploarea și intensitatea lor afectează discernământul asupra propriei persoane și asupra interrelațiilor cu cei din jur. Drept urmare, „ideile megalomanice” nu se mai reduc la niște crize de orgoliu, de îngâmfare sau de trufie, ci ajung să exprime acum obsesia bine constituită a măririi, a gloriei, a grandorii proprii: individul în cauză își supraevaluează în așa măsură meritele, are o părere atât de bună despre sine, încât simte nevoia să-i convingă și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asemănător de reducere, prin intermediul unui efort propriu de conștientizare, a unui „Eu” orgolios și hipertrofiat la măsura unor sentimente firești și normale, are loc în cazul regelui Lear. Caracterul acestui rege era — ne spune W. Shakespeare — puternic atins de morbul trufiei, înfumurării, aroganței: el considera că regalitatea este un bun doar al său, care trebuia să-l reprezinte numai pe el. Această hipertrofie a personalității, întreținută și de lingușirile frecvente ale curtenilor săi, îl pune în imposibilitate de a mai aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
scris vreodată". I se vor adăuga o serie întreagă de poeme în care "pe șevalet somnolează uitate/ culorile", din moment ce autoarea preferă să asculte Chemarea profunzimilor: "Bolnave îmi sunt mâinile,/ sufocate/ de carnea flămândă a zilei/ de nesațiu de noapte// ...// Cu trufia puținătății îngenunchez/ la icoane/ și te chem iconarule/ Din lumea ta, vino!/ Învață-mă umilința/ și cum ai turnat în bronz/ icoane pentru "Clopotul Țar"/ și clopote în icoanele tale" (text inclus în Jocul cu cercuri). Chiar și într-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de carne, adică sexualitatea frustă, și metafizica erosului, spiritualizarea nevoii de femeie și împlinire; și plăcerea vânătorii ("Ochi și gene și gurițe,/ Obraji rotunzi, albi și rumeni, piepturi, sânuri cu mici țâțe/ Sunt a sale vânătoare, și întru a sa trufie/ Mai are încă un lucru -care-l tac, că lumea-l știe", recunoștea, în Cine-i Amorul?, prea puțin pudibond după canoanele epocii, același Costachi Conachi), și religia unei iubiri care îl apropie pe muritor de esența divină ("Ah! Crede-mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lor de întîlnire corespund tuturor locurilor din lume unde Compania și-a stabilit centrele clandestine de spionaj și de subversiune. Nu degeaba, oprindu-se o clipă să-și dicteze instrucțiunile, privind îndelung globul, "șeful lui Rodin" trăiește o stare de trufie extraordinară: Gîndindu-se, desigur, la puterea sa nevăzută, care pare a se extinde peste întreaga lume, chipul acestui bărbat s-a însuflețit, ochii lui dilatați și cenușii străluciră, nările i se umflară, figura sa bărbătească căpătă o expresie extrem de energică, plină
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un clește..." Pentru realizarea acestei izbînzi extraordinare, toate mijloacele sînt, bineînțeles, socotite legitime. Și, într-adevăr, sînt folosite toate, primele fiind spionajul și delațiunea. Un alt personaj al lui Eugène Sue, iezuit de rang înalt, nu ezită să-și dezvăluie trufia, "extraordinara bucurie" pe care o resimte pentru că aparține acestei "poliții negre și tăcute", care, la un semn, se răspîndește pe tot globul: Ne strecurăm în intimitatea familiei prin mărturisirile muribunzilor, pe tron, prin conștiința neliniștită a unui rege prea credul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Dostoievski a dovedit că iubirea poate fi o poartă ce dă spre infernul uman. Există un sublim în abjecție, există totdeauna puțină abjecție în sublimul pasiunilor. De ce cad atât de jos unele suflete, de ce sentimentele cele mai curate coboară, cu trufie, în subteran? - se întreabă el. Roman total (prin premise, formulă epică și deschidere socială și spirituală), vast, arborescent și, prin realismul fundamental, profund, ieșit dintr-o gândire matură, decisă să înfățișeze fără cruțare adevărurile unei epoci. Fapt esențial într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în iarna 1945-1946, berlinezii i-au doborît și pe cei rămași. Parcul a devenit astfel o uriașă grădină de zarzavat, împărțită în parcele minuscule, unde statuile rămase intacte ale regilor Prusiei, ale prinților și generalilor cu căști ascuțite contemplau cu trufie straturile de lăptuci și morcovi. În apropiere de Poarta Brandenburg, clădirea Reichstag-ului se înălța ca un spectru de piatră, sfredelit și devastat, al de-mocrației asasinate. Era o vreme blîndă de tot, cerul era albastru, nu se zărea nici țipenie
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
culturi locale, așa cum se întîmplă în Toscana, Elveția, Țările de Jos. Conștiința deținerii unui tezaur cultural de orașe, monumente, castele, palate, peisaje, literaturi, versuri, muzici era mîndria intelectualilor europeni dinainte de război, sau, ca o atitudine mai puțin nobilă, motiv de trufie atunci cînd priveau cu dispreț spre Statele Unite. Însă teama s-a alăturat treptat mîndriei pe măsură ce a devenit tot mai limpede faptul că aceste culturi ale noastre se numărau acum printre culturile amenințate ale lumii. Conștiința diversității Noua conștiință europeană este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pentru sănătatea funcțiilor cognitive, inclusiv în Economie. Ne sugerează că s-ar putea să fi uitat să facem analizele periodice ale stării de sănătate, prinși fiind cu problemele contextului. Așa că orice obiecție critică (reală sau închipuită, izvorâtă din bun-simț sau trufie științifică, din cunoaștere parțială, chiar neadecvată sau din ignoranță) trebuie să aibă o explicație, inclusiv sub forma unei contraobiecții. Calea regală pe care se pornește pentru succesul explicației este înțelegerea specificului misiunii unei științe, logica proceselor analizate, arsenalul adecvat al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vodă en zale șin fier / Și zalelei zuruie crunte, / Gigantică poarto cupolă pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții / și labele lor sfă râ mând vertebrele / acestor Alpi albiți de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci / și sauzea în lună (E. Jebeleanu); Se simțea mic și slab, cât un vierme pe carel calci în picioare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere, poezia lui Ion Barbu (care este inclusă în etapa parnasiană) poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
seminificație complexă în teritoriul mitic labișian, nu numai ca proiecție a unei imaginații ascensionale, cât mai ales în calitate de corespondent cosmic al conului magic al „adâncurilor”. Despre un asemenea subiect, Sf. Augustin scria undeva: „Valea semnifică umilința, muntele semnifică trufia. Muntele prin care noi urcăm este o anumită trufie spirituală.” Poezia Sunt spiritul adâncurilor pare a fi un intermediar între lumea „adâncurilor” și cea reală. Tărâmul spre care se îndreaptă energia imaginară e presupus a fi unul paradiziac. Revenirea din
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
proiecție a unei imaginații ascensionale, cât mai ales în calitate de corespondent cosmic al conului magic al „adâncurilor”. Despre un asemenea subiect, Sf. Augustin scria undeva: „Valea semnifică umilința, muntele semnifică trufia. Muntele prin care noi urcăm este o anumită trufie spirituală.” Poezia Sunt spiritul adâncurilor pare a fi un intermediar între lumea „adâncurilor” și cea reală. Tărâmul spre care se îndreaptă energia imaginară e presupus a fi unul paradiziac. Revenirea din exilul poeziei și-o dorește Labiș în momentele de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]