2,079 matches
-
-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează. Este singura sinagogă rămasă în municipiu. A
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează. Este singura sinagogă rămasă în municipiu. A fost renovată de curând. Există de peste 45 de
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: "Glorie ostașilor armatei romăne, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei". Monumentul este înscris la poziția nr. 304, cod SM-III-m-A-05382, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
de 1.000 de locuri). A fost ridicată în stil baroc și neoclasic între 1770-1782, pe fundamentul unei bisericuțe de lemn de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din 1834 s-au distrus turlele și structura acoperișului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică a fost ridicată în 1846. Pe această turlă este instalată antena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meșter
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
baroc și neoclasic între 1770-1782, pe fundamentul unei bisericuțe de lemn de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din 1834 s-au distrus turlele și structura acoperișului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică a fost ridicată în 1846. Pe această turlă este instalată antena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meșter necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, datează din 1861
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din 1834 s-au distrus turlele și structura acoperișului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică a fost ridicată în 1846. Pe această turlă este instalată antena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meșter necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, datează din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvân, stabilit în orașul
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
populația orașului. Peste doi ani, la 28 august 1938, episcopul Andrei Mager a sfințit, în prezența unei mari mulțumi, cele șapte clopote ale Catedralei , simbolizând cele șapte taine ale Legii celei Noi. Tot atunci sfințește și crucile care vor împodobi turlele Catedralei, simbolizând îngerii păzitori și ocrotitori ai Comunității timișorene. Strădanii importante, rămase însă neîmplinite, în perioada interbelică, au fost depuse pentru construirea Palatului Cultural, înființarea Postului de Radio Timișoara, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură. Progresul general al
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul 1775 aici a funcționat o școală cu doi preoți și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august 1863. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn. Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinația celor patru cruci pe care se sprijină turla și arcurile legate prin grinzi puternice de stejar. Pictura originală a fost realizată de Costache Dumitrescu-Buzău, pictor de biserici renumit în vremea sa, refăcută și restaurată în anul 1912 de Sava Hențea și în 1965 de Stela Ionescu. Pisania bisericii
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
închide cu o cornișă formată din cărămizi in triunghi. Ferestrele puține la număr sunt subliniate cu arhivolte. Descriind exteriorul bisericii nu putem să trecem cu vederea un aspect particular al arhitecturii sale. Este vorba despre forma perfect hexagonală a tamburului turlei. În fața bisericii se afla clopotnița modestă și toaca ce se bat cu prilejul fiecărei slujbe. Acoperișul este realizat din tablă în două pante. La intrarea în biserică se păstrează pictura originala, icoanele dintr-o parte și din cealaltă a ușii
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
rezumându-se la împărțirea verticală printr-un profil cu mic relief, amintind de un pilastru plat. Lăcașul de cult are lungimea de 26 m, lățimea de 10 m, majorată până la 15 m în dreptul absidelor laterale. Naosul este prevăzut cu o turlă mare, spațioasă, octogonală, străpunsă de 4 ferestre. b. Interiorul Pridvorul are formă pătrată, este închis, luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereților laterali. Pronaosul de plan dreptunghiular este boltit în semileagăn și se sprijină pe suporturile verticale ale
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu suprafață plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică. Altarul semicircular la interior și poligonal la exterior, boltit
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu suprafață plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică. Altarul semicircular la interior și poligonal la exterior, boltit, cu ușă la sud și două
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
a funcționat în timpul comunismului Grădinița de copii. Împreună cu doamna preoteasă sunt înmormântață în cavoul din curtea bisericii. În timpul păstoririi sale lăcașul de cult a suportat diverse reparații, restaurări: 1899- refacerea acoperișului distrus de o vijelie, renunțându-se la cele două turle de pe pronaos, iar în 1927-refacerea picturii ( pictor Ghiță Ionescu). Pr Iconom stavrofor Mihail Constantin devine paroh la 1 aprilie 1937. Născut la 5 aug 1910, în comuna Crucea ca fiu al lui Paraschiv și Sultana, plugari de frunte, gospodăria lor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
intemperiilor și a cutremurelor, lucru care a impus mai multe reparații și chiar modificări arhitecturale. În 1997, prin strădania sătenilor și a parohului, sub coordonarea preotului paroh Ioan Mușat, au început lucrările de subyidire, extinderea locașului, planșeu, acoperiș cu trei turle învelit cu tablă galvaniyată, lumina electrică și încălzire centrală. Pictură în stil neobizantin a fost realizată de Cornel Duță, originar din zona Răzvad (Dâmbovița), așa încât, la 8 noiembrie 1999 s-a târnosit Sfântă Biserică de către Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanu, Episcop
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
brâuri șablonate ce cuprind biserica, cu excepția pridvorului; primul este situat la 1m sub cornișă, iar al doilea la 1,5m sub primul. Biserica este acoperită cu tablă galvanizată. Din acoperiș crește un eșafodaj cubic de zid, iar din acesta o turlă octogonală. Pictura interioară (din cea veche nu s-a mai păstrat nici măcar amintirea), în stil neo-bizantin, este de dată recentă (terminată în 1982) și a fost executată cu măiestrie de către pictorul Mihail-Bogdan Mochulschi. Pe peretele de sud se află o
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
400 de pași spre nord de vechiul altar. Noua biserică este terminată în 1858, după care încep lucrările de refacere a celei vechi și de construcție a unei clopotnițe noi. În 1860 sunt sistate lucrările fără a se mai reface turla, pridvorul și curtea, astfel încât biserica Zamfirei și Smarandei devine, ceea ce este și astăzi, un paraclis al noii ctitorii. Cutremurele din 1940 și mai ales cel din 1977 aduc mari stricăciuni clădirilor așezământului monahal impunând o amplă campanie de refacere ce
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
de proprietari și arendași funciari Orzea și Nancu, biserica a fost reparată la anii 1955, 1973 și 1981-1984, după cum arată pisania. Având un plan trilobat, lăcașul dispune de tindă, mai scundă și mai îngustă decât restul construcției propriu-zise. O singură turlă, de tablă și octogonală ca plan, încununează biserică. Exteriorul e zugrăvit în alb-crem -marginea de jos fiind vișinie- și se remarcă îndeosebi elementele decorative ale colțurilor, imitând coloane semiîngropate. În interior, deasupra intrării, pisania pictată la anul 1984 consemnează: Dincolo de
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
aplicate pe ea. Icoanele sunt mobile, pictate în stil neobizantin, predominând culoarea albastru și bronz, și au câteva răni cauzate de evenimentele războiului.Candelabrul din naos este bogat ornamentat. A fost reparată în anul 1946, după ce un obuz a retezat turla bisericii în timpul războiului, și din nou în 1958. Se mai păstrează și astăzi o Biblie, precum și mai multe cărți de cult cu urme de schije provenite de la acel obuz. Între anii 1984-2003, a fost restaurată catapeteasma, a fost consolidată clopotnița
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
în formă de corabie, în plan basilical, din bârne, cu pereții căptușiți cu scândura pe ambele părți, pe temelie de piatră și acoperită cu tablă zincata. Pereții în exterior sunt fără ornamentații. Pe partea centrală a pronausului se înalță o turla patrulatera 3,50m x 3,50m, ce se ridică peste șarpanta bisericii, cu acoperișul conic. Aici de găsesc două clopote, unul vechi și altul donat de Gherghe Pântea, în anul 1914. Intrarea în biserică este pe latura de sud printr-
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
atunci al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
în formă de cruce, cu multe motive ce o face deosebită, între care și cei patru pilaștri cu capiteluri ionice de la intrare ce susțin un fronton în formă triunghiulara, motive asemănătoare Palatului Sturzeștilor. La intrare, deasupra pronaosului, se află o turla ce servește de clopotnița, iar deasupra naosului se găsește o calota mare. Cupola bisericii este rotundă, asemănătoare celei de la Letcani(Iași), fiind singurele monumente religioase istorice din Moldova de acest gen. Biserică are următoarele dimensiuni: lungime - 32 metri, lățimea - 17
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
clopotnița, iar deasupra naosului se găsește o calota mare. Cupola bisericii este rotundă, asemănătoare celei de la Letcani(Iași), fiind singurele monumente religioase istorice din Moldova de acest gen. Biserică are următoarele dimensiuni: lungime - 32 metri, lățimea - 17 metri și înălțimea turlei - 37 metri. Pe pereți sunt firide dreptunghiulare mari cât peretele, iar la cornișa ornamente în formă de pătrat sau romb. Din vechea pictură murala s-au păstrat câteva icoane - că Sfinții Evangheliști de pe bolta naosului - ce au fost restaurate în
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
a secolelor XIII,XIV și XV numele localității Geoagiu de Sus este pomenit încă în 24 de documente. În partea de nord a satului, la o distanță de 300 m de albia râului într-un cadru pitoresc, se înalță falnic turla Bisericii fostei Episcopii Geoagiu. Înființarea Episopiei Geoagiu de Sus, după unii istorici, s-ar datora vreunui domn al Țării Românești din cei care aveau feude în sudul Transilvaniei, Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Marele istoric Nicolae Iorga afirmă că
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]