2,900 matches
-
mondializat. Este vorba evident de o consecință a europenizării lumii, în care răspîndirea tehnicilor, valorilor, modurilor de gîndire europene a permis implantarea științei în regiuni unde ea era de neconceput înainte. Însă este vorba de asemenea de o consecință a universalității potențiale a științei. Știința este deopotrivă europeană și universală. Ea este tipic europeană, nu numai în virtutea condițiilor sale de formare, ci și prin natura conceptelor sale fundamentale care țin de experiența sa culturală și istorică ("Legile" Universului derivă din legile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cuvenea de drept. Și fără a uita ambiguitățile științei sau dublul joc în care europenismul s-a deghizat în universalism, ne putem gîndi că meritul unic al culturii eu-ropene este acela de a fi dat naștere, odată cu știința, unei veritabile universalități. Însă nu este vorba doar de universalitatea cunoașterii științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă materia, viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ambiguitățile științei sau dublul joc în care europenismul s-a deghizat în universalism, ne putem gîndi că meritul unic al culturii eu-ropene este acela de a fi dat naștere, odată cu știința, unei veritabile universalități. Însă nu este vorba doar de universalitatea cunoașterii științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă materia, viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea spune de asemenea că ea a adus
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care europenismul s-a deghizat în universalism, ne putem gîndi că meritul unic al culturii eu-ropene este acela de a fi dat naștere, odată cu știința, unei veritabile universalități. Însă nu este vorba doar de universalitatea cunoașterii științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă materia, viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea spune de asemenea că ea a adus Ideea Devenirii și concepția asupra Evoluției
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lumii, ci și pentru că lumea dominată și colonizată nu s-a putut elibera decît însușindu-și formula statului-națiune, precum și puterea tehnică, industrială și militară zămislită de Europa. Ea s-a universalizat și pentru că umanismul, rațiunea, știința îi confereau o veritabilă universalitate, pe care nu au putut-o sufoca niciodată torsiunile și distorsiunile eurocentriste. Firește, celelalte culturi ale lumii nu au putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a prelua tehnicile europene și a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca și creștinismul, budismul și Islamul sînt religii universale destinate tuturor oamenilor, oricare ar fi ei. Însă Europa este singura care a adus o universalitate non-religioasă; există în Umanism o religie universală latentă pe care nici Internaționalele, nici mondialismul n-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca și creștinismul, budismul și Islamul sînt religii universale destinate tuturor oamenilor, oricare ar fi ei. Însă Europa este singura care a adus o universalitate non-religioasă; există în Umanism o religie universală latentă pe care nici Internaționalele, nici mondialismul n-au reușit încă să o catalizeze. Ce rămîne așadar în proprietatea exclusivă a culturii europene? Ne putem pune această întrebare atunci cînd ne uităm la
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă fenomene de contaminare reciprocă între partenerii antagoniști: astfel, în Credință s-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trebuie să acordăm, în sînul culturii europene, un loc privilegiat raționalizării critice, care este în sine problematizantă, purtătoare a unei preocupări pentru obiectivitate, capabilă de autocritică și de critica criticii sale. Această aceeași raționalitate este vectorul principal al principiului de universalitate pe care l-a hrănit și care a hrănit cultura europeană. Este adevărat că Dumnezeul lui Abraham era Dumnezeu al Universului și este adevărat că mesajul creștin s-a adresat tuturor ființelor omenești; însă vreme de secole de-a rîndul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată libertatea pentru altcineva în afară de ei înșiși. Raționalitatea critică este cea care a determinat umanismul european, asupra căruia se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unii văd în Europa posibilitatea operării acelei reconcilieri între concret și universal pe care și-o închipuiseră a se afla la Moscova sau la Beijing. Cultura europeană este cea care, în mod efectiv și în însăși singularitatea sa, constituie sursa universalității; ea este cea care poate extrage din sine experiența complexă a dialogicii între Iluminism și Romantism, Idee și Existență; ea este cea care deține posibilitatea autocritică și auto-corectivă pe care pretindea să o monopolizeze Ortodoxul Aparat. Descoperim acum că nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
punct de vedere universitar, comercial, artistic etc., dovedind, o dată mai mult, că principiile spațialității sunt greu de încălcat. Lucrarea domnului Teclean abordează cu competență și o altă problemă deosebit de actuală - absența unui sistem de căi moderne de comunicații continentale, chiar dacă universalitatea transporturilor aeriene (fără un rol prea mare în transportul de marfă) și cele maritime (prea lente pentru circulația persoanelor) suplinesc, în parte, acest neajuns. Ca un element component și o premisă a desfășurării proceselor politico-geografice, un prim specific al expansiunii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
o lapidară "formă nouă limba veche și-n țeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult". E de invidiat puterea de sinteză a scrisului caragealean ca și capacitatea de proiecție a poeziei eminesciene în universalitatea spațiului și eternitatea timpului: "Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calitățile și defectele ei, ceva sfînt, fiind-că în ea se întrupează pipăit, și pentru o viață mai durabilă chiar decît a neamului său întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu natura puerilă a fabulei: Aparența e puerilă, mărturisesc; dar aceste copilării sînt veșminte pentru adevăruri importante, putem citi în Epistola adresată Monseniorului Delfin. Nașterea omenirii, copilăria fiecărei generații, fabula asigură nevoia de reînnoire a continuității universale. După cum vedem, prin universalitatea fabulei se întrupează relația dintre noutate și tradiție. Acest lucru este arătat și de fabula cu Prometeu, în "Prefața" din 1688: Cînd Prometeu a vrut să creeze omul, el a luat de la fiecare sălbăticiune o calitate dominantă. Din aceste fragmente
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Tot ce spun sub ceruri Ființele ce împrumută vocea naturii. Tălmaci ai multor popoare, Îi fac actori în opera mea; Căci totul vorbește în univers; Totul are un limbaj al său. Munca de fabulist constă tocmai în a exprima această universalitate a naturii, în care animalele vorbesc și în care cuvîntul asigură legătura între diferitele elemente ale vieții, între pămînt și cosmos, între microcosmos ("micul univers") și macrocosmos ("universul"). Unitatea Fiind vorba despre o culegere poetică, este firesc ca autorul să
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și elemente de răspuns. Este și scopul comunicării, după cum apare ea definită de editor în prefața cărții lui J.-M. Floch: Această filosofie a întrebării este firul nostru călăuzitor: ea ilustrează finalitatea statutului nostru, noblețea tradiției universitare, năzuința noastră spre universalitate (1989, p. 8). După cum observăm, în prezentarea cărților de la PUF sînt folosite două procedee paratextuale: primul constă în definirea pe scurt a cărții; imaginea de marcă a editurii permite conturarea orientării argumentative globale, cea a calității și a rigorii textelor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
grecii, și înaintea lor cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al șaselea î.Hr., universalitatea relației matematicii cu cosmosul a fost demonstrată prin relații numerice în mișcarea corpurilor cerești și prin cele care guvernează sunetele muzicale. În mediul intelectual mai sofisticat și rațional critic generat de școlile filosofice grecești, și mai ales de către Școala eleată
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sunt contrazise sau luate în râs198. Valoarea ce caracterizează cel mai bine epoca noastră, crede Rezsohazy, este individualitatea, ce arată că s-a produs o schimbare în gândirea contemporană, pentru omul modern sinele este mai important decât celălalt, colectivitatea și universalitatea fiind subordonate individualului. Această valoare întemeiază comportamentul social pe utilizarea unor principii noi: • "diferitele componente ale fericirii personale sunt transformate în drepturi. Avem nu doar dreptul la îngrijire medicală, ci și dreptul la sănătate însăși; • hotărârile publice care sunt impuse
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lui de a trăi timpul profan ajung să fie rezolvate prin apel la mituri și simboluri care, în termenii lui Jung240, nu sunt nimic altceva decât veșminte sub care arhetipul, structură a inconștientului, devine perceptibil fie conștiinței individuale, fie colectivității. Universalitatea miturilor le transformă în adevărate modele psihice, așa cum evidenția William Doty241. Pentru a defini mitul, Doty propune analiza legăturii dintre sunetul ma, pe care îl scoate copilul nou-născut, rădăcina indo-europeană a cuvântului mama și rădăcina sunetului mu, considerând că din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
referim aici, considera că tradiția retorică a Antichității și-a creat o rezervă de "locuri comune" (loci communis) care servesc oratorilor, juriștilor și retorilor. Prin locus înțelegem sursa tematică de argumente necesare subiectului. Cît despre atributul communis, el înseamnă generalitatea, universalitatea, așadar perenitatea acestor argumente. Permanentizarea locurilor comune a favorizat crearea trăsăturilor de topică care la rîndul lor au permis, prin operații de transfer, aplicarea acestor argumente-tip la cazuri particulare. Schematizarea, permanentizarea și aplicabilitatea, acestea erau condițiile îndeplinite pentru formarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în desemnarea programelor educaționale, așa cum se întâmplă în zona Asia Pacific. 1.2.3. Educația informatizată și noua "divizare digitală" Pe lângă beneficiile indiscutabile pe care educația informatizată le poate oferi acces îmbunătățit, rapiditate și flexibilitate, spațiul virtual nu promite însă universalitate sau egalitate. Cu câteva zeci de ani în urmă mulți prevesteau că mijloacele tehnologice vor înlocui manualele ca principal mijloc de instruire, că televiziunea ar putea fi salvatoarea cursurilor, apoi video, satelitul și comunicarea prin cablu. Fiecare dintre aceste tehnologii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
drept uman și ca valoare universală umană, propunând ca la baza oricărui sistem de învățământ să stea valorile și interesele fundamentale ale sistemului comunității internaționale și ale Națiunilor Unite stabilite de comun acord drepturile omului, toleranță și înțelegere, democrație, responsabilitate, universalitate, identitate culturală, păstrarea păcii, protecția mediului înconjurător, propagarea cunoașterii, reducerea sărăciei, controlul populației, sănătatea. 2.1. OCED și Banca Mondială globalizarea ideilor privind capitalul uman Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și Banca Mondială sunt principalele instituții internaționale responsabile cu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
părinților mai vârstnici. Considerăm proiecția trăsăturilor de personalitate în modalitatea de exprimare nonverbală prin intermediul fetei, componența la nivelul căreia, suntem interesați a identifica predominantă acelor expresii faciale specifice celor șapte emoții umane fundamentale, pentru care s-a demonstrat caracterul de universalitate. "Transferul" este posibil prin intermediul semioticii, aceasta "disciplină vampir" cum sugestiv o numește Umberto Eco, tocmai pentru că în aria ei de cuprindere interferează cu succes numeroase domenii științifice; semiotica ne îngăduie, prin potențialul de care dispune, filtrarea analitică a informațiilor, obținând
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aflate la nivelul fetei, prin a caror punere în mișcare lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic prin termenul: mimica. Nici unul dintre elementele alcătuitoare ale comportamentului nonverbal nu întrunește caracterul de universalitate la nivel de semnificații conținute, așa cum se întâmplă cu mimica. Cercetările i-au condus pe specialiștii americani, Mark Knapp și Judith Hall la concluzia că, probabil mai mult decât oricare altă parte a corpului, fata poate exprima cel mai bine
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
reprezintă o valoroasă sursă de interpretare a comportamentului nonverbal. Ne vom referi la ansamblul care constituie primul și cel mai accesibil mijloc de transmitere a conținuturilor non-verbale, anume față umană. Naturalistul de origine engleză, Charles Robert Darwin a promovat ideea universalității expresiilor faciale, susținându-i valabilitatea atât în cazul oamenilor, cât și în cel al animalelor. O expresie facială poate rezultă din una sau mai multe mișcări sau poziții ale mușchilor faciali. În timp ce unele expresii permit o interpretare corectă uneori considerată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]