6,447 matches
-
de mult pe Heroiu, dar a apărut într-o zi la mine acasă. L-am primit, am facut o cafea și a început să-mi vorbească despre religie și că el a suferit în Transilvania, unde a fost persecutat de unguri, care l-au insultat, etc. Nu am făcut nici un comentariu, dar m-am întâlnit pe la Piața Filantropia cu fostul meu căpitan din armată, căpitanul Roșu care m-a întrebat: „Știi cine v-a vândut? A fost, Heroiu! Până și cei
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
pe meleag străbun sau plecați în diverse localități din țară și chiar din străinătate de unde revin cu drag și cu dorința de a promova valori populare autentice, atrăgând totodată artiști din alte zone ale țării români și de alte etnii: unguri, aromâni spre o mai bună cunoaștere a specificului folcloric al tuturor locuitorilor ce trăiesc pe teritoriu românesc într-o armonie desăvârșită. Grație acestei sărbători, timp de trei zile am avut posibilitatea de a trăi într-o altă dimensiune a existenței
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
care s-au jertif, au murit că națiunea noastră să iasă învingătoare. Și sunt convins că națiunea româna va învinge! Vasile Soimaru a făcut trei pelerinaje la Cotul Donului. El s-a simțit rănit ca român să constate că germanii, ungurii, italienii au tratat cu Rusia, au adunat rămășițele ostașilor lor, și au ridicat cimitire frumoase și monumente impunătoare în memoria lor. România și-a uitat însă eroii și continuă să-i uite și să-i neglijeze și astăzi. De fapt
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr». Popa cel bătrân era bunicul și
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii, l-au întrebat pe soldat: «Popa e înăuntru?», și celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
Nobel pentru literatură, fiind preferat poetul spaniol Juan Ramon Jimenez. Asta și pentru că nu a fost ajutat de statul comunist de la acea vreme, poetul nostru fiind pus la index... mai ales ca în acel an a izbucnit revoluția antisovietică a ungurilor, fapt ce a generat și în țara noastră o stare de revoltă în rândurile tineretului universitar. În anul în care m-am născut, rușii aveau o vechime de vreo patru ani de când extrăgeau cel mai bun uraniu din lume la
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Marghita, orășelul bihorean unde am primit repartiție guvermanentala în 4 iulie l98l, am fost surprins de faptul că acolo se vorbea abitir ungurește. Pe stradă, în magazine, la meciuri, la fabrica de încălțăminte unde eram jurisconsult... Nu am nimic cu ungurii, nu am sentimente antimaghiare, m-am născut chiar în anul marii lor revolte antisovietice, dar... neîndoios, excesele unora dintre liderii lor îmi displac. Dar să revin la episodul angajării mele la Fabrica de încălțăminte „Bihoreana” din Marghita. Cu toate că aveam o
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Am aflat, cu acest prilej, că nici un oficial român nu știe câți terrieni cu cetățenie română există. Câți au domiciliul stabil în România și câți în afara ei. Câți minori, câți majori! Dintre ultimii, câți au drept de vot! Apelați la unguri. Ei, precis, știu! Al treilea. S-au încălcat regulile în timpul jocului. Doamnele și domnii de la Curtea Constituțională, nu s-au sesizat, după ce au impus acel cvorum artificial, de schimbarea atitudinii a re-suspendatului și a aparatului de partid susținător. Printr-o
TABLETA DE WEEKEND (13): DELIRUL RE-SUSPENDATULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360052_a_361381]
-
a premierului ungar V. Orban, o vizită, de altfel, la locul ei, firească, dacă nu ar fi fost completată profund antidemocratic de îndemnul acestuia adresat populației maghiare de pe teritoriul României de a nu participa în mod direct la vot, ca și cum ungurii din județele transilvane nu ar fi de facto cetățeni români cu drepturi depline, direct preocupați de problemele de ordin intern ale țării lor de apartenență (total impropriu a fost, de asemeni, în acest context și discursul actualului președinte al UDMR
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă chiar și pe-un picior...de scaun. Așa s-a întâmplat într-o zi când mama chiar nu avea nici un fel de carne. Puișorii erau mult prea mici, pufuloși
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
apropiat de noi de kimric hăul „soarele“. Tc. mizrak „sulița“ ~ georg. mze „soare“, iar [girit] ~ niger-congo giră „soare“. Părul, țărușul au fost printre primele arme. Lat. avea surus (!) față de soarele sur, dar și palus cf. Apolo, Apol- (și în engl.) ungurii au karo, acuz. karot comparabil cu soarele kart (vezi Crăciun, gr. krat- „forță“, sem. kart „oraș“, tc. kurt „lup“ etc. cf. și kard „sabie“). Săgeată, pe lat. sagitta poate fi legat de *sag/ saku „soare“ în amerind., siqiniq la esk
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
Săgeată, pe lat. sagitta poate fi legat de *sag/ saku „soare“ în amerind., siqiniq la esk., suka „stea“ la dravidieni; engl. arrow, mai vechi earh, arwe ar fi în relație cu arcul, dar, după noi cu tagalog (Filipine) araw „soare“. Ungurii numesc săgeată szúrás < soarele sur, ca la daci, si nyil pentru care vezi nyima „soare“ tibetana, ne în burmeză. Rușii au strela cf. aster „astru, stea“ respectiv Thura „soare“ în burmeză. În schimb tc. ok „săgeată“ trebuie să provină din
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
Ontario, LL, 189. În limba mărind din Indonezia și Nouă Guinee avem sak „a lovi“ pentru care cf. eskimo siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.), saku „soare“ în kaddo, sakita „soare“ în wichita (ambele amerind.) și chiar sak „soare“ (vezi lista). Ungurii zic rácsap, după noi cf. ainian čup „soare“, ér cf. armean ar „soare“, üt cf. sum. Utu; lovitură e szurás de la sura „soare“. Turcii zic vurmak „a lovi“, unde vur se compară cu vera pomenit s.v. sus (verus, veredus, verna
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
la vale, pe actualele locații. Așadar, atestarea documentara a satului Gornea datează din 1772, dar aceasta doar un punct de reper în istoria mult mai îndelungată a populației de aici. În timp, băștinașilor români li s-au alăturat alte nații: unguri, țigani, sârbi, germani, asimilați românilor și cel mai probabil, locația definitivă pe care este amplasat satul astăzi s-a stabilit după năvălirea turcilor din 1738. La 1772 a fost menționată documentara întrucât a fost înregimentata pentru apărarea graniței. Tot atunci
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
soare” inversat iese ikret ce seamănă cu Akerta amintit tot acolo în yupik, și cele discutate la explicația gr. kratos. Ca atare rom. crăciun se încadrează în următoarele coordonate: scitic iranian khursun- gr.kration, craci, cerc, “rotund” . Facem precizarea că ungurii au vorba karacsony de la români, pe care o explică ori prin rom. crăciun ori prin sl. korociun. În Italia sărbătoarea nașterii Domnului se numește natale adică nașterea. Unii spun că se cheamă și ceppo, dar acesta e un cadru de
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
au Rojdestvo “naștere”, Nașterea Domnului dar a naște e roj- iar același cuvânt înseamnă soare în kurdă. Verbul a naște e în legătură cu astrul diurn. Cf. i-e *gnasko, de unde gr. genesis se compară cu soarele actual turcesc gunes, szul la unguri cu sol latin, tc. dogmak cu daga, soare în cercheza. Lat. nasco a pierdut pe g inițial. Să se observe că termenul craca fundamental în Crăciun e în legătură cu soarele, cercul, roată, cârci, cârcel, disc cum am arătat. Craca, bat, ramura
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
elevi, la Szeged, ori Budapesta, ori la Belgrad. Și am fost. Dacă cei mici au vrut Grădina Zoologică și Ștrandul cu zeci de tobogane de apă, cei mari au vrut la Centrul pentru experimente de fizică și la Tropicarium (la unguri). Bucuria mea cea mare a fost însă excursia din Serbia. Profu' de info (fost elev de-al meu, sârb, timișorean), m-a invitat la prima excursie organizată de el. Miercuri dimineața, la 6,30, am plecat, două autocare, spre Stamora
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
de le-a sunat apa-n cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am ajuns după 3 zile. În decembrie, când ciobani de rând erau Unchiu Niculaie și un alt bătrân, Ștefan a lu Vințălaș, câțiva săteni din Valea Ungurului, bărbați și femei, înarmați cu sape, coase și furci, le-au luat din turmă 2 oi. Ar fi luat mai multe dar nu le-au putut prinde. Ne-am dus la ei cu Poliția. Au mințit că le-am ars
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
că va trebui să reținem un lucru. În momentul de față noi înșine în țară prin birocrația dusă la extreme am făcut ca la banii europeni să se ajungă de 2-3 ori mai greu decât ajung polonezii, cehii, slovacii sau ungurii. - Își poate permite România creșterile anunțate de salarii? - Am fost întrebat într-o emisiune la RFI dacă ne putem permite creșterea salariilor, așa cum vrea guvernul. Eu am răspuns că întrebarea trebuie pusă invers. Dacă ne putem permite să înghețăm salariile
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, despre impozitul pe gospodărie: „Mă gândesc la ce cozi s-ar putea să fim supuși, până când să apucăm să plătim impozitele” () [Corola-blog/BlogPost/338925_a_340254]
-
le cuprind aici. totuși, dau declarația generalului Hans Spiedel, după război ajuns comandant al forțelor terestre N.A.T.O. din Europa Centrală. Întrebat de ziaristul american Cyrus Sulzberger: Care au fost cele mai bune trupe ale Axei în afară de germani? Finlandezii, croații, ungurii? el a răspuns simplu și clar: „Niciunul dintre aceștia. Românii au fost. Dați-le șefi buni și nu veți găsi trupe mai bune.” Mai trebuie ceva demonstrat? Credeți că germanii ar fi renunțat ușor la contribuția unor astfel de soldați
Ne puteam opri pe Nistru? (III) () [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
este un mijloc, un corolar. Iar distrugerea adversarului implică și urmărirea lui, de cele mai multe ori dincolo de granițele tale. Dacă nu o faci, plătești un preț greu mai târziu, așa cum am făcut-o noi în 1919. Nu i-am urmărit pe unguri peste Tisa în aprilie 1919, au revenit și ne-au atacat în iulie. Alte pierderi, alte victime care ar fi putut fi evitate. Au trecut Tisa pe trei coloane și ne-am luptat în defensivă, apoi am contraatacat respingându-i
Ne puteam opri pe Nistru? (III) () [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
coloane și ne-am luptat în defensivă, apoi am contraatacat respingându-i din nou peste Tisa.[2] Au fost voci în Antanta care ne-au cerut și atunci să ne oprim pe Tisa. De ce, ca să fim atacați din nou odată ce ungurii se regrupau? Regele Ferdinand a procedat corect trecând Tisa în urmărirea adversarului până la ocuparea Budapestei.[ 3] Exemple mai recente. În 1991, coaliția internațională l-a alungat pe Saddam Hussein din Kuweit, dar nu l-a urmărit și nu l-a
Ne puteam opri pe Nistru? (III) () [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]