7,183 matches
-
din 10 septembrie 2024, expuse în capitolul IX din prezenta decizie. ... 62. Așadar, instanța de trimitere dispune de suficiente repere pentru a dezlega problema de drept cu care a fost învestită, fără a mai fi necesară recurgerea la procedura de unificare a practicii reprezentată de hotărârea prealabilă. ... 63. Rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, de fapt, una
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
instanța de trimitere dispune de suficiente repere pentru a dezlega problema de drept cu care a fost învestită, fără a mai fi necesară recurgerea la procedura de unificare a practicii reprezentată de hotărârea prealabilă. ... 63. Rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, de fapt, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile sau a unei
DECIZIA nr. 28 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295258]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 23. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost pronunțată Decizia nr. 61 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 9 februarie
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 32. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică. ... 33. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect pretenția
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
auspiciile acestui act normativ obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care se pune problema aplicării unei dispoziții legale care nu a format obiectul unei dezlegări de principiu a instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare, ci doar atunci când în mod real o chestiune de drept, determinantă pentru soluționarea pe fond a unei cauze, nu apare ca fiind suficient de clară, prin raportare la dispozițiile legale din care derivă sau în care
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
cale de consecință, exigențele referitoare la caracterul dificil al chestiunii de drept. ... 57. Soluția divergentă singulară identificată în practica unei curți de apel nu poate justifica doar prin ea însăși intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare, câtă vreme chestiunea de drept ce face obiectul întrebării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost tranșată de instanțele învestite cu soluționarea acestui tip de litigii, iar din practica judiciară formată în legătură cu această problemă de drept
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
tip de litigii, iar din practica judiciară formată în legătură cu această problemă de drept nu au rezultat dificultăți de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004. ... 58. În consecință, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și că, în cazul prezentei sesizări, una
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
care nu s-a exercitat dreptul subiectiv recunoscut prin art. 612 din Codul administrativ. ... ... VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 47. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la problemele de drept ce fac obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 48. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere care să prezinte relevanță pentru soluționarea prezentei
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295134]
-
constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia, care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 51. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede că: „Recursul în interesul legii este
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295134]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituționale. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 35. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate, ca relevante sau în legătură cu chestiunea supusă analizei: – Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 101 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295181]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 49. În plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ
DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294610]
-
nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 85. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, toate cerințele legale mai sus enunțate se verifică. ... 86. Respectiv, se reține că sunt îndeplinite primele două condiții de admisibilitate referitoare la existența unei cauze aflate
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 81. Prin Decizia nr. 39 din 29 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 31 iulie 2017
DECIZIA nr. 2 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294753]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 43. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentelor chestiuni de drept, în ordine cronologică: – Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în sensul că în discuție nu este adusă dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept neclare sau dificile, ci însăși soluționarea pe fond a cauzei deduse judecății. ... 67. Mecanismul de unificare a jurisprudenței nu poate fi utilizat decât pentru a se obține interpretarea unitară a unor dispoziții legale, nu și în măsura în care se aduce în dezbatere modalitatea în care acestea se aplică. ... 68. Concret, instanța de trimitere a sesizat
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; Decizia nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
de a convinge și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării (a se vedea, exemplificativ, deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul mecanismului formal de unificare a jurisprudenței, respectiv Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; Decizia nr. 41 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării conexate. ... 77. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, în cazul ambelor sesizări, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile care să ofere o dezlegare de principiu nu poate fi activat. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Galați - Secția contencios
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei „chestiuni de drept“ apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 48. În lipsa unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă sau neclară, care, pe baza unei
DECIZIA nr. 113 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298996]
-
contributivitate impuse de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. ... 50. Dezlegarea dată de instanța supremă prin decizia anterior evocată determină inadmisibilitatea sesizărilor conexate față de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 51. Împrejurarea că, în procesele în care au fost formulate sesizările conexate, drepturile salariale majorate au fost recunoscute prin ordine/decizii administrative, iar nu prin hotărâri judecătorești definitive
DECIZIA nr. 115 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298997]
-
nu prin hotărâri judecătorești definitive, nu poate conduce la concluzia contrară, de vreme ce textele de lege supuse interpretării sunt aceleași cu cele deja interpretate cu caracter obligatoriu de instanța supremă. ... 52. În acest context, trebuie subliniat că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea acelorași texte de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în
DECIZIA nr. 115 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298997]
-
la problema de drept invocată de instanța de trimitere. ... ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. 40. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării nu au fost identificate decizii obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare. ... IV.2.2. 41. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri relevante în problema de drept supusă analizei, cu excepția unei
DECIZIA nr. 190 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298438]
-
că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 58. Nu s-a identificat jurisprudență relevantă. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 59. Nu s-a identificat jurisprudență relevantă. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 60. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă
DECIZIA nr. 151 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299039]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 31 și 34 din decizia menționată. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 57. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate decizii care vizează unele aspecte deduse analizei în dosarul de față: – Prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 9 februarie 2016 („Decizia
DECIZIA nr. 128 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298550]
-
paragrafele 109-110). ... 67. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 128 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298550]