1,694 matches
-
Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă la lucrul pământului. Forma casei catolicilor nu are nimic comun cu tipul caselor ungurești din Transilvania. Ea este formată din două camere, despărțite de o sală-tindă. O odaie servește ca bucătărie și dormitor, iar cealaltă este odaia de primit musafirii; tot aici se strânge zestrea familiei. Portul este asemănător cu al țăranilor ortodocși, dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a înfățișat la judecată, dar dezbrăcase hainele și le aducea pe braț! A fost condamnat la închisoare. Nu știu cât a stat acolo. D. Radu Polizu, la Govora, s-a certat cu un ofițer ungur, care cerea lăutarilor cântece și marșuri ungurești. Lăutarii nu le-au cântat, dar el a fost arestat în camera hotelului. La percheziție s-au descoperit manifeste și protestul miniștrilor liberali. A fost expediat în Moldova. Costăchel Sturdza, condamnat la 6 luni fortăreață, a fost dus deocamdată la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau] chiar reparate; apropierea pădurii și puțina muncă ce reclamau au înlesnit refacerea lor. Ne bucuram să trecem la granița fără barieră, strigând de trei ori Ura! Ce deziluzie! Aclamațiile noastre patriotice se opriră înaintea lemnului încă colorat cu tricolorul unguresc, care închidea șoseaua. Siliți să ne întoarcem la gară pentru viza hârtiilor, trecem vama cu mai multă pierdere de timp și cu mult mai multă supărare ca odinioară. Supărați de această perseverare diabolică, începem admirabilul coborâș al Văii Timișului și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
altele se pierd la masa tratativelor. * La noi, limba română se învață în ungurește. * În România, limba de stat a devenit limbă străină. * Uneori se uită că în limba maternă există și un tată. * Să ne învățăm istoria după manuale ungurești. * În vreme ce noi ne raportăm mereu la istoria altora, alții vor să ne scoată din istorie. * Dacă îi dai un deget, îți vrea toată mâna; dacă îi dai și mâna, nu mai rămâi cu nimic. * Atunci când trebuie să împartă ceva cu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
străini aici în Grmania. O familie venită din Rusia, oameni veseli și comunicativi dar purtând nostalgia patriei pierdute și neputând scăpa de accentul tipic rusesc, cu litera „l” pronunțată foarte moale. Un ungur, foarte isteț dar vorbind cu inconfundabilul accent unguresc, pronunțând toate vocalele cu gura încordată (ä, ö, ü). Se spunea că un azilant este un om care în viața lui a piedut totul, în afară de accent. Un ceh cu multă personalitate și cu mult simț al umorului și mulți, mulți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
musulman continua să domine regiunea. Sä nu uităm că marea majoritate a acestui grup era de origine slavă și vorbea limba sîrbo-croată. Alți musulmani de diverse origini etnice veniseră în Bosnia ca ieniceri, spahii, funcționari guvernamentali sau refugiați din ținuturile ungurești trecute sub control habsburgic. Întrucît mulți dintre aceștia, mai ales ienicerii și căpitanii, erau luptători profesioniști, guvernul central se confrunta cu multe dificultăți în a-și impune dorințele asupra administrațiilor locale. În secolul al optsprezecelea, elementele militare bosniace avuseseră conflicte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și cu care rătăceam nopțile până În ziuă, pe străzi, sub focul juvenil al exaltărilor mele. Casa lui M.B. ne fusese pusă grațios la dispoziție de acest fugar din partidul liberal, venit cu intenții clandestine, de la Iași, În Bucureștiul ocupației nemțești, ungurești, turcești și bul gărești, convins că partida liberală este definitiv pierdută politicește și Încercând acum să-și croiască, ca tot românul, o „altă soartă“ sub regimurile de ocupație și cu aportul său politic, al cărui sâmbure de clientelă electorală trebuia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de exotice, prin nu știu ce adaos propriu sau grad de nuanțare și de rafinare de valoare antropologică, ușor de recunoscut când constați, de pildă, că borșul moldovenesc e mai reușit decât prototipul său ucrai nean, ca și papricașul nostru decât cel unguresc cu rântaș, ca și șnițelul nostru decât cel vienez, ca și scordoleaua noastră cu gâturi de raci decât cea grecească de la origine, chiar după nu mele ei, cu carne fadă de morun sau bacalea și cu sos gros de cartofi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
locale, după preț: „Io cumpăr din alelante de triejdă mii - zice moșul, ca și cum toată lumea a auzit de virtuțile hapurilor de treizeci de mii de lei cutia -, că mă păcălii și luai o vreme mai scumpe. Știți de care, nemțești sau ungurești, dracu’ știe! Dai o sută de mii și nu te faci bine“. Farmacistele se uită una la alta, caută în rafturi, îi aduc moșului o cutiuță, însă el e nemulțumit. „Alea de triejdă mii îs în cutii mari.“ Moșul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de familii alcătuite în majoritate din câte o persoană sau două persoane. Am căutat să-i atrag la biserică. În 9 mai 1949 mi-au dat numirea de administrator parohial în parohia Piatra Neamț. Localnicii ortodocși numeau biserica noastră: biserica nemțească, ungurească, „catolnică”, fără a intra într-însa. Dezvoltând cultul sfântului Anton, au început să spună: biserica sfântului Anton. Vechiul locaș fusese ridicat prin 1885 sub forma unei capele. Bunicul meu Gianbattista Antonio Celante a fost constructorul ei. Mai târziu, prin anii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la Inspectoratul școlar din Užhorod (Ungvar), ca să-mi ocup postul de învățător, m-a întrebat dacă știu ungurește. Eu i-am răspuns că nu știu, dar voi învăța. Inspectorul mi-a răspuns: „Cine nu știe ungurește, nu poate mânca pâine ungurească”. Cu durere în suflet am venit acasă. I-am spus mamei mele că va trebui să mă refugiez în România. În 16 octombrie 1939 am trecut Tisa cu doi contrabandiști - oameni care se ocupau cu comerțul clandestin peste granița dintre
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îi făcea reclamă strigând: „Veți dormi în ea mult și bine, ca un peisaj de iarnă“. O femeie tânără și foarte pistruiată a mușcat din nadă și a cumpărat-o. După care prietenul meu s-a apucat să agite imitația ungurească (căreia îi spunea „cămașa de curve“), strigând: „Frumoasă și gingașă ca spuma mării“. Când nu erau clienți prin preajmă, ne strâmbam de-atâta râs. Până la urmă, cămașa de curve a cumpărat-o o bătrână cu un dinte de aur. Ce
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tare cu mine însămi când eram sigură că nimeni nu mă vede. Cunosc din copilăria mea nefericirea insulei. Toți fiind alcătuiți din ea: cei din casă, cei din sat. Două dintre satele învecinate erau românești, un altul slovac și unul unguresc. Fiecare sat pentru sine, cu limba sa diferită, cu sărbătorile, cu religia, cu portul său. În acest sat german însă, toți erau socotiți vinovați de crimele lui Hitler - chiar și cei care în timpul războiului mai erau copii ori pe jumătate
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu el de-adevăratelea. Dar nu mă încredeam cu totul în mersul lui, și nici că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Dar nu mă încredeam cu totul în mersul lui, și nici că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mă încredeam cu totul în mersul lui, și nici că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul mergea înainte
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu lapte de bivoliță, îndulcit cu miere de albine de salcâm, iar în arinii de pe maluri atârnau provocatori și apetisanți caltaboși și cârnați usturoiați făcuți din carne de urs, de porc mistreț și de căprioară, tăvăliți din belșug în piparcă ungurească, alături de franzele proaspete și rumenite și gogoși făcute din făină de soia anticolesterol, umplute cu magiun ecologic din prune cu gât... de lebădă. Sub coroana sălciilor pletoase, bărdacele pline cu vin rubiniu și cupe măiestre din cel mai fin cristal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au dat jos ciubotele din picioare pentru a fi mai sprinteni, hotărâți să-i alerge pe nepoții lui Attila prin toată pusta ungurească până la marginea lacului Balaton, unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest avânt electrizant s-au ridicat în picioare hotărâți să meargă la luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Iar când apăreau, prin rețele clandestine, cât de prețuite erau aceste obiecte! Văd și-acum bucățile de săpun frumos mirositoare așezate pentru ocazii în dulapurile fetelor sau răsplătind micile servicii și rujurile poloneze (la mare trecere) ori trusele de farduri ungurești, care, nu știu de ce, erau neobișnuit de mari (și tot pe atât de scumpe). Îmi amintesc bucătăriile unor apartamente de bloc (acolo era mai cald) sau oficiile din căminele studențești în care se etala și se trafica marfă din pachet
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dar Dumnezeu probabil s-a gândit că deja sunt om nou și nu cred în El sau poate cauza mea era prea meschină, așa că robinetul a rămas uscat. Mama mi-a scos din lăcașurile ei tainice săpunul Rexona, un șampon unguresc, de un roz cam dubios, dar, oricum, STRĂIN, iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
După ce-am ieșit din spital, le-am căutat (și, desigur, nu le-am găsit) într-o bibliotecă de cartier pe care începusem s-o frecventez cu febrilitate, până când, după câțiva ani, bibliotecara m-a înțărcat mallarmean, dar cu accent unguresc: „N-am ce să-ți mai dau. Ai citit toate cărțile“. Era să mă smintesc, noroc că cineva mi-a explicat suficient de rapid că biblioteca din Ceangăi pe care eu o epuizasem era una ungurească, având o secțiune de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de la șantan, pacienții care-și rupseseră oasele de boi ce erau. N-am aflat decât cu două zile înainte de a părăsi sala că rezistența mea în tandemul operator fusese un reînnoit prilej de pariuri: pe bani, pe seringi, pe cafea ungurească și pe țigări sârbești. Atinsesem un record neegalat vreodată. Pariorii nu cunoșteau însă miraculoasa bibliotecă a lui Pasquale - amestec indistinct de ezoterisme, literatură și presă interbelică, romane franțuzești de ultimă oră. Peștera lui Ali Baba înainte de ’89. Era un mister
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cont că ei le au în stăpânire de sute de ani, gonindu-i pe aceștia în munți cu toată familia, sau chiar silindu-l să iasă din țară. Dacă un sat românesc e așezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Jos a cheltuit cu întreținerea colonelului Lochstet peste 300 de florini, «iar acum are locuința la noi Măria Sa baronul Riedt, plutonier, căruia am fost siliți săi dăm următoarele, toate cumpărate cu bani: 6 porci grași, condimente de 4 florini ungurești, tot felul de oale și vase cumpărate din Sibiu, apoi 1 bou gras, 1 vițel gras, 14 câble de ovăz cu orz, 8 ferii de său, 6 ferii de unt, 10 rațe, 6 gâște, 158 găini, 500 de ouă, 10
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]