2,479 matches
-
de suveranitate (Președenția, Guvernul, Parlamentul, instituțiile din subordinea acestora). De aceea, Foucault își îndemna contemporanii: "Să gândim deopotrivă sexul fără lege și puterea fără rege"77. Însă oamenii cu o gândire de minorat, integrați unui dogmatism intelectual pe post de "umanism", asimilați de un simbolism al autorităților, nu vor putea să-și gândească puterea și existența lor fără rege, pentru că aceștia simt în regimul lor cotidian, mental și social deopotrivă, necesitatea regelui și cred că societatea nici nu poate fi guvernată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei "elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă mai mult un monopol asupra puterilor civililor, și nu un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unor raporturi de putere, distructive prin mecanica lor, iar această "lume intelectuală" nu poate fi "și politică". A fi intelectual înseamnă a fi într-o sferă a civilității și a pune presiune pe grupurile de politicieni... Dogmatismul modern, căci despre umanism nu poate fi vorba, induce efecte de putere în cadrul societății, stârnește, intensifică puterile singulare, marginalizate instituțional și ierarhic. Acest fenomen al lumii moderne ar fi bine să-l înțelegem odată pentru totdeauna prin ceea ce Foucault spune: "The university hierarchy is
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
to imagine that the effects of power linked to knowledge have their culmination in university hierarchies. Diffused, entrenched and dangerous, they operate in other places than in the person of the old professor"91. Dogmatismul intelectual modern pe post de umanism este legat de putere, dar și de cunoaștere. Însă în domeniul cunoașterii și al spuselor mai avem și noi ceva de făcut. Puterea nu poate exista fără cunoaștere, fără o doctrină și un program de guvernare. Însă această cunoaștere este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discursiv, strategiile și loviturile de grație și fără nicio ezitare împotriva tuturor celor care îți contestă existența într-un anumit domeniu și dreptul fundamental la cuvânt). Cunoașterea devine putere în luptele cu diversele "autorități" care-și arogă simbolistica într-un umanism modern dogmatic. Acest concept al cunoașterii-putere e unul dinamic. Puterea-cunoaștere e produsul sau rezultatul dintre diversele autorități și între instanțe; dintre diversele idei, principii, situații, care schimbă și restructurează subiectul cunoașterii. Totuși anumite reguli și menținerea spiritului de fair play
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândire și de acțiune, nu poate fi elementul docil al societății perfecte și al statului politic modern, care îi pretinde subordonarea, obediența. În consecință, el devine elementul de modelat, de disciplinat, de izolat sau, în cazul regimurilor extreme, de eliminat. Umanismul modern, societatea modernă își au drept funcții de întemeiere: supravegherea, controlul, disciplina, ordinea și progresul. Spațiul social modern a fost gândit pe baza acestor "virtuți umaniste" de dată recentă, unde fiecare om, prin opțiunea sa morală și socio-profesională, ideologică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi liber și independent) și socialismul (controlul mijloacelor industriale de producție) se intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații. Cele trei ideologii compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații. Cele trei ideologii compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără spirit critic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoricii de Curte. Un singur lucru îl mai pot face elitele: să participe la reconstrucția globală a societăților civile și să creeze un sistem de guvernare pe relația directă civic-politic. Antiumanismul lui Foucault idee lansată de criticii săi continentali este umanismul civic al zilelor de mâine, imposibilitatea lui mâine de a mai fi ca azi, disoluția "frânelor" și a gândirii neoconservatoare, care vrea să pună în conservă ceea ce nu mai poate fi conservat: totalitarismul de gândire și de atitudine al intelectualilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru teologie, Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2010. Schopenhauer, A., Arta de a avea întotdeauna dreptate sau Dialectică eristică, Art, București, 2007 . Soros, G., Criza capitalismului global, Polirom, Iași, Arc, Chișinău, 1999. Smith, A., Avuția națiunilor, All, București, 2010. Uscătescu, G., Proces umanismului, Editura Politică, București, 1987. Veyne, P., Cum se scrie istoria: eseuri de epistemologie, Meridiane, București, 1999. Veyne, P., Foucault: His Thought, His Character, Polity Press, Cambridge, 2010. Voegelin, E., Religiile politice, Humanitas, București, 2010. White, H., Metahistory: The Historical Imagination
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
I. Berlin, op. cit., p. 48. 213 Ibidem, p. 57. 214 Ibidem, p. 51. 215 I. Berlin, op. cit., p. 60. 216 A. Schopenhauer, Arta de a avea întotdeauna dreptate sau Dialectică eristică, Art, București, 2007, p. 11. 217 G. Uscătescu, Proces Umanismului, Ed. Politică, București, 1987, pp. 87-88. 218 Al. Duțu, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, All, București, 1997, p. 67. 219 N. Breban, Trădarea criticii, Ideea Europeană, București, 2009, p. 16. 220 G. Agamben, Means without End: Notes on
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
clasei muncitoare ar atrage după sine emanciparea întregii umanități? Așa cum vedea Marx lucrurile, această transformare nu ar fi condus, în viziunea lui Bernstein, decît la transferul puterii de la o clasă la alta. De aceea, el lega emanciparea muncitorimii de principiile umanismului, creștinismului și democrației. În concepția sa, nu principiile democrației burgheze sau ale creștinismului trebuiau criticate, ci insuficienta lor realizare ca urmare a trădării acestor idealuri de către burghezie și Biserică 9. Erezia lui Bernstein nu a rămas fără urmări; el a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ea este departe de a accepta numai marxismul și principalul său rival de moment, anarhismul. Militanții "Fabian"* și sindicaliștii englezi, "posibiliștii" și conducătorii inspirați de modelul lui Blanqui** în Franța, partizani ai unui "socialism integral", conceput ca un fel de umanism, influențat de neo-kantism și "socialiștii de la catedră" în Germania, iată numai trei exemple de țări în care aceste curente abundă. Diferitele lor forme politice se explică în primul rînd prin istoria dezvoltării economice și sociale specifice fiecărei națiuni, dar acest
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
-lea, care a avut o atît de mare influență asupra Revoluției franceze, a predominat în Europa. Aceasta a fost purtătoarea ideii unui infinit progres atît în știință și tehnică, cît și în domeniul organizării vieții sociale; ea a constituit fundamentul umanismului, al liberalismului și al democrației burgheze care, în ciuda unor reculuri temporare, a progresat în mod continuu în primele decenii ale secolului al XIX-lea. O anumită interpretare a marxismului, nu lipsită însă de schematism și larg răspîndită în mediile conducătoare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
posibil un antimarxism... Dacă ne vom mărgini la asemenea concepții, vom fi în curînd doar o sectă condamnată să dispară". Definindu-se ca un partid "al libertății de spirit", SPD dorește de acum înainte să se fondeze pe "etica creștină, umanism și filosofie clasică", adresîndu-se unei "comunități de indivizi cu moduri de gîndire diferite" al căror acord se bazează "pe valori morale comune și pe țeluri politice asemănătoare"32. Abandonînd pe plan economic vechile sale credințe în ceea ce privește naționalizările, SPD admite de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
umaniste a literaturii bizantine) nenumăratelor capodopere literare ale Occidentului, apărute, să zicem, doar în veacurile al XV-lea și al XVI-lea. Continuându-și polemica sa antielitistă și antioccidentală, teologul român face elogiul literaturii bizantine menite să inducă românilor un umanism echilibrat, conform căruia, stăpânirea pornirilor pătimașe, unilaterale înseamnă valorificarea umanității lor integrale. Echilibrul, un act de conștiință și voință, este sinonim cu a fi "cuminte", calitate a omului "cuminte", care-și folosește mintea. Nu doar în înțeles intelectual, ci și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de fapt, fără însă să facă parte din aparatul de stat și de partid (ca Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu sau Virgil Teodorescu), și fără să trâmbițeze farmecul realismului socialist ca G. Călinescu, să se amăgească, adică "să pună de acord umanismul său structural (și utopic)" cu megafonata, mimetica grijă față de om a ideologiei dominante. Victimă a mistificării politrucilor, dar și a propriei slăbiciuni, Tudor Vianu reprezenta pentru generația lui Gelu Ionescu, în ciuda îndureratei sale măști aulice, normalitatea, autoritatea intelectuală, valoarea trecutului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
monografia comunei Cătunele. M-am gîndit că redactarea unei monografii locale va duce la Îmbogățirea cunoștințelor elevilor locali, la crearea unei culture materiale și spirituale superioare. Vom cultiva astfel la elevi și la cetățenii comunei Cătunele sentimente de patriotism, de umanism, de echitate și demnitate. Cunoașterea trecutului permite cunoașterea realităților prezente și a tendinților viitorului.Învățînd din greșelile trecutului, trebuie să nu mai facem greșeli În viitor. „Un pictor, terminîndu-și un tablou, socotindu-l că Îndeplinește condițiile desăvîrșirii și vrînd să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
săi prieteni de la fierăria lui Iocan; oamenii nu-l mai ascultă ca altădată, iar el "lasă fruntea în jos și nu zice nimic". Niculae Moromete ajunge activist de partid, crede într-o "nouă religie a binelui și a răului", în "umanism". La arie, unde urma să supravegheze strângerea cotelor, se petrec evenimente neplăcute care duc la destituirea activistului Niculae Moromete. Acesta își continuă studiile, ajunge inginer horticultor, se căsătorește cu Mărioara, asistentă medicală. Caracterizarea lui Niculae Moromete Volumul al doilea relatează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lipsesc aceștia, atunci întregul univers nu mai are pentru mine nici un preț", spunea Maiorescu. Unde e pesimismul de care a fost uneori învinuit? L-a negat el însuși, deschis, ca o ipoteză absurdă. Nu putea fi pesimist cine vedea în umanism iubire de patrie, prietenie, luptă pentru ideal, cele mai înalte piscuri, estimându-și propria existență în raport cu totalitatea, cu "în-sinele-lumii". Lui Spinoza îi era îndatorat mai ales pentru gândul ce echivala fericirea cu virtutea însăși. Să ne mirăm că în lunga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
real, ideal, criză. Căutarea unei tipologii pentru civilizația apuseană l-a dus la greci și evrei. Funcția valorilor religioase, rolul individului, teoria politică, text și mit în studiul istoricității lui Iisus, paradoxul celor două împărății, definirea evului mediu, Renașterea și umanismul, Reforma și Contrareforma, revoluția științifică, iluminismul, raționalismul înțeles ca o contra-religie, epoca revoluțiilor democratice, revoluția industrială, modernizarea economică, lumea atlantică și originile politicii moderne, ideea de progres, postmodernismul și implicațiile lui, provocarea americană spre o nouă modernitate sunt principalele teme
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Guéhenno, F. Flora, Denis de Rougemont, J. Salis, G. Lukacs. Ce cale va apuca Europa: a universalului reprezentat de Montaigne sau pe aceea a particularului întruchipat de un Barres? Ideea că "spiritul european" trebuie să inculce oricui conștiința răspunderii față de umanismul istoric a prevalat atunci. Era însă matur să se vorbească de unitate. Secolul XX, care a făcut pași importanți spre Europa, a debutat oarecum cu izbânda violentă a Anti-Europei. Treitschke e semnificativ sub acest unghi, ca unul ce reprezintă instinctul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
obligă să se refugieze în munți, ca să nu cadă în mâinile "represorilor". Intern și extern, consecințele dublului refuz au fost dramatice, Sábato trăind ani grei de lipsuri materiale, dar mai ales de neliniști sufletești pentru definirea unui Weltanschauung propriu, cu umanismul care îl va însoți toată viața și în numele căruia, chiar și acum, la 99 de ani, se simte încurajat să creeze și coordoneze fundații de ajutor pentru copii și tineri. A plătit cu sânge, așa cum mărturisește unui alt interlocutor prieten, "pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de lucruri, neputându-le asimilă și trăi. Excesul de subiectivism nu poate duce decât la megalomanie sau autodenigrare, preocuparea subiectivă ducând la autodistrugere. Numai iubirea de oameni care e naturală și spontană, rezultată din dăruire firească și elan irezistibil, din umanism, poate comunica o intimitate caldă și senina: Fericiți sunt aceia care pot trăi în moment, care pot trăi prezentul absolut (...). Și nu se atinge în iubire absolutul momentului? Nu depășește adevărată iubire temporalitatea? Acei care nu pot iubi într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ființe neliniștite și anxioase nu pot să supraviețuiască decât devorându-se între ele (..), în care capacitatea de a suferi crește proporțional cu inteligență și, în consecință, la om atinge nivelul maxim"103. Cioran, neiubitor de om, față în față cu umanismul lui Sábato, care pledează pentru nevoia de a face loc în inimile popoarelor "unei utopii care să cuprindă valori că dragostea pentru om, dreptatea, sentimentul onoarei și al rușinii, cinstea, respectul pentru ceilalți, căutarea sensului sacru al vieții". Societatea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]