10,815 matches
-
pricep să intru în toate stilurile de sex și amor, sunt talentată. Atunci, cu tandrețe și amețeală, pe lumina aprinsă, ușa descuiată și cu chef de distracții. Are loc și războiul din Irak. Privit la televizor pare scos din filmele turnate prin 1994. Pe viu înțelegi ce e de înțeles pe unde ești. Prin prismă realității e gol, trist și mare. Fantezist, se văd luminile bombardamentelor în noapte, flăcări și exploziile rotunde. Orori: oamenii se omoară între ei. Lumea e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fiu o idee, să iau în mine și împrejurul meu tot ce iubesc. Să mă înalț mai sus de toate. Sau poate să fiu o cupă, una frumoasă cum nu s-a mai văzut, în care să nu poată fi turnat nimic, niciodată. Din care nimeni să nu poată bea. Dar în care să fi fost, înainte de a fi creată, sânge din cel mai pur. Mă aflu la începutul vieții. Așa va fi mereu. Și acel punct se învârte în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în locurile înzăpezite ale eschimoșilor, ci în munții unei dulci țări cu climă temperată). Prin cap îmi trec idei despre " I-a înghițit pădurea" a lui R. Gallard, " Comoara din Sierra Madre" a lui B. Traven și filmul american vechi turnat după ea. Ajungând în vilișoara de lux cochetă și scumpă, fistichie și puțin țigănească la turnulețele și înfloriturile migăloase, iau loc confortabil pe canapea. Mâinile îmi sunt încătușate, însă felul lui de a se purta cu mine cu mănuși și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
la un izvor termal. Apa e multă, suficientă, numai bună. Îi zâmbesc. Sărim în apă. Și ne purtăm natural. Suntem veseli. Șampanie? Pahare? Deci plănuise să venim aici. Chiar după ce ... îi sar de gât și îl pup în fugă. El toarnă șampania. Ciocnim zgomotos. Și la un moment dat mă sărută. Știu că nu e de la șampanie, servii puțin, e de la el senzația plăcută ce mă străbate. Atmosfera de vis e numai o mică parte din fericirea pe care o îmbrățișez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
se cam făcuse. De la începutul serii își înecase amărăciunea în câteva pahare căzând cât de fericiți sunt cei din jurul său, în timp ce se simțea stingher fără Cecilia. Logodnicii căutai să-l oprească de a mai bea. Dă-mi sticla să-mi torn și eu în pahar! îi cerea Gelu. Ia alta de pe masă, asta e a mea! Ce prieteni suntem, dacă nu ne dai și nouă să bem. Îmi sunteți cei mai dragi. Știți că vă iubesc, țin la voi. —Ha! Ha
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Până să-i răspundă, pe ușă intră băiatul de la hotel cu măsuța pe care se aflau două porții de friptură cu garnitură, două cupe pentru șampanie, o sticlă cu șampanie și un buchețel de flori. Le cere permisiunea să le toarne șampania în cupe, Matei achită nota de plată plus bacșișul și el se retrage urându-le poftă bună. Ești plin de surprize, băiatule din parc. Nu se putea să pleci fără a sărbători logodna noastră cum se cuvine. Am mai
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
elev de liceu și mai ales ți-a plăcut poeziile lui Eminescu, dar de ce mă sâcâi mereu? Și eu știu ce te frământă, draga mea nepoțică, privindu-ți inelul de pe deget și ca să te scot din acest zbucium sufletesc, îți torn versul ce a devenit un laitmotiv pentru tine. —Mi-ai povestit despre băiatul ăsta al tău, despre cum v-ați petrecut timpul, dar nu mi-ai spus cum arată acum Sinaia. —Superb! — Mi-a plăcut mult stațiunea. Mă duceam cu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
bine siguranța de sine, de fiecare dată simțea cum se topește din picioare, atunci când ajungeau, până și din întâmplare, să se privească. În astfel de clipe fermecate, dragostea din el izbucnea și mai puternic, ca un foc mocnit, peste care torni benzină și, luminându-se pe loc la față, un sentiment de totală desprindere față de pământ îl cuprindea, învăluindu-i multă vreme mințile și îmbiindu-l la visare. În fiecare moment, el se imagina cu Silvia, căci tezaurul imaginației lui era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și am să-l folosesc cu sete împotriva mea! N-aș fi nici prima și nici ultima de pe fața pământului, cu siguranță!”, gândise ea odată cu cinism, dar, Istorisiri nesănătoase fericirii 139 totuși, calmă și neabătută. „Otravă puternică am să-mi torn în ochi și în urechi, ca să nu mai pot să văd și să aud de suferințele de pe lumea asta, începând cu cele ale mele!”, cugetă ea altădată. Așa este, toată vremea cât stă el pe pământ, omul are datoria de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
instrumentală la petrecerile aristocraților, dar, mai ales, într-un menuet senzorial, este descrisă atmosfera rarefiată de la banchet: " Se găseau patruzeci de coșuri cu fructe și patruzeci de cutii cu hrană, oferite de tot atâția curteni, Yugiri conducând procesiunea. Genji le turna vin oaspeților și gustă o supă din ierburi proaspete. Dinaintea lui, se aflau patru suporturi din aloe, ce sprijineau cele mai fine tacâmuri, după ultima modă. [...] Cântăreții, adunați în dreptul scării de la miazăzi, aveau voci minunate. Curând, aceștia trecură la o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
băgare de seamă; numai Caragea și hatmanul Cărăbuș păreau mai agitați decât toți ceilalți. Aceasta se vedea din mișcările capului, din alterarea feței și mai cu seamă din desele oftări ce ieșeau din piepturile lor. Vinul cel tămâios de Cernătești, turnat necontenit în gâtlejul boierilor, începu să-și facă efectul său (iertați, din nou, redundanța, n. m.). Oaspeții noștri, cari până aci mâncau și beau liniștiți ca cei șapte filosofi ai Eladei (neîndoielnic, pitarul Filimon are un fix cu referințele clasice
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
kimono-ul de bumbac pe care l-ai primit de la început, la vestiar, într-un coșuleț de bambus, trup se înșiruie lângă trup, în clăbuc și abur, cele vârstnice se freacă energic, până se înroșesc, tragi cu coada ochiului, îți poți turna, dacă vrei, apă cu o găletușă rustică, deși cosmeticele pe care le poți folosi din abundență sunt de mare lux, nu te poți hotărî să bagi mâna între picioare, să te cureți în văzul lumii, trișezi puțin, îți strângi umerii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ei impudoare metafizică, Rezvan participă la ceremonia ceaiului, dar refuză să guste din licoare. Este ca și cum copilul care urmează să fie botezat ar refuza scufundarea în cazanul cu apă. Urmăresc, în timp ce mâinile mi se mișcă automat, scena: polonicul de bambus toarnă apă fierbinte în bol, bolul o scurge în recipientul pentru apa care s-a folosit la clătit, batistuța albă șterge bolul, capacul de la cutia lăcuită în care este păstrată pudra de ceai se deschide, lingurița de bambus ia praful verde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu vrei și tu puțin, uite, ți-l face subțire, așa de diluat că nici nu simți uneori, Rezvan consimte, dacă e în toane bune, lingurița de bambus ia deci numai o zvâcnitură de praf în adâncitura ei blândă, polonicul toarnă apa fierbinte. Bineînțeles că, în ciuda efortului meu, pămătuful nu reușește să scoată spuma la suprafață; este atât de puțin ceai, că lichidul are o culoare incertă, verde-praz spre gri, între timp Rezvan își dă, ștrengărește, ochii peste cap, nici prăjitura
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
tine. -O parte din oameni și-au dat seama târziu că tu le faci rău, a răspuns Ceaiul. -Cum? întrebă Alcoolul eliberând tărie. -Își îmbolnăvesc în primul rând sângele; cu timpul și alte organe. -Așa ceva-i imposibil, doar nu toarnă tăria în sânge. -Nu așa, te rog fii atent; din gură tăria trece prin esofag în stomac, și din stomac o parte se transformă și merge în urină iar cealaltă parte în sânge. Și cum sângele trebuie să treacă prin
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de bucurie că s-a răzbunat. Pe gardul de lângă coteț o pisică urmărea cu mare atenție priveliștea. Pe Dondonel l-a supărat și pisica, îndreptându-se s-o prindă, zise: -Lasă că îți arăt eu, m-ai urmărit ca să mă torni stăpânilor? ... Și nici una, nici două, a prins pisica de coadă, a învârtit-o deasupra capului de câteva ori, după care a aruncat-o în fântână. -Miau! Miau! făcea pisica disperată în fântână. Ca să n-o mai audă, a pus peste
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Așa a aflat crăiasa că a ajuns și a găsit unde locuiește Craiului bărbaților. Atât i-a trebuit, de odihnit nici chip și începu a se sluți în glumă pentru a pune pe crai în încurcătură. Mai întâi și-a turnat pe cap făină atât cât să nu se vadă nici un firicel de păr negru, peste care a îmbrobodit un batic. Hainele de pe ea le-a băgat într-o traistă pe care și-a pus-o în spinare peste care a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înainte liniștit, ca și cum nu ți-ar păsa de ei. Am eu grijă, n-avea teamă. Câțiva șerpi mai tineri au venit în întâmpinarea lui Stup, zgomotoși nevoie mare. Numai ce-a desfundat Căiță gura urciorului și când a început a turna pe jos, toți șerpii au rupt-o de fugă iar Căiță s-a luat după ei cu un baston drămuit din lemn de stejar de ziceai că este fermecat; cum atingea un șarpe acesta sărea în sus apoi își continua
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
început să prezinte: -De aici va începe primul moment de panică și de luptă. Am montat acest gard din țepușe din lemn de stejar bine ascuțite. La distanța de cinci metri avem această zonă acoperită cu paie peste care vom turna seu fierbinte. La alți cinci metri urmează un canal, adică primul în care vom turna seu. Este acoperit cu plasă din ramuri de carpen. Plasa este pardosită prin interior cu un strat de pământ galben iar deasupra cu pământ natural
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
montat acest gard din țepușe din lemn de stejar bine ascuțite. La distanța de cinci metri avem această zonă acoperită cu paie peste care vom turna seu fierbinte. La alți cinci metri urmează un canal, adică primul în care vom turna seu. Este acoperit cu plasă din ramuri de carpen. Plasa este pardosită prin interior cu un strat de pământ galben iar deasupra cu pământ natural acoperit cu paie. La o altă distanță de cinci metri am amenajat un alt canal
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de cinci metri am amenajat un alt canal, al doilea, în care vom așeza cărbune aprins din lemn de stejar acoperit și acesta la fel ca și primul. Aici este o altă zonă acoperită cu paie și peste care vom turna seu lichid. Acum urmează cel de al treilea canal în care vom turna urină fiartă de animale. Cred că acest canal l-am săpat în zadar fiindcă puțini barbari vor ajunge până aici. Faptul că este noapte, luna nu va
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
așeza cărbune aprins din lemn de stejar acoperit și acesta la fel ca și primul. Aici este o altă zonă acoperită cu paie și peste care vom turna seu lichid. Acum urmează cel de al treilea canal în care vom turna urină fiartă de animale. Cred că acest canal l-am săpat în zadar fiindcă puțini barbari vor ajunge până aici. Faptul că este noapte, luna nu va lumina defel, luptătorii noștri sunt pregătiți să-i întâmpine pe barbari așa cum merită
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
curajoși dintre barbari au reușit să scape și au continuat drumul, dar nu s-au așteptat că, după ce au scăpat de primul canal vor întâlni o altă surpriză. Și iată că a apărut al doilea canal în care urii au turnat cărbuni aprinși din lemn de stejar. Acei dintre barbari care au căzut în acest canal n-au mai putut ieși la suprafață, au murit arși, sumara lor îmbrăcăminte de pe ei a luat foc, fiind îmbibată cu seu din primul canal
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dacă nu un "simbol" al coroanei de spini de pe capul Mântuitorului. Ce-nsemnează "pânza" cu care se acoperă mortul, dacă nu "giulgiurile" cu care a fost înfășat Mântuitorul la îmbălsămare? Ce-nsemnează "vinul, untul de lemn și tămâia" pe care preotul le toarnă peste mort, dacă nu, neînsemnatele noastre "aromate", cu care ar fi fost uns și îmbălsămat Domnul? Ce-nsemnează "pământul" pe care-l aruncăm peste mort, dacă nu o mărturisire, un "simbol" și o scuză înaintea lui Dumnezeu că " Doamne! noi mărturisim
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Scipionilor. Religia nu propovăduia aceasta, ci lăsa sufletului libertatea sa. Sufletul spiritual, ziceau Romanii după Greci, adică spiritul sau priceperea, este învăluit de un suflet simțitor, care nu este altceva decât materia luminoasă și subtilă, ce se formează sau se toarnă după corpul nostru și care-i conservă pentru totdeauna dimensiunile și asemănarea. Moartea desparte aceste două suflete, din care unul se suie iar la cer, pe // când celalalt condus de zeul Mercur se pogoară la Pluton, care-i cere socoteală
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]