13,755 matches
-
jurnalului Gazette des écoles - în care Guignault e acuzat de atitudine oportunistă în Analyse d'un memoire sur la resolution algébrique des équations. Oeuvres, pag. 11 (n.a.). zilele celor trei glorioase și de respingerea cererii elevilor școalei de a purta uniforma și arme, la fel cu tovarășii lor politehnicieni. Nu se știe prea bine cum a fost identificat Galois ca autor al acelor rânduri. De ajuns că la 3 ianuarie 1831 e eliminat de minister, din școală, la cererea directorului. Galois
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
iunie jurații, printre care vor fi fost mulți patrioți, îl achită de orice penalitate. Poliția însă îl luase la ochi și căuta acum cea dintâi ocazie ca să-l aresteze. Ziua de 14 iulie aduse cu ea pretextul căutat. Galois, în uniformă de artilerist al Gardei Naționale, dizolvată între timp, trecea cu unitatea lui peste un pod al Senei, spre serbările organizate de poporul Parisului. Oamenii regelui interceptează la cele două capete ale podului formația lui Galois, arestară pe comandant pentru a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
instrucție grea, de patru-cinci luni, în care timp "răcanii" trebuiau să capete meșteșugul războiului și puterea morală de a înfrunta “inamicul roșu” până la sacrificiul suprem. Acești băieți frumoși, pe care i-am admirat într-o fotografie făcută cu mândrie în uniforma Oastei Țării, aveau să lupte, în perioada de instrucție, cu un inamic imaginar la fel de rapace precum cel real. Exigența extremă a gradaților, uneori inumană, rigorile iernii și alte conjuncturi, necunoscute investigatorului grăbit, l-au împiedicat fatal pe Grigore Niță să
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
mare... doi bișnișari simpatici, dar aroganți foc! La câțiva pași de cinema „Patria” era hotelul „Ambasador”, vestit mai ales pentru restaurantul elegant și spațios, unde performau orchestre de valoare precum „Guido Manusardi". De la intrare erai întâmpinat de un portar în uniformă de „general” care pentru 5 lei te ducea la cea mai bună masă din local... unde de obicei trona o plăcuță cu mențiunea „Rezervat”. Pe mica scenă-podium a restaurantului s-au perindat și s-au lansat foarte mulți cântăreți... precum
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
mai mult pentru „circuit închis sportiv”... veneticii neîncumetându-se să intre... mai ales când vedeau că mai toate mesele ocupate de malaci plin de mușchi... Pe la geamurile barului, asemănătoare unui acvariu, erau mereu prezente fetițe naive de liceu - unele în uniformă de școală - care admirau „leșinate" sportivii de performanță din interior. Cei mai înalți erau, luptătorul Ciorcilă și atletul-ciocănar Virgil Țibulschi, iar cel mai mic de statură era multiplul-campion modial la lupte greco-romane Gică Berceanu poreclit Piticu. Când băieții erau în
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
e nici prima, nici ultima, niciodată. Iubirea pentru copii, a învățătoarei Filioara Roban, din satul Filioara, e dintotdeauna. Într-o zi, împrejurările în care se aflase nu i se păreau cu izbândă spre binele familiei sale, sub o constrângere financiară uniformă cu aceea ce macină interminabil pe intelectualii României care nu fac politică, și a părăsit țara, urmându-și familia în străinătate. Aici a descoperit o țară bună și o lume vastă, în care nu să învingă a fost greu, ci
FILIOARA ROBAN. FRUMOASELE MAME, FRUMOASELE ÎNVĂŢĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364448_a_365777]
-
alt principiu decât acela de a fi atât de schimbător cât cer condițiile externe. Vai de omul fără principii. El nu este un semn de circulație, ci mai degrabă dispozitivul ce indica direcția vântului. El are părerile celor mai puternici, uniforma lor. El nu are propria sa culoare. Are doar culoarea altora.” Cu alte cuvinte, creștinul care își „schimbă culoarea” asemenea cameleonului, este iubitor de compromis, adaptabil, flexibil. Un astfel de creștin induce în eroare, pentru că țelul său suprem este acela
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
Anotimp > PANTALONII LUI ARVINTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ascult Norma îmi fac norma peste tot o groază de cuvinte pe care nimeni nu le mai ține minte lumea, stresul uniforma pantalonii lui Arvinte Noi nu dialogăm cu nici un chip fiecare om poartă o mască statuile de carne flască fiecare se crede un vip și cere guvernului să le plătescă Le-am spus și eu pe ale mele le spuneți și
PANTALONII LUI ARVINTE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361360_a_362689]
-
se bucure și mai mult de sărbătoarea respectivă. Mie nu reușeau niciodată să îmi cumpere mai mult de un singur obiect. Așa că întâmpinam sărbătoarea respectivă cu cămașă nouă, dar cu pantaloni vechi și pantofi scâlciați. Primul meu costum, de fapt uniforma școlară, l-am avut, cu greu de imaginat azi dificultăți, din partea alor mei, abia în clasa a IX-a, când am mers la liceu, la Cluj. Iată doar câteva din amintirile, dulci-amare, pe care le am despre locurile mele natale
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
bulevarde ochii indiscretelor mansarde vânturile haite hămesite stele timorate-n nori pitite luna a plecat în croazieră două portocale-n frapieră te doboară magistral plictisul la final nici nu apare bisul crede-mă minciuna e enormă oastea nu mai are uniformă înfrumusețezi un vechi arhanghel azi la prânz avem precis sparanghel Marea Roșie tot apă udă intri alb și roșu ieși de ciudă racii puși în apă spre a-i fierbe capătă niște culori superbe nasul ca la streșini face țurțuri la
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
Marea prostie a fost desființarea școlilor profesionale. Am avut colegi ai căror părinți nu au avut bani să-i dea la liceu. Îți trebuiau bani ca să-ți ții copilul la studii. - Erau costuri mari cu școlarizarea și înainte de comuniști ... - Era uniforma, îți trebuia gazdă ... La școala profesională îți dădea uniformă și cămin. După ce o terminai, nu te oprea nimeni să-ți termini liceul la seral, să-ți continui studiile. Am colegi care au făcut așa: școala profesională, liceul, apoi Agronomia și
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
colegi ai căror părinți nu au avut bani să-i dea la liceu. Îți trebuiau bani ca să-ți ții copilul la studii. - Erau costuri mari cu școlarizarea și înainte de comuniști ... - Era uniforma, îți trebuia gazdă ... La școala profesională îți dădea uniformă și cămin. După ce o terminai, nu te oprea nimeni să-ți termini liceul la seral, să-ți continui studiile. Am colegi care au făcut așa: școala profesională, liceul, apoi Agronomia și au ajuns ingineri agronomi și chiar profesori. - Mai există
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Noaptea e un sfetnic bun! Va aștepta până dimineața și se va întoarce în apartamentul din Herbert Samuel. Își lăsase intenționat lucrurile acolo. Deodată tresări speriată. Cineva bătea discret în ușă. Puse lanțul și deschise. Era room boy-ul îmbrăcat în uniforma hotelului, însoțit de un comisionar care ținea în mână o valiză și o geantă de voiaj. Le recunoscu. David nu glumea. Se prăbuși pe fotoliu cu aripile tăiate. O ardea coșul pieptului și tuși înghițindu-și acreala care i se
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
la orele 6:35, ora Finlandei, ne-a întâmpinat un edificiu destul de friguros și la propriu și la figurat. Fără agitație, fără prea multă vitalitate. Coridoare, culoare, săli și puncte de control... goale în majoritate. Ici-colo câte un slujbaș - în uniforma desigur - cu fața adormită. Un aeroport de trazit - unde nu poți să faci prea mulți purici - unde trebuie să te grăbești să prinzi legătura cu avionul care te duce la o altă destinație europeană. De fapt totul organizat „nemțește”. Funcțional
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
grea o trag după mine, iar pe cea mică o împing în fața mea. Că, deh, avem două mâini! Ajung la bariera de control a pașapoartelor. „Jo napot kivánok!”, adică „Bună ziua, vă doresc!”, îmi spune domniță de la ghișeu, îmbrăcată într-o uniformă impecabilă. Iar apoi în engleză: „Passport please!”. De data asta scot pașaportul românesc, căci doar eram în Uniunea Europeană, și i-l prezint. Îl cercetează în amănunțime și mi-l returnează cu zâmbet și un „Köszönöm szépen!”. Mulțumesc frumos! Apoi mă
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
noapte de călătorie am ajuns la frontiera română. Așteptam vameșii cu inima cât un purice. Au venit cei de la controlul pașapoartelor mai întâi. - Băi, unde ți-e viză de intrare în Republica Socialistă Romană? m-a întrebat un ofițer în uniforma kaki? - Care viza? Eu am pașaport românesc valid și vreau să fac o vizită părinților mei. Mi-a spus că nu am dreptul să intru în țară și că trebuie să mă reîntorc la Budapesta unde să încerc să obțin
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
copiilor este în fapt grija față de societatea de mâine. Există la Buhuși polițiști antemergători delincvenței. Tânără cum este, deși soție și mamă a doi copii, ar părea liceană pe coridoarele colegiului buhușean „Ion Borcea”, dacă nu ar fi îmbrăcată în uniformă. Este vorba de agentul principal Roxana Vizitiu, de la Compartimentul Proximitate al Poliției locale. Prezență obișnuită în școli, agentul principal Roxana Vizitiu se poate spune că și-a fixat un comandament în școlile buhușene. Este omul potrivit, la locul potrivit. Tinerii
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
satului și care include toate sufletele care au hălăduit pe aceste pământuri, care își trăiesc sau își vor trăi destinul pe aceste locuri. Lor. acestor oameni modești, acestui erou colectiv le sunt închinate aceste pagini. Pentru că, îmbrăcați sau nu în uniformele stăpânirilor, ei sunt cei din Oarba, Rogojeni, sau Stoborăni, sau din alte sate românești, care au căzut la Rahova și Grivița, au îngrășat cu sângele lor pământurile de la Podul înalt, Stănilești sau Feldioara, Mărăști, Mărășești, Oituz, etc. Bunicii și străbunicii
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
fiicei ei, asupra feței fragede a lui Yoav. Îi ghicim sentimentele și simțim cu ea. Apoi apare tabloul întreg și vedem ceea ce ea ignoră: bărbatul, sensibil, înțelegător și muncitor, își iubește copiii, iar nevasta mai mult ca niciodată; tinerii în uniformă petrec și dansează; Nira află de la soțul ei că fiica ei are un prieten; Yoav este un copil printre ceilalți copii de la grădiniță. Suferința Nirei, furia ei împotriva lumii și disperarea cu care încearcă să dea un sens vieții ei
HA GANENET ��' UN FILM DESPRE O JIHADISTĂ A POEZIEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362856_a_364185]
-
de brațele cerului. Coborî din patul de lemn; se îmbrăcă imediat, dar nu mai avu timp să se spele. Ușa zburase deja făcându-se țăndări. Mai mulți milițieni, cu armele îndreptate spre ei, năvăliră în încăpere. Zona era ticsită de uniforme albastre și de securiști. Umbrele întunericului se întindeau peste munții ce se zguduiau. Adrian privea absent spre culmile încastrate în ceață ce parcă vuiau, și verdele întunecat al brazilor. Un sentiment straniu îl încerca. Forțele răului se avântau în noapte
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
îl încerca. Forțele răului se avântau în noapte. Abia îi zărea pe cei ce năvăliră în adăpost. Păreau o haită de lupi pornită după pradă. Însă Adrian știa că lupii nu atacă oamenii decât dacă sunt flămânzi. Cei îmbrăcați în uniforme și în haine civile nu erau lupi; erau oameni cu suflete de hiene. Uitaseră ce-i omenia și libertatea. Cei nouă tineri, surprinși în refugiul „Diana”, începură coborârea de pe culme; erau încadrați de armata de hiene și mergeau sub amenințarea
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
foc. Muntele părea o pasăre ce obosise să se mai înalțe spre piscuri ca să ciugulească firimituri din fruntea cerului. Adrian gândea că jos nu există zbor; că sunt păsări cu aripi frânte de paturile armelor mânuite cu cruzime de purtătorii uniformelor albastre. La poalele muntelui îi așteptau mai multe dube să-i ducă la sediul Securității. Începuse drumul spre Iadul oamenilor... *** Se luminase de ziuă și Adrian mai lenevea în pat. Se ghemuise la pieptul tăcerii reci ca bătrânul condor ce
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
putrede, aruncându-se parcă de bună voie în apele nestăpânite ale mării. Metal topit și carne amestecată cu suflet s-au împrăștiat toate, de-a valma, în milioane și milioane de bucăți imposibil de recompus vreodată... Chipuri, identități, partituri, geamantane, uniforme, instrumente, inimi, tot ceea ce fusese cu o singură clipă înainte strălucire și viață dispărea subit în amestecul nervos al valurilor sărate de culoarea întunericului. Destine și timp, deopotrivă, și-au finalizat, prin Voie divină, creșterea și descreșterea în matca îngustă
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
de vremea întrebărilor ce ni le tot puneam stând pe o bancă ruptă, într-un parc industrial. Cand a început ploaia, uitasem de umbrelele ce nu le aveam și am lăsat-o să ne bată la cap cu picăturile ei uniforme până ne-am hotărât să plecăm.Tu ai mers înainte și eu te-am urmat dar nu am ajuns amândoi în locul prestabilit. De câte ori încercăm să te ajung mă loveam de o ușă pe care scria „ trebuie să vină întreținerea și
SCHIMBAREA ANOTIMPURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362916_a_364245]
-
conducerii funcționale. Cu totul convențional acest „controlor” era cunoscut sub numele „securist” deoarece se comporta fanatic ca și aceștia. Nu este de mirare că cei doi generali Nuță și Mihaela care, cu un mic grup de trăgător de elită purtând uniforma armatei sau în civil, răspândeau, nu chiar la întâmplare, moartea printre concetățeni. Nu puteau fi identificați. Armata inclusiv securitatea locală înfrățise cu revoluționarii și nimeni nu putea crede măcar că trimișii centrului erau criminalii antirevoluționari. Ei au fost deconspirați doar prin
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]