3,448 matches
-
tânără, ca și bustul fetei, privit în oglindă mistica a cerului, care zboară, când nesecate ape își topesc charismele la focul tăciunilor Schillerieni... E ploaia care ne apară ... Citește mai mult În ploaie,natura își simtefirul verdeîn fiecare ființă...Ploaia, udă că inima,cu originiîn Universul picăturilorde hâr, din ochii mamei,-E sobra, ca un nobil,care supune gândurile viziunilor artizanale...Ploaia e în căutareapomului cu aripi.E albă, ca și rochia de ingera băiatului, născut în cămașă.E fermecătoare, aidoma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
două puncte de Lumină îndelung și cu o evlavie specifică mucenicilor din vechime nevoitoare întru Cristos... Mutarea lor în lumea fără de trup a îngerilor înseamnă pentru Ortodoxie faptul că oceanul adevăraților slujitori ai credinței mântuitoare nu va conteni vreodată să ude cu apa lui vie talazurile mărginite ale omenirii Pământului. Pentru Irina și pentru Elena, Dumnezeu a reprezentat în mod veritabil nu doar garanția absolută, ci însuși temeiul funciar al scurtei lor treceri lumești. P.S. In memoria Maicilor SILUANA (+aprilie 2016
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
Și cu blândețe te strig, Dar un vânt îmi fură strigarea, perfid ! * Vis profetic, sidefat, ai vibrat în palma mea; Piatră sacră, lacrimi mi-ai descătușat. Lumina ta m-ajunge... Unde să te adăpostesc până la răsăritul lunii, Să nu-ți ud urmele cu sânge ? * Plânsetul se lipii de inima viorii, În inimă înflorește un liliac, Din necunoscut te-ai coborât pământean. Simt restriștea adamică; În inimă mai înflorește un copac... Gândești la abis, Pe când eu îți sorb glasul tău stins. TANIA
VIS PROFETIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380864_a_382193]
-
n- a lovit, de ce, știi bine: Că i- ai oprit din furie pe ticăloși Doar cu o vorbă tăioasă și-au fugit, câinoși. Învârtoșați, obtuzi si chiar hapsâni Văzând doar paiele din ochi străini. Am căzut iar, crucea a fost udată S- atârne și mai greu pe umere -nnodată. Suim cu greu, spre Golgota pornesc. Voi fi cu Tine...Tresar. Si mă trezesc. Sunt udă, iar pe frunte sudori cu sânge- amestecate Îmi vestesc că- i vremea, curând- curând Între tâlhari
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
Autorului Un fluture în noapte, gândul suspinat de ape, o stea ce nu vrea să apună, și-o pasare ce cântă nebună! Primesc așa, constant, dezmirdător, ghem de șoapte. Mă prefac că le ignor, le las în ploaie să se ude, doar-doar vor zbura departe. Și mă trezesc și mai acut într-o cutremurătoare, sensibilă alunecare a răsăritului din mare, întuneric topit de soare, incandescență amețitoare sub val creatoare, albastră-albă-strălucitoare mișcare unduitoare. Nimic nu mai doare, doar trăiește, sub astrul uriaș
MARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380970_a_382299]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FIȘA DE CADASTRU Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul
FIŞA DE CADASTRU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380957_a_382286]
-
familia, să nu fiu prezent la „Târgul de Fete” de pe muntele Găina, de lângă comuna Avram Iancu. Mă deplasam acolo cu orice posibilitate de transport aveam, dar mă prindea uneori pe drum câte-o ploaie deasă, zdravănă, de munte, care mă uda până la piele. Nu simțeam atunci nimic, dar o simt însă, câteodată, aici în America și mă gândesc că poate într-o zi, arma îmi v-a tremura în mână, din această cauză. Munca de ofițer de escortă înarmat, este riscantă
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
Și cu blândețe te strig, Dar un vânt îmi fură strigarea, perfid ! Vis profetic, sidefat, ai vibrat în palma mea; Piatră sacră, lacrimi mi-ai descătușat. Lumina ta m-ajunge... Unde să te adăpostesc până la răsăritul lunii, Să nu-ți ud urmele cu sânge ? Citește mai mult Vis profetic...S-au întâlnit două suflete curate;Am devenit unul din doi,Ne-am transformat, firesc, prin noi.Zăpezile de pe-nălțimi încep a se topi de dorși veacul nostru începe a-nverzi
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
mă-nfioarăși cu blândețe te strig,Dar un vânt îmi fură strigarea, perfid ! Vis profetic, sidefat, ai vibrat în palma mea;Piatră sacră, lacrimi mi-ai descătușat.Lumina ta m-ajunge...Unde să te adăpostesc până la răsăritul lunii,Să nu-ți ud urmele cu sânge ?... XXVI. S-A RĂSUCIT PĂMÂNTUL, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. S-a răsucit Pământul Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
văzuse de cine știe cât timp și se adresă Săndicăi: - Felicitări, Săndica, pentru noua ta titulatură de inginer! - Mulțumesc. Doar pentru ea am pierdut cinci ani de studiu prin facultate. - Mă bucur că acum suntem colegi cu toții. Ești bună de cinste. Când uzi diploma cu o bere? - Când se va ivi ocazia. Poate cât de curând când am să-mi iau și la revedere de la voi toți. - Ce, gata vrei să ne și părăsești? Unde vrei să pleci? - Acasă, lângă ai mei. De ce
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
Măr- bate! (hindi, români), nu în Zar- par pubian. De ce ? Pentru că romii sunt majoritatea metalurgiști, nu pești. Fiind metalurgiști, noi BATEM FIERUL (ame maras o sastri), nu îl ștergem cu vreun soi de măturica din ZAR. La măturica aia pentru udat fierul fierbinte noi zicem VRAHTUR, sau unealtă de udat. Deși avem și PIMPS printre noi, ce societate e aceea care nu prezintă deviații? De acord, romii au deviat de la calea lui Laj și Pakiv. Dar tot noi suntem cei care
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
De ce ? Pentru că romii sunt majoritatea metalurgiști, nu pești. Fiind metalurgiști, noi BATEM FIERUL (ame maras o sastri), nu îl ștergem cu vreun soi de măturica din ZAR. La măturica aia pentru udat fierul fierbinte noi zicem VRAHTUR, sau unealtă de udat. Deși avem și PIMPS printre noi, ce societate e aceea care nu prezintă deviații? De acord, romii au deviat de la calea lui Laj și Pakiv. Dar tot noi suntem cei care ne amintim că, mai ieri, bunicii și bunicile noastre
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de tare până s-a ridicat soarele să-mi usuce hainele... Această întâmplare s-a repetat după vreo 30 de ani la Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOREL SCHOR - ZICERI (79/80) - BALAMUC & CONFORM LEGII Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1290 din 13 iulie 2014 Toate Articolele Autorului BALAMUC • Ploaia îi udă pe toți, dar numai unii se supără. • Să gândești cu inima, să simți cu creierul... E posibil? Sănătatea începe din farfurie. Când mergi pe sârmă, pericolul e și în dreapta, și în stânga, dar mai ales dedesubt. • Nimeni nu e sănătos după
BALAMUC & CONFORM LEGII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374420_a_375749]
-
zi, tataie, că te-ascultă, cu pochii iște nu-i a bună. să dea ploaie cât mai multă, dar numai cu rachiu de prună! dacă Domn-o să te-audă, te voi priveghia-n capelă și nu-mi pasă că mă udă, precum vezi... eu am umbrelă. Referință Bibliografică: procesiunea ploii / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PROCESIUNEA PLOII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374647_a_375976]
-
expunerile scrise pe tablă. Ema se așeză veselă lângă Naranbaatar. Mulțumesc! răspunse ea fericită. Iar în zilele următoare, tinerii au audiat cursurile în prima bancă, în locuri alăturate. Ĩntr-o vineri, afară se dezlănțui furtuna. Ploua atât de tare, încât te uda până la piele. Ai umbrelă? întrebă Naranbaatar pe Ema. Nu, nu m-am gândit că va ploua. Era atât de senin și frumos dimineața... răspunse Ema. - Atunci te conduc eu la cămin. Altfel te udă și vei răci, spuse studentul. Și
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
Ploua atât de tare, încât te uda până la piele. Ai umbrelă? întrebă Naranbaatar pe Ema. Nu, nu m-am gândit că va ploua. Era atât de senin și frumos dimineața... răspunse Ema. - Atunci te conduc eu la cămin. Altfel te udă și vei răci, spuse studentul. Și deschise o umbrelă neagră mare, oferindu-i brațul. Ema îl cuprinse de braț. Vântul bătea cu putere, încercând să smulgă umbrela din mâinile tânărului. Se udaseră amândoi până la piele. Naranbaatar încercă să o protejeze
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
Atunci te conduc eu la cămin. Altfel te udă și vei răci, spuse studentul. Și deschise o umbrelă neagră mare, oferindu-i brațul. Ema îl cuprinse de braț. Vântul bătea cu putere, încercând să smulgă umbrela din mâinile tânărului. Se udaseră amândoi până la piele. Naranbaatar încercă să o protejeze, luând-o în brațe protector. Au ajuns curând în fața Căminului Studențesc. Naranbaatar prezentă la intrare, portarului, legitimația sa de student. Nu este voie să rămâneți aici, spuse acesta sever. O conduc numai
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
DE TOAMNĂ Ghiocei in sol de toamnă Ce străpungeți zloata iernii, Voi, martiri fără coroană Către marginile vremii, Ștergeți lacrimile Evei, Ce-și văzu fiul răpus, Ștergeți lacrima Mariei, Care-L jelea pe Isus! Și, cu frăgezimea voastră, A pământului udat Cu-ale lor lacrimi sarate, Voi vă faceți un palat Fără humă, fără iască, Fără lacomele flacări, Ca atâtea mame-n jale Între voi să odihnească. Și, din amintirea veche, Voi, ce spargeți stânca-n două, Puri, suavi fără pereche
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
Articolele Autorului Copiilor lumii A numărat cineva fulgii de nea Căzuți pe fața ta de mare voinic? Iata văd unul agățat de năsuc Și este sigur că te pișcă un pic Cine a numărat stropii de ploaie Ce ți-au udat părul ca spicul de grâu? Iată un strop pe-o codiță bălaie Sclipește în soare și e argintiu Te-a întrebat cineva de ți-e foame Când căutai prin gunoi un covrig? Iată un șirag să ai de mâncare Să
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
cu drag. Noi ne apropiam cu cămășuțele ridicate. Ea după ce ne-a dat să bem din apa descântată cu cărbuni stinși , a luat între degetele un cărbune și puțină apă și ne-a făcut o cruce pe frunte, ne-a udat în capul pieptului și la buric, tot descântându-ne șoptit și căscând într-una, semn că eram deocheați. După puțin timp ne-a trecut, parcă ne luase răul cu mâna. Era o adevărată năzdrăvană bunica, însă noi după ce am aflat
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
ca pădurea, Păreai un vis amețitor Ce tulbură gândirea . Iar vântu-n plete-ți unduia În șir mărgăritare Și-un lan de spice șerpuia Din creștet la picioare . Un văl de-argint îți adia De-a umerilor creastă Și-o lacrimă udând cădea Pe-a sânilor fereastră . Iar ochii tăi...ah, se-mpletea Și gândul în visare... Păreai un tot ce-asemuia O apă curgătoare ... Așa erai când te știam Alăturea de mine, Când gemănați ne însoțeam Prin parcuri și grădine Și
SINGURĂTATEA ZĂRII de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373543_a_374872]
-
simte colacul când stă pe o pupăză? (Adrian Grauenfels). • Incompetentul are tupeu. • Unii oameni își datorează succesul primei soții. Și a doua soție succesului (umor francez). • Nu întreba atunci când nu dorești un răspuns. • Câteodată, prea-desteptul dă în baltă și-și udă inteligenta (Niki Iosefovici). • Uneori Nimicul e gratis, alteori e foarte scump. PE PICIOR MARE • Vrei să fii respectat? Spune aproape întotdeauna adevărul. • Timpul le rezolvă pe toate, dar trebuie ajutat. • În lipsa curajului, orice calitate pălește. Norocul e ca o minge
(189/190) – COLABORĂRI & PE PICIOR MARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373533_a_374862]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CONTRASTUL PLÂNSULUI ÎN IERNI Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În ploaie, natura își simte firul verde în fiecare ființă... Ploaia, udă ca inima, cu origini în Universul picăturilor de har, din ochii mamei,- E sobră, ca un nobil, care supune gândurile viziunilor artizanale... Ploaia e în căutarea pomului cu aripi. E albă, ca și rochia de înger a băiatului, născut în
CONTRASTUL PLÂNSULUI ÎN IERNI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373591_a_374920]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > SE BALANSĂ PANTERA Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Zimți de aur se-ntrevăd prin zăbrelele-nchisorii, Ochi de sticlă fac prăpăd, împietrindu-mă-n fiorii Prea udați de lacrimi false și de false simțăminte - Inimi seci, secate, stoarse din pantera de cuvinte. O coroană de hartie șade-n frunți de semidocți Și din sceptru, arămie, se ivește, că din nopți, O paradă închinata zeului postmodernist, Clevetind că
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]