5,157 matches
-
jos, oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur să îl ridic... colbul din mansardă seamănă cu cel lăsat la mine în ogradă. Și dacă este chiar același puf de aur? O Doamne! Uite cum pot contura cu degetul șerpuind, țara mea uitată bucium și laur între Dunăre și Marea Neagră. Nu știu cum să fac! Nu știu cum să-ți spun! Pașii mei de nicăieri vin. Crede-mă nu am soare carpatin și ceața din grădină! (Paris, 19 iulie 2009) Cad ploi Cad-ntruna ploi plescăie-n
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
neplăcută. * * * Când ești cetățean liber, trăitor într-o țară democratică, nu e normal să te temi de un steag sovietic enorm, sfâșiat la un colț, cândva roșu, azi de un gri decolorat, cu o stemă în seceră și ciocan demult uitată, care atârnă neglijent de fațada unui bloc. Cu scârbă răsucesc capul în altă direcție și mă trezesc față în față cu portretul supradimensional al unui soldat care îmi întoarce privirea de parcă ar vedea prin mine. Degeaba l-au ales chipeș
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBICEIURI UITATE Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului VIAȚA LA ȚARĂ ÎN DOMNEȘTIUL DE ALTĂDATĂ Traiul la țară, adevăratul trai, adevărata viață, este cea petrecută într-o potrivire perfectă între natură și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de apele limpezi ale izvoarelor, pentru că viața la țară, chiar și acum, e sănătate curată. Mare câștig au aceia ce și-au clădit un adăpost de vacanță în sânul dătător de viață al naturii. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: OBICEIURI UITATE / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion C. Hiru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Iubeam doar eu... Într-o zi mi-ai frânt aripile, M-a durut, dar nu am plâns, Porumbelul va zbura iar purtând în ochii lui frumusețea a ceea ce am fost eu, Uitarea ce ai fost mereu tu. Nori Nori cândva uitați se adună pe cerul meu, Aștepta să plouă asupra mea un dor din altă lume. E liniște și picuri mici amintesc de o dragoste veche Se zbat cu ultimele puteri să îmi plângă ființă. Apoi din suflet îmi zâmbesc ochii
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
nesfârșit de Om și Dumnezeu, o carte a meditației, căci reflexele gândurilor nasc alte reflexe: „Și răsăritul soarelui se face că nechează! De-atâta vis, nici visul nu crede că mă voi preface în noapte, într-o noapte a începuturilor uitate să rămână eternă lumina...” Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009), prin cele 55 de poeme cu structură de psalmi și accente pasionale de Cântarea Cântărilor, dezvoltă trei coordonate fundamentale, timpul, viața, tăcerea, care-și schimbă mereu poziția și sensul: timpul
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
uitat unghiile în pielea mea, m-a învăluit cu picioarele, precum o liană avidă de soare și s-a lăsat abandonată în mișcarea aceea aproape uniformă a trupurilor ce se alintă pentru a se regăsi și a reface o perfecțiune uitată undeva, la porțile timpului. A uitat și de mama ei și de masă. A dorit și a reușit să impună un anumit ritm, mai apoi ruperi de ritm tulburătoare care ne alungau în neant pentru a ne-ntoarce să ne
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
e un topos edenic utopic: florile nu se ofilesc niciodată, frunzele nu cad, zefirul blând adie învigorator, animalele nu se sfâșie între ele etc. Și ce-i mai important aici este că presiunea timpului a fost definitiv învinsă: „Petrecând vreme uitată/ Într-atâta frumusețe,/ Fața lui, înnobilată/ Scânteia de tinerețe,/ Semn că timpului măsură/ îi găsise...și...dovadă/ Că-n râvnita aventură/ Îi fusese dat să șadă” (p.58). Cele trei zâne, dintre care cea mai mică îi va deveni soție
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
Gică Petrescu. Dar, chiar în dimineața aceleiași zile, maestrul s-a stins”! Timp de trei ore în neființă, corpul său a fost așezat pentru ultimul rămas bun pe un catafalc în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române. Tristul și uitatul lui mormânt se află la Cimitirul Bellu! Pentru un artist emerit al Republicii Populare Romîne (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”, pentru un artist distins cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
punct de vedere constituțional, comandantul suprem al Armatei - funcție onorifică, desigur -, iar ministrul Apărării, un oarecare om politic, este următorul în ierarhie, comandantul de facto al Armatei rămâne însă Șeful Marelui Stat Major al Armatei, iar acest lucru nu trebuie uitat. El, Șeful Marelui Stat Major al Armatei, este de fapt creierul și autoritatea de necontestat a acestui organism viu, Armata. El este cel care o reprezintă la cel mai înalt nivel de competență, iar Mircea Chelaru a reprezentat-o cu
EDITORIAL DE NICOLAE BALINT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363133_a_364462]
-
mă refer la virtuțile lui profesionale, slujirea cu devotament a patriei sub haina militară, nici la pasiunile lui: vânătoarea de munte, alpinismul, schiatul sau familia pentru care era soț și tată, cu aceeași exemplaritate. Mă voi referi la poezia lui, uitată vreme de aproape un secol, în sertarele vechi ale casei. Și scoasă, doar la sărbătorile familiale ori la cele religioase, pentru ca familia și cunoscuții să se cuminece cu pâinea și vinul acestor vesuri care ating de multe ori sublimul. „Vreme
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
care poetul concepe opera, în care el descoperă sau inventează opera. Bradley spunea că unul din efectele poeziei este să fie acela de a da senzația, nu de a fi găsit ceva nou, ci de a ne fi amintit ceva uitat. Când citim un poem bun, să zicem “Castelui “ de Alexandru Macedonski, gândim că și noi am fi putut să-l scriem după ce-am văzut Castelul Bran, deci acest poem preexista în noi. Astfel, ajungem la definiția platoniană a poeziei
FIECARE LECTURĂ A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363228_a_364557]
-
dau turcii năvală peste noi! Să ne aștepte cinci-zece minute, că nu ia nimeni foc... Trăgeau adânc din țigări printre cuvintele ce curgeau lent. Priveau cu nostalgie pe fereastră. Vorbeau despre primăvară și fiecare avea amintiri ce nu se lăsau uitate, chiar dacă vârstele le erau diferite. Domnul Diaconu împlinea în vara ce se apropia 47 de ani, iar grefierul Cocora marca doar treizeci de toamne în octombrie. Când ajunseseră aproape de filtrul țigărilor, judecătorul îi puse întrebări la care Florin Cocora nu
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
Acasă > Stihuri > Semne > ALHAMBRA Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1321 din 13 august 2014 Toate Articolele Autorului În cămara adâncă, sub tălpile casei, rezemata de-un raft încărcat de borcane cu dulceața străveche, uitată, singura, împovărata de suspine, aristocrata mea chitară cu corzi de mătase, meșteșugita într-o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea odinioară
ALHAMBRA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368361_a_369690]
-
așa e cum zicețidar știți ceva?Duceți-vă draculuicu toții!... XXV. ALHAMBRA, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1321 din 13 august 2014. În cămara adâncă, sub tălpile casei, rezemata de-un raft încărcat de borcane cu dulceața străveche, uitată, singura, împovărata de suspine, aristocrata mea chitară cu corzi de mătase, meșteșugita într-o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea odinioară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
zeiței Atena, care la atingere sună precum cea de-a doua mișcare din Recviemul lui Mozart. Dar ea, nemângâiata, cu lacul crăpat, ... Citește mai mult În cămara adâncă, sub tălpile casei,rezemata de-un raft încărcatde borcane cu dulceața străveche,uitată, singura, împovărata de suspine,aristocrata mea chitară cu corzi de mătase,meșteșugita într-o noapte de dor și filosofiede bătrânul maestru lutier Boiangiuc,așteaptă.În cutia ei locuiește acumun descendent al familiei de șoareci regalicare stăpânea odinioară insula greacăPontikonisi.Între
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
tine ca într-un ultim vals, Mai strâns te țin urmând noua piruetă. Închid ochii aprins de-al destinului balans Și zboru-ți văd, zvelt pe aripi de egretă. Săpunul se usucă în savonieră, Fluturi uluiți plesnesc pe bec. Țigara fumegă uitată-n scrumieră, Te strig și-ncerc, cu strigătul să nu mă-nec. 07.08.15 Referință Bibliografică: Și azi... / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1682, Anul V, 09 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Platon
ȘI AZI... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368392_a_369721]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ACATIST Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce
ACATIST de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368436_a_369765]
-
potențată de fobie și de amintirea experiențelor negative din trecut, nu este un consilier de mai mare folos. Nu putem conduce mașina națiunii noastre spre destinațiile viitoare la care aspirăm, stând mereu cu ochii în oglinda retrovizoare. Trecutul nu trebuie uitat, pentru că dacă l-am uita i-am repeta greșelile. Greșiților noștri trebuie să le iertăm, însă, greșelile pentru că numai reconciliindu-ne cu ei ne vom putea reconcilia cu noi înșine și astfel reconciliați vom putea gândi liber asupra soluțiilor pentru
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
clar de ce Cineva a construit un pod Fără să existe nici un râu. ...Și, dacă râul, Văzând golul de sub pod, S-a speriat Și, pur și simplu, a plecat undeva? De fapt, podul atârna Precum un monument ciudat Al unor idei uitate și de neînțeles. Precum o cale către incertitudine, În vremuri de neumblat, Neunind nimic, Nedespărțind pe nimeni, Podul stătea spânzurat peste abis Doar pentru el însuși. Pe el nu se perindă trecători, Pe el nu se plimbă îndrăgostiți, Pentru că el
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
Spunem literatura română pentru că dl Aberman și-a scris cărțile în graiul românesc pe care l-a asimilat de cum a deschis ochii, ca și celălalt mare scriitor evreu-român din perioada interbelică Max Blecher, cu care se aseamănă... Scriitor pe nedrept uitat. Domnul Aberman este ceea ce am denumi un scriitor al „sufletului”, un poet al sufletului, un acuarelist al sufletului, un însetat de cunoașterea de sine, de profunzimile fenomenului uman, de răspunsul la marile întrebări ale conștiinței în existența aceasta. Pe tot
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
pământul Când iar va ninge lin Și-n puritatea lui Lăsată peste lume Ne va aduce poate Din ceruri gânduri bune Și va spăla pustiul, Mizeria și ura Cu-atingerea gingașă Ne va schimba făptura... Și vor veni în gând Uitate amintiri Cu-atâtea ierni frumoase De când eram copii... Cu Pruncul dintr-o iesle Și steaua minunată Cu magii ce-au pornit Pe calea arătată... Va fi din nou o iarnă Cum n-a mai fost de mult Colinde minunate Din
VA FI DIN NOU O IARNĂ.... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367861_a_369190]
-
de riduri. Se șterse lent, îndelung, cu mâneca hainei brațului drept, întorcând către mine palma tremurândă a mâinii. O cicatrice urâtă pleca de la rădăcina degetului mic și se oprea la baza policeului, degetul cel mare. Urma unei răni pierdute și uitate undeva în timp probabil. - Astăzi auzi de un fiu care și-a ucis mama după care s-a spânzurat în baie, mâine vei auzi de un tată care își înjunghie cele două fete, după care se omoară. Apoi vei răcni
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
Și-a petrecut viața mai degrabă pe mare, traversând pământul în lung și-n lat, de tânăr. Venea acasă o dată la șase, douăsprezece luni și uneori, doar după câteva săptămâni era nevoit să se întoarcă pe mare. Copilăria e niciodată uitată, întotdeauna proaspătă în oglinda privirii în trecutul fiecăruia. Să ne întoarcem la ea prin fața ferestrei sufletului tău, să-ți cunoaștem familia și să te revedem de la pragul vieții cu inimă fără minte, la răscrucea ei cu inimă și minte...! Stabilitatea
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Îi voi primi atunci când va mai fi dreptate Și pe acest pamânt nu va mai fi blestem... Voi nu aveți părinți, sau sufletu-ați vândut Câlcând peste cadavre, să mirosiți arginți Opriți-vă din goana destinului pierdut Și căutați adresa uitaților părinți... Nimic nu mai e sfânt, vulcanu-i plin de lavă Și fierbe neputința în suflete-epavă Mă sting ca lumânarea pe-un acatist de viu Îmi pare rău că mor...să lupt, e prea târziu... Referință Bibliografică: E prea târziu-lui Adrian
E PREA TÂRZIU-LUI ADRIAN PĂUNESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367346_a_368675]