1,319 matches
-
apele și varsă pe câmpii, iese știma înainte, și până unde merge ea, apele rup pământul și îneacă tot; și când are atâtea capete de om, câte îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de fericire, nu satisface pe nici un om, mai ales după ce acesta și-a venit în fire și poate deosebi binele de rău. Dar precizez: fiul risipitor avea nevoie să se mărturisească pentru a se ușura, pentru a se liniști de vâltoarea păcatelor. La început a gândit la pocăința sa doar în gândul și inima lui. Apoi a trecut la rugăciunea de pocăință: „Tată! Am greșit înaintea ta și a Cerului, și nu mai sunt vrednic a mă numi fiul tău, fă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sf. Ap. Pavel. De multe ori, faptele nu pot fi descrise, ele se văd, se trăiesc și sunt o mărturie pentru viitor. Stând la rugăciune, ne hrănim cu Pâinea euharistică, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne luminează și ne întărește în vâltoarea ispitelor. Ne aprinde de focul dragostei de Dumnezeu și a unuia față de altul. în cadrul Sfintei Liturghii, rostim rugăciuni, în comuniune cu toți credincioșii, pentru țara și poporul nostru, pentru dreptmăritorii creștini de pretutindeni, pentru pacea a toată lumea, pentru rodirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dobândim curăția inimii, eliberarea de patimi și dragostea de Dumnezeu și de semenii noștri, ca dar al Sfântului Duh. într-adevăr, în timpul rugăciunii, la Sfintele Taine, se creează o atmosferă duhovnicească. Omul se apropie de Dumnezeu, smulgându-se din vâltoarea patimilor și a grijilor lumești și, înălțând către Dumnezeu rugăciuni, simte un fel de ușurare, de primenire, împăcare, simte duhul lui Dumnezeu în el. Harul este o forță nevăzută, dar simțită, pe care Dumnezeu o trimite omului ca să-l curețe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mereu spre Dumnezeu. Familia are chemarea sfântă de a păstra și cultiva valorile creștine prin această lucrare spirituală de înnoire, de refacere a ssufletuluiui, care este rugăciunea. Copilul, și omul în general, fără credință și fără rugăciune este târât în vâltoarea tuturor ispitelor. Rugăciunea este o forță spirituală care vine în ajutorul părinților, pentru a aprinde candela credinței în ssufletului fraged al copiilor. Mântuitorul Iisus Hristos ne învață: „Unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, acolo sunt și eu în mijlocul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a „elevilor săi”, găsea clipe de mângâiere, uitând de drumurile pribegiei. Că se simțea așa de bine în mijlocul acestei societăți o spunea singur ades eori: „prefer mai bine să fiu membru în „Academia Bârlădeană” dec ât în cealaltă Academie.” În vâltoarea războiului au tipărit pe spezele lor „Calendarul nostru „ și broșura „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, împărțindu‐le gratuit soldaților și prin satele Tutovei și Basarabiei - spune G. Ponetti în Gazeta de luni, 8 februarie 1926, care găzduiește și cronica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutoveanu” de Serghei Coloșenco, “Nu-i mai ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de Nicolae Belizelii, „Caragagi - sat românesc din Bugeac” de Petru Ujeucachi. La Editura „Sfera” din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trei săli de clasă și o cancelarie, școală din cărămidă, pe o fundație din beton. Despre cum a fost prima zi de școală, în septembrie 1923, profesorul Alexandru Mânăstireanu (din fotografie) redă cu emoție în cartea sa autobiografică „Călător.. prin vâltoarea vremii” (Editura Sfera, Bârlad, 2006): „... Iată‐mă școlar în clasa I a școlii din Priponești de Sus, alături de băieții și fetele de seama mea. Pentru prima dată am pășit sfios pragul școlii, aflându‐mă într‐o mare de copii de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
datat „1904-1905”), influențată vădit de sămănătorism, cu reminiscențe romantice, ale cărei teme sunt exaltarea trecutului glorios, liniștea vieții patriarhale, frumusețea naturii, scurgerea nemiloasă a timpului. Dintre numeroasele piese, unele reprezentate pe scenele teatrelor din Iași, Craiova, București (Rândunica, Nebunul, Camaradul Vâltoare, Datorii uitate, Dragoste cu contract, Când reînfloresc salcâmii, Migrena asiatică, S-a stins candela), altele rămase în manuscris, mai închegată, cu nerv dramatic și replici pline de miez ar fi drama Nebunul (1926), tributară și ea viziunii maniheiste a autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea”, 1915, 34; Ștefan George, „Nebunul”, „Gândul nostru”, 1926, 6; Em. Manoliu, „Migrena asiatică”, „Opinia”, 1927, 6133; Emil Serghie, „Când reînfloresc salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela Sadoveanu, „Sfânta dreptate”, ALA, 1936, 788; Ovidiu Papadima, „Sfânta dreptate”, G, 1936, 2; Erasm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
2 aprilie 1917, după alte atacuri germane, Woodrow Wilson se adresa Congresului american cu mesajul în care afirma schimbarea politicii față de Germania: "Property can be paid for"480. Patru zile mai târziu, Statele Unite declarau război Germaniei, dar intrarea propriu-zisă în vâltoarea războiului s-a produs în ianuarie 1918. Wilson preciza că America nu a declarat război poporului german, ci guvernului imperial ce se afla la putere. Germania înlocuia ideile promovate de Revoluția franceză de la 1789 cu cele de "datorie, ordine și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
conflict secular nu-l putem anticipa deși ne-am dori să avem o certitudine în acest sens, insă parafrazându-l pe fostul ministru de externe francez, Dominique de Villepin, consider că este de datoria noastră să smulgem această regiune din vâltoarea în care se află, deoarece mai devreme sau mai tarziu vom afla că ne leagă ceva de acele Locuri Sfinte ... Bibliografie A. DOCUMENTE ȘI RAPOARTE OFICIALE Acordul Câmp David I, 17 noiembrie 1978, http://www.mfa.gov.il/MFA/Peace
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
În operă de mare expresivitate estetică. Fusesem obișnuiți să măsurăm valoarea unui autor În funcție de adâncimea... estetică a trăirilor sale metafizice. Iată că suntem obligați să luăm act de precizia cu care el descrie locuri, Întâmplări, personaje aruncate de destin În vâltoarea unei istorii nemiloase. Arta scrierii a fost surclasată de arta rememorării. Vedetele momentului sunt, din această perspectivă (Într-o sincronizare târzie cu voga din Occident a literaturii carcerale ori a scrierilor „samizdat” ale autorilor est-europeni), un Ion Ioanid, o Lena
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
avut familia ta și cum au primit părinții tăi această decizie? M-am născut când părinții mei aveau șaptesprezece ani și jumătate. Așadar m-au zămislit și m-au voit la șaisprezece ani și jumătate. Pe tatăl meu, prins în vâltoarea muncii - o muncă destul de grea - eu și frații mei îl vedeam foarte puțin, datorită muncii pe care o făcea, însă știa mereu să lase un semn al trecerii sale: de multe ori găseam pe noptieră o ciocolată, care era semnul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
economică și socială a zonei. Tot acum încep să apară semnele dezvoltării capitalismului timpuriu și apar sau se dezvoltă meserii și industrii ce permit creșterea producției casnice textile și obținerea unor noi surse de venit cum ar fi pivele, ștezele, vâltorile, sau dintre meserii cărbunăritul (Bucur, 1985, 2003). Momente cu o mare relevanță pentru istoria acestor locuri sunt cel de la 1859 (Unirea țărilor române), reforma agrară a lui Cuza (1864) prin care țăranii sunt împroprietăriți și se înființează comuna ca formă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Neamul Românesc, Revista Școlii, Viața literară. Este autor al lucrărilor: Ce-au fost și ce pot fi școlile pregătitoare, Botoșani în 1932. Schiță monografică, De pe la noi ce-a fost odată, Șapte ani din viața unei școli normale, Săhăstria Sihlei, legendă, Vâltorile vieții, nuvelă, Vulpea-n stărostie, culegere de povești populare în manuscris, Geografia județului Botoșani scrisă pentru școlarii din clasa a II-A. 8. Elena Cuparencu (1887-?), născută în Bacău, institutoare la Dorohoi, folcloristă, este autoare de lucrări didactice și colaboratoare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inefabilă nepotrivire în aprecieri". Vina ar aparține însă ambelor părți. Să vedem perspectiva deformată a Bucureștiului: Bucureștenii cred, în genere, că oamenii din provincie sunt oarecum înapoiați și ceva mai puțin vii și flexibili ca ei. Unui om trăind în vâltoarea capitalei monotonia vieții provinciale, lipsită de evenimente culturale și artistice [...] îi pare locul anihilării și al mediocrității. Căci omul orașului mare, din cauza condițiilor proprii, crede că numai unde e mișcare e și spirit, ba și meditație. El nu renunță decât
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de gust prin articole-compilații care citează "științific" opiniile altora. Se pune în momentul când apare această carte foarte acut problema raporturilor scriitorului cu viața, întrebarea dacă se cuvine ca artistul să rămână în "turnul de fildeș" sau să coboare în vâltoarea vieții. Ne întoarcem 1 Unii înțeleg prin subiectivism "reaua credință", denaturarea intenționată. Motivarea obiectivă împiedică însă asemenea abuz, care e și contrar definiției gustului. Kant: "Gustul e facultatea de a judeca un obiect... în mod dezinteresat". mereu la problema "artă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și pregătit în orice domeniu. Îi depășea pe toți, avea ultimul cuvânt în toate chestiunile, era un foarte bun orator și avea o voce puternică, asemenea unei trâmbițe răsunătoare sau a unui tunet puternic, ori a unor ape învolburate în vâltoarea unei cascade. Niciodată nu a spus un cuvânt necontrolat sau nesigur. Avea pregătit întotdeauna răspunsul la orice lucru. Spunea lucruri minunate despre curtea cerească, adică despre măreția paradisului, și lucruri teribile despre suferințele infernului. Era originar din provincia Provenza, de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Hudici În nuvela Haturile din același volum mai sus amintit. Femei noi În lumea satelor: Lumea satelor a constituit și constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii Al. Raicu, Într-o nuvelă publicată În Editura Cartea poporului, Vâltoarea, și Petre Vintilă În Președinta Cooperativei, apărută la Editura Tineretului, zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
asta i-a ajutat lămuririle partidului, precum și exemplul scriitorilor sovietici. E drept că uneori, duși de elan, ei pierd pământul de sub picioare și, așa cum spunea Mihai Novicov, «foarte des lupta pentru pace apare Încă drept ceva Înălțător, măreț, dar depășind vâltoarea realităților zilnice, rupându-se de ea». Pentru Vlaicu Bârna, de pildă, pacea e categorie de inițiere magică, o «Înaltă treaptă» pe care se realizează, abstracte, binele și dreptatea, un «orizont de azur» (Ă). Dar nu numai pentru a afla un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
După un timp, ambarcațiunile fură văzute foarte dar - o balenă le remorca drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la început ni se păru că avea de gînd s-o izbească; deodată, însă, scufundîndu-se într-o vîltoare la cîțiva stînjeni de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum ar fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
găleata asta de fier? încetează imediat, n-auzi? Ă Atenție la palanc! strigă un glas ca de tunet. Aproape în aceeași clipă, enormul cap se prăbuși în mare cu un zgomot asurzitor, întocmai ca masa de piatră a Niagarei în vîltoarea apelor; corabia, ușurată brusc de povară, se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea - cînd peste capetele lor, cînd deasupra apei - printr-o ceață de spumă deasă, agățat de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Virginia; apoi, fluturîndu-și amenințător coada în aer, magnificul zeu se arătă în toată spendoarea lui, înainte de a se scufunda în adâncuri, făcîndu-se nevăzut. Planînd deasupra locului unde plonjase și atingînd apa cu aripile lor, păsările acvatice zăboviră un timp peste vîltoarea stîrnită de balenă. Cu babaicile în cumpănire, cu vîslele scurte lăsate în jos și cu pînzele în voia vîntului, cele trei ambarcațiuni pluteau în derivă, așteptînd ca Moby Dick să-și facă din nou apariția. Ă O oră, spuse Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca o sticlă goală, azvîrlindu-și în sus picioarele ca să scape de fălcile cumplite ale rechinilor; în vreme ce Stubb se milogea să fie pescuit de careva, mai ales că saula lui Ahab, slobodă acum, i-ar fi permis acestuia să intre în vîltoarea înspumată, pentru a salva ce se mai putea - în toiul acestor primejdii înfricoșătoare, ambarcațiunea încă neatinsă a lui Ahab păru deodată că-i trasă spre cer de niște fire nevăzute; Balena Albă, țâșnind ca o săgeată din mare, o izbise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]