10,389 matches
-
2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe aripile timpului veghem Cu ochii spre lumină îndreptați De la viață nici nu știm ce vrem Esența, seva s-o bem însetați. Sufletul îl aninăm de-o stea Ca vântul să-i usuce umezeala, Iar inima s-o așezăm am vrea Pe-un nor să n-o cuprindă amorțeala. Nu vrem durere, vrem doar alinare Pentru un trup ce nimic nu e Oricât am vrea nu există scăpare Viața curge mult prea repede
CONSTATARE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363524_a_364853]
-
cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
se vede-n răsărit A lui privire sacră-și ridică-n flăcări viața arzându-se spăsit Natură - un omagiu -, renaște dimineață, așa cum prunc se naște, Și înflorește-n fața-i, cu plecăciuni umile, urându-i „bun-venit!” Iar pruncul cela umed, uscându-și inocentă, sub razele-i de aur își urcă-n munți puterea, în amiaza-i vieții fiind un meșter faur cu fruntea-i înseninata, cu trupu-i în putere, frumos încă la chip în om un soare sălășluiește,-n ceruri spre-apus
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub batic distinsa noră. „Noi suntem ocupați, mai mult de-o oră De două ori pe an, pe-aici n-am stat”. În colțul prispei, în ghiveciul strâmb, O floare de mușcată se usca Și-n lanț, bătrânul câine scheuna De timp, de foame și de gerul lung. La cimitir, pe deal, spre asfințit, Când parastasu-abia ce se stârnise, Un înger pustiit petale ninse Și lemnul crucii se pierdu-n ninsori... Camelia Radulian Referință
ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362347_a_363676]
-
măruntele colecții, precum și despre: „...Percepția omului simplu despre izvorul...Esteticii” . „Pași nevăzuți”, ed. Rafet 2002; „Dincolo de lumină”, ed. Anastasia-Ina, 2004; „Drumurile din vise”, Rafet 2005; „Marea Grădină”, Editgraph 2006; „Viperești comuna despicată”, Codecs 2007; „Mănăstirea din comuna pierdută”, Omega 2007; „Uscând o lacrimă” (carte pentru monument), Teocora 2009; „Poemul celor șapte” (o viață...un om...o antologie), Omega 2010; „Din măruntele colecții”, Rawex Coms 2011; „Pasiuni din ...Amintiri!” Rawex Coms 2011; „Despre adâncuri și prezent” (Dialoguri și lumina de la Cernica) Teocora
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
măruntele colecții”, Rawex Coms 2011; „Pasiuni din ...Amintiri!” Rawex Coms 2011; „Despre adâncuri și prezent” (Dialoguri și lumina de la Cernica) Teocora 2012; „Definiții-Poeme (Percepția omului simplu despre izvorul...Esteticii)”, Rawex Coms 2013; „Bucurii autocreate”, Amurg Sentimental 2014; „Bucurii” (Antologia revistei „Uscând o lacrimă”) Teocora 2015; „nu ucideți bucuriile”, Amurg Sentimental 2016. Inclus în: „Personalități române și faptele lor”, vol. 49 și 53; autor Constantin Toni Dârțu, editura StudIS 2012; “Scriitori buzoieni și scriitori din țară”, Marin Ifrim, Rafet 2006; “Considerații asupra
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
cu bolovani. Cu toate acestea continui. De ce? Mi-aș dori ca până la plecarea Dincolo, România să se ridice de pe ultimul loc din Europa. • Membru al Ligii Scriitorilor din România. • Membru fondator al Fundației „Origini Carpatice”. • Inițiator, redactor-șef al revistei „Uscând o lacrimă”. • Inițiator și contributor la Monumentul ...de la Ursoaia • Inițiator al grupului Moralitate! Salut prieten(i)e. • Inițiator al...Drumul Dăruirilor. • Membru al Cenaclului “Amurg Sentimental”. • Om simplu, de 30 de ani cu Bibliotecă în casă. Dumitru K Negoiță mai
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
avea de obicei. Părea un om dărâmat de efectele unui eveniment căruia nu-i putea face față. - Dar ce ți s-a întâmplat draga mea, că nu-mi place de loc cum arăți! - Dă-mi apă te rog, am gura uscată de nici nu pot vorbi. Sebastian se grăbi să ia un pahar din raftul bufetului, scoase sticla cu apă minerală din frigider și o servi. Georgeta apucă cu mâna tremurândă paharul din care căzu câteva picături pe jos, bău cu
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec.// Stindardul ce flutur mereu printre semeni/ E alb și el poartă sub falduri Lumina!/ Suntem frați cu toții în toate, și-asemeni/ Copacului-țară, sfințim rădăcina// Cu picuri de rouă ce lin se-nfiltrează/ Spre secile-adâncuri uscate de vreme,/ Lumina și Pacea mereu ne veghează/ Iar sita în veci grâul bun îl va cerne.// Din limpezi izvoare îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
refugiu din mijlocul grădinii. Aici lăsa să crească de obicei plantele curgătoare, mușcatele sau tufănelele pitice. Vara trecută scosese toți bulbii de lalele, narcise și zambile și le depozitase în magazie la loc ferit de curenți de aer, să se usuce în timp, iar astă toamnă i-a replantat pe alte poziții. Prin acest procedeu revigora plantele și le putea feri de dăunători, mai ales de melci. Așa a reușit să-și ordoneze și straturile cu flori, combinând pe cele perene
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
care se vede întrebarea din rândul patru așteptând să se-întâlnească cu o atingere femeia tușește-n culise se șterge de ciori pe copaci trage o gură de aer prin plămânii unei picături de ploaie căreia îi intrase o rază uscată de soare în ochi plânge și regizorul țipă tăiați căci nu are lacrima în ton cu umbrela amantei scena a doua pe un platou de cuvinte uscate cade o poveste de pe cal prin care se vede intrarea de la lucrurile pierdute
TEATRU-N PIAŢĂ DE TREI de VASILE PIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361009_a_362338]
-
cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
resturile care degajau un miros neplăcut în cele două săptămâni de așteptare al serviciului de salubritate. Mergeam la pescuit și o făceam pe pescarul sportiv, îl eliberam. Dacă era peste două kg. îl păstram pentru ca să-l sărez și să-l usuc pentru acasă. Resturile le căra ginerele la containerul de gunoi de la muncă. A doua zi după ce a venit ginerele de la serviciu, am plecat spre Sordland un oraș mai mare decât Lodingenul, aflat la vreo 70 de km. Lodingenul este cap
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
stai afară, Cu alai și cu fanfară! Nu știai că este-o crimă Să te uiți cum îmi sublimă Și corvoada, și dorința, Și pacea, și suferința? Să te spânzuri de gâtlej Și să nu îmi dai prilej Să-ți usuc săgetătura Și să-ți vitregesc statura!” Colăcindu-te în vrej, Gândurile-mi faci vârtej; Mi le bag într-un sertar, Să devină clopotar. „Colăcindu-te în vrej, Să te spânzuri de gâtlej... Nu știai că este-o crimă? Suflete, faci pantomimă?” Raza
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
care este ... nu, copitate bilingve ce sînteți - își apostrofa el auditoriul; nu soacre, ci scroafe, ceea ce, ca să ne delimităm dracu știe de ce, da' o facem și gata! gafa e gafă și vaca e vacă. Crîșma înlemnea. Tejgheaua, pe care se uscau halbele în lumina difuză a becului chior, ce crea clarobscurul (hai sictir! zicea Hathor din Denderah, zeița iubirii), troznea impresionată. Scenă clasică pentru tejghea. Un ceai pentru sentimentele gingașe! Ba pe mă-ta! Lichiorul duhnea a sirop de zmeură stricat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
teama morții, mă plimb pe plajă Și calc cu frică pe nisipul fierbinte Și încă o dată moartea-mi vine-n minte, Dar prea frumoasă-i noaptea cu a ei vrajă. Aș putea scrie pe nisipul unde bate Luna S-ar usca și ar rămâne acolo scris; Dar sunt prea mulți ce târziu s-au decis Și n-au mai văzut vara, soarele sau Luna. E romantică o noapte de vară fierbinte; Iar culoarea apei pare schimbătoare Din negru-n verde pare
O NOAPTE DE VARĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361144_a_362473]
-
la capăt de faci nodul. - De ce e dulce-amarul, dar leacu-i în otravă? - ... cât bobul e în fașă, nu ești pierdut în pleavă. - Mă iartă c-am fost noapte și Te-am crezut nălucă. - ... voiam să-ți dau oglinda ce lacrima usucă. - Mă simt iar întuneric și marea-i volburată... - ... să nu încerci minunea s-o măsuri c-altădată. - Ba mi-ași zvârli chiar umbra, nimic să nu mă ție, ca să alerg spre Tine, urlând de bucurie, mi-ar fi cărarea mării
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața ... Citește mai mult acest semn este o urmă de om de circa o viață și cevaprobabilitatea este cauzată de faptul că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
să cuprindăcu ochiulera evident după despărțitura în silabe a degetelorcă a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminișpână la poala oftatul ei dacă aplecai urecheaîl auzeaicând șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșese agățau cu gura uscată pe iarba fântâniide mătasepână ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgeadimineața... XXXIII. INTERZISĂ INTRAREA LITEREI B, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014. dincolo era o masă stătea picior
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Palmas în 1952. Profesor universitar de literatură. Este reprezentat în culegerea de “Tălmăciri” cu unele poeme, traduse în limba română, din recenta sa carte La sombra y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010. “Mormântul lui Ioan al Crucii”; “Unei frunze uscate”; “O umbră”; “Madrid, pentru o elegie” - acesta fiind scris în urma teribilului accident feroviar: “Trec trenuri în martie înțesate de lacrimi, / cuvinte ori șoapte sub un cer adormit, / obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
să fie înconjurați de oameni care să-i ridice spiritual și să învețe să împartă cu cei din jur fiecare bucurie! Deasemeni le doresc să nu-și uite rădăcinile...să le ude din când în când, pentru a nu se usca. E bine să fii american, dar e frumos să nu uiți de unde te tragi. Între noi, românii, cred că trebuie replantata sămânță iubirii, a unității, a reconcilierii între toate confesiunile religioase. Noi românii, si nu numai trebuie să ne respectăm
MUNCA CU OAMENII ESTE O ARTA de IONEL CADAR în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361157_a_362486]
-
tău, cu înălțimea lui îți măsurai anii copilăriei, pentru el trăiai,creșteai, te bucurai, cu el plângeai, cu el râdeai. Ți s-a spus că toate cele bune și rele acolo se vedeau, în copacul tău! Așa creștea sau se usca, așa înflorea sau nu înflorea, așa se legăna sau se scutura, iar tu îl îngrijeai cu sufletul. În fiecare din noi e un Iov, cădem ca să ne ridicăm, doar în spațiul dintre cuvinte vei regăsi esența. Niciun gând nu este
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
văpăi de lumină, ci în litera străbună înghețată-n unda unui Lac. Azi vreau să fiu nebună, să caut morții ce-au plâns pentru hotare, să le fiu eu îngerul cu ochi de lună înainte de-a gândi: cum se usucă ramu-n plină vară și cum la fiecare zare mediocrii-ngroapă numele-i de țară. (Cannes, 31 octombrie 2010) Referință Bibliografică: Tremurarea-n al ei gând / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi
TREMURAREA-N AL EI GÂND de MARIA COZMA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361221_a_362550]
-
Poezie > Familie > FĂRĂ SFÂRȘIT Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În memoria mamei mele, Maria Avădăni Tăcera închisă-n ochiul tău, îmi spunea câte frunze au căzut, câte ramuri sa-au uscat, câte rădăcini au mai murit! Și pietrele nu au știut... nici roua din ochi de stânjenel, doar cerul făcut inel. De-atunci infinitu-i înstelat, fluid întins în noapte-mi, de-aș fi știut... de-aș fi strigat... mai rămâneam-n
FĂRĂ SFÂRŞIT de MARIA COZMA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361228_a_362557]
-
Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]