1,812 matches
-
ceva. Și am crezut. După ce am mers atât, ne-au dus la așa-zisa baie, numai duș era, și pe mamele noastre nu le-am mai văzut. Dar Înainte de duș, ne-au dus Într-un bloc mare și ne-au tuns peste tot. Puteți să vă Închipuiți ce Înseamnă pentru o femeie cu un păr frumos șă devină cheală. Dar atunci deja nu mai conta nimic. Ce ne făceau polonezele! Se purtau foarte urât cu noi, foarte grosolan. Iar când una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a Întrebat de ce se poartă așa cu noi, zice: „Încă voi vorbiți, care până acum ați putut să mergeți la teatru, la concerte, la tot... și noi facem asta de ani de zile”, și Încă era supărată. Iar după ce au tuns tot de pe noi ne-au dus la duș. Așa de tare s-au schimbat oamenii, că la duș cineva m-a strigat și n-am recunoscut-o: era nevasta unui medic din Budapesta care a lucrat aici la sanatoriu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
După bombardamente Însă, au constatat că trei, patru, cinci dispăreau. Și atunci banda SS-ului Începea urmărirea, prin toate formele: aveau un avion, aveau și motociclete, arme... Căutau și sigur că totdeauna Îi găseau. Ei fugeau În haine vărgate, erau tunși, n-aveau cum să scape, fiindcă erau totdeauna vizibili și oricine Îi recunoștea și nimeni n-avea curajul să-i ascundă. Ne lua timp și să adunăm cadavrele, bucățile de corp. Ajungeam cam la cinci și jumătate, stăteam trei, patru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Magdeburg voiam să merg să fac un duș, o baie, că ne mâncau păduchii. Abia când prezentai un păduche șeful blocului Îți scria numărul și peste două-trei zile Îți dădeau voie să faci un duș. Din când În când te tundeau complet, peste tot, fiindcă ei știau că păduchele Își depune ouăle acolo unde există păr. Pe urmă te ungeau cu un dezinfectant de-ți săreau ochii din cap. Sau chiar trebuia să te cufunzi Într-o vană de piatră cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
duse la bordelul german. A fost un fel de scandal, pentru că atunci Slovacia ținea Încă de Ungaria. Dar asta a fost situația. - Cum arăta un deținut - sau o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dintre toate. În lagărul C erau barăci și În barăci cu priciuri, iar pe prici dormeam șase cu capul În sus, șase cu capul invers... Deci 12 persoane. Eram lângă sora mea. Cu nimic din ce am avut de acasă, tunse zero... - Ați coborât din tren, s-a făcut separarea pe peron de către o comisie de SS-iști... DAVIDOVICI: Scria Birkenau, „Arbeit macht frei”. Adică și În ultima clipă te mințeau că te duc Într-un lagăr de muncă. Numai lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că vedeam În interior fete de vârsta noastră care plângeau și ne făceau semne: „Nu veniți!”. După aia ne-au dus acolo... Amănunte nu mă Întrebați, că nu mi-aduc aminte. Știu doar, că ne-au luat lucrurile, ne-au tuns În cap, la subțiori și la organele genitale, ne-au dat un fel de dezinfectant și ne-au dus În lagărul C. - Cei care făceau asta erau deținuți femei? DAVIDOVICI: Femei, da. - Lagărul C era un lagăr de femei? DAVIDOVICI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai aveau cinci-șase cămăși pe ei. Cum i-au băgat la baie, le-au lăsat numai pantofii, bocanci, curea și ne-au dat haine vărgate. - Astea vi le-au dat după ce ați făcut baie? - După dezinfecție. Care era păros, Îl tundeau. - Peste tot? - Da. Și dădeau cu o soluție foarte usturătoare. Mie nu mi-au dat, că la 13 ani și jumătate Încă nu eram păros, nu era cazul. Ne-au băgat la baie și ne-au dat haine vărgate. Ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
hangar. Acolo am stat 24 de ore... Am stat 12-13 ore leșinat pe ciment, unde erau niște paie. Se simțea cimentul ăla. Am stat până a două zi și plutonierul, jandarmul care ne păzea, m-a scos și m-a tuns - ceea ce era bine, că aveam părul mare și cel puțin nu mă mai trăgeau de păr. Nu zi de zi, dar În luna aia, sau aproape cinci săptămâni, de vreo 17 ori m-au scos și m-au bătut... Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vântul. Eram tineri. Am scăpat fiindcă eram tineri. Cei care erau În vârstă au murit ca muștele. - După două ore ce s-a Întâmplat? - După două ore ne-au băgat câte zece Într-o cadă de ciment... Mai Întâi ne tundeau Într-o anticameră, de sus până jos. - Existau ustensile, foarfece? - Erau indivizi, adică tot din ăștia, de drept comun. Și ăia ne-au tuns și ne-au uns... Apa aia era cu formol: când am ieșit de acolo nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
După două ore ne-au băgat câte zece Într-o cadă de ciment... Mai Întâi ne tundeau Într-o anticameră, de sus până jos. - Existau ustensile, foarfece? - Erau indivizi, adică tot din ăștia, de drept comun. Și ăia ne-au tuns și ne-au uns... Apa aia era cu formol: când am ieșit de acolo nu mai puteam merge, că mi se Înroșise toată pielea. Mi-au dat o pijama, niște bocanci de lemn, care erau mai mici, mergeam greu - și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
caz, aici am primit o Îmbrăcăminte ceva mai bună. Dezbrăcați, ne-au dat cu un dezinfectant, o unsoare contra scabiei și, aveai - nu aveai râie, trebuia să te ungi Împotriva scabiei (râde). Pe urmă Îți dădeau o pijama... Ne-au tuns, sigur. Acolo nu mai erau păduchi decât foarte rar; ne despăducheam... Curgea apa - puteai să bei apă... Mâncarea era ceva mai bună, adică pâinea era la fel, cafeaua la fel, dar, totuși, Îți dădeau cartofi, uneori supă de cartofi, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
continua linia? - N-aș putea să vă spun... După ce am intrat, primul lucru: „Toate lucrurile jos și Încolonați la dezinfecție”. Nu se vorbea - se executau ordinele. Înainte de a intra la duș erau deja alți deținuți În haine vărgate, care te tundeau. Tot părul era eliminat, de peste tot. Dar Într-un mod barbar. Acești așa-ziși frizeri erau dezumanizați. Trebuie să știți că Dachau era primul lagăr din Germania, Înființat Încă din ’38 (de fapt În 1933 - n. n.). Și acolo erau social-democrații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
erau epuizarea și foamea. - Boli, epidemii au fost? - Nu, aici nu am avut. Mai târziu am avut tifos exantematic. - Dar aici spuneați că era apă și... - Dar păduchi aveam. Berechet. - Și igiena? - Nu exista igienă. Când am venit am fost tunși zero. Și bărbieritul era o problemă. Deci eram tunși zero, părul bineînțeles că a crescut - sigur că nu cât am eu acum. Și se tăia la mijloc o cărare care se chema „ulița păduchilor”. Asta era pentru că dacă fugim să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de lemn subțiri, cu niște sârmă, se Înjgheba un fel de aparat de ras. Și cu apă pe față, fără săpun. Îți dai seama ce era bărbieritul... O plăcere... (râde). Și mi se pare că tot atunci ne-au și tuns complet. - La cât timp se rădea? - La vreo lună și jumătate. Cam de la o lună și jumătate te tundeau sau, cel puțin, Îți făceau cărarea și te bărbiereau. Bineînțeles, la bărbierit era bătaie, moarte de om... La Început lamele alea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fără săpun. Îți dai seama ce era bărbieritul... O plăcere... (râde). Și mi se pare că tot atunci ne-au și tuns complet. - La cât timp se rădea? - La vreo lună și jumătate. Cam de la o lună și jumătate te tundeau sau, cel puțin, Îți făceau cărarea și te bărbiereau. Bineînțeles, la bărbierit era bătaie, moarte de om... La Început lamele alea vechi totuși mai mergeau, dar, la sfârșit, Îți dai seama, era prăpăd când terminai bărbieritul. Plus că, uneori, li
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
stăpânirilor străine, nici în prea multele și marile războaie, România n-a înregistrat asemenea pierderi, jafuri și distrugeri, ca în perioada de când și-a redobândit libertatea. Pe vremea turcilor, spolierea Țărilor Române se făcea după politica fiscală cuprinsă în formula: „tunde oaia până la piele, numai să nu țipe”. Postdecembriștii nu tund oaia, o omoară! Ei nu au țară, ci numai teritoriu de pradă, din care acaparează ce se mai poate, vând ce-a mai rămas, lăsând în urmă pustiu și gol
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
n-a înregistrat asemenea pierderi, jafuri și distrugeri, ca în perioada de când și-a redobândit libertatea. Pe vremea turcilor, spolierea Țărilor Române se făcea după politica fiscală cuprinsă în formula: „tunde oaia până la piele, numai să nu țipe”. Postdecembriștii nu tund oaia, o omoară! Ei nu au țară, ci numai teritoriu de pradă, din care acaparează ce se mai poate, vând ce-a mai rămas, lăsând în urmă pustiu și gol. Care o fi scenariul Ocultei pentru România după ce nu va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
folosit odată cuvintele țăran, pământ, agricultură. Acum ia în pumn pământul țării și ne arată că trebuie lucrat cu fonduri europene, acelea pe care le va obține el, vorbind în Parlamentul Europei. Și pe președintele Băsescu îl scurmă chestia agrară: tunde oi, se delectează cu produse ecologice, merge în Balta Brăilei și dă cu gura prin agricultura noastră sublimă. Domnilor, voi care ați asistat pasivi cum se duce de râpă totul, deși erați în posturi de decizie, nu aveți dreptul moral
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
magistrat Alexandru Petrescu, director general al penitenciarelor, și căpitanul magistrat Aurel Munteanu, comandant militar al penitenciarului Aiud. După o noapte de petrecere și beție, dimineața au scos preoții pe coridorul Celularului și au ordonat frizerilor de drept comun, să-i tundă și să-i radă. Preoții au refuzat, iar colonelul Petrescu l-a lovit pe unul. Noi nu suntem găsiți vinovați pentru atașamentul față de neam și nici caterisiți de Biserică pentru vreo greșeală față de învățătura Sa sau pentru acte nedemne, imorale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
proceda în perioada aceea la Jilava. La o lună de zile sau mai rar aveam parte de această atenție sanitară: grija pentru om. Minerul le-a luat în primire și a întrebat dacă mai știe cineva să bărbierească sau să tundă. M-am oferit să fac acest serviciu ca să-i ușurez munca; era greu să stea cineva în picioare mai mult de o oră, din cauza slăbiciunii. Pe capacul tinetei, folosit drept scaun, doi candidați se așezau spate în spate, iar noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să nu vă ciupesc cu scula asta mizerabilă. După câteva clipe de ezitare îi veni inima la loc. O, domnule..., îți mulțumesc. Și se uita fix în ochii mei, plin de mirare. Cu atenție l-am bărbierit și l-am tuns, mângâindu-i fața ca unui copil: Așa, domnule Micescu, acum parcă sunteți un nou născut. Domnule, ai o mână de aur. Nici când eram ministru n-am simțit atâta satisfacție în timpul bărbieritului, deși aveam un frizer de mare clasă. Desigur
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Normale din Ploiești. Din primul an intrase într-o școală de maiștri militari. Ne-am întâlnit după 17 ani, în închisoare. Fostul meu coleg, Micea Butunoiu, era de prin partea Bârladului. După ce ne-am instalat, doctorul mi-a cerut să tund și să bărbieresc oamenii, fiindcă de aproape o lună de zile nimeni nu se pricepuse la așa ceva. Nu am vrut, căci această funcție era rezervată turnătorilor. La insistențele lui, l-am rugat să mă lase să mă gândesc până a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
barba crescută foarte mare, părul îi atârna în lațe murdare, în dezordine. Era și el în lanțuri, în plus era legat cu un lanț încolăcit pe după calorifer și avea cătușe la mâini. Milițianul mi-a dat dispoziție să nu-l tund și să nu-l bărbieresc pe acesta, al doilea. Nu mă puteam dezmetici. Omul se uita cu ochi speriați la milițian. Mișcându-mă ca să-l pot vedea mai bine, omul m-a observat, a făcut niște ochi cât roata carului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
El! Am spus milițianului că nu-l pot bărbieri până ce nu vine doctorul Sin. Milițianul m-a băgat în celula mea și s-a dus după doctor. Domnule doctor, acolo sunt doi oameni. Pe unul mi-a interzis să-l tund. Dar, știți mai bine decât mine în ce condiție sanitară se află. Nu pot trece peste dispoziția lui Goiciu, a spus cu teamă în glas. Voi trece eu! Nu te sfătuiesc! Domnule doctor, convingeți-l pe milițian să mă lase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]