167,899 matches
-
după ritmul activității lui intelectuale, atunci Paul Cornea este orice afară de un ,om bătrîn": a atins punctul cronologic al maximei dezvoltări, dar s-a hotărît să rămînă acolo și, de aceea, pentru mine, el se situează în afara timpului, posesor ,fără vîrstă" al unei înțelepciuni a științei. Punerea între paranteze a cronologiei verificabile devine, în cazul lui Paul Cornea, unicul principiu metodologic acceptabil. Dacă spunem că profesorul de la Universitatea din București este, la ora actuală, cel mai mare istoric literar român în
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
în nori Se-nalță cârduri de pești prefăcuți în cocori, în timp ce chemarea lor răsună bătrână Ca o limbă de clopot într-o catedrală de lână. într-o păstaie Pentru că nu m-am dezghiocat în alte și alte ființe asemenea mie, Vârstele au rămas închise în mine Ca semințele adormite într-o păstaie, Prea fericită ca să încerce să spargă sicriul. Zadarnic mă cercetez: Văd o singură ființă Neschimbată de decenii în care numai eu știu că dorm O fetiță, o adolescentă, o
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
Cel mai greu e să înveți să trăiești singur, să pui sub coajă de copac trupul unui nou-născut și din el să crească un alt copac, să îți seduci timpul ca pe un amant capricios care te va trăda cu vârsta altei femei, cu imaginea tatălui coborâtă pe chipul unui bărbat și el la fel de neînduplecat. Cel mai greu e să îți bei ceaiul dimineața cu singurătatea la masă și să vezi mâna ei subțire cum îți amestecă zahărul în ceașcă. Trecerea
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
citește pe cei ce mă laudă..." A urmat o mică pauză, în care amândoi am lăsat pentru o clipă gândul să zboare. După care m-a întrebat: - "Dar în ce clasă ești tinere?" Aveam 19 ani dar nu-mi trădam vârsta, datorită mai ales feței mele copilăroase. I-am răspuns cu oarecare emfază, apăsând pe cuvinte: - în anul III de arhitectură. Crisparea claunului suferind se prefăcu într-un zâmbet încremenit, asemenea celui al măștilor de teatru din antichitate: - "Aaa... la Arhitectură
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
ce să-ți spun? Aaa, dac-ai fi reporter și mi-ai lua un interviu, da!... Dar așa, ce să-ți spun?... Ce-am eu din faptul că stau de vorbă cu dumneata? Am vreun interes, câștig ceva? Eu la vârsta dumitale nu stăteam de vorbă cu nimeni, pe vremea mea bătrânii nu stăteau de vorbă cu tinerii... N-am întrebat pe nimeni, n-am ascultat pe nimeni... Dacă scrii, scrie ce te taie capul și cum vrei, să nu-ntrebi
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Nicolae Prelipceanu holocaustul poeților bătrâni. consolare 1 nu vă temeți prieteni și mai ales prietene de aceeași vârstă înaintată acum combustia nu e cel mai rău lucru de pe lume se va face astfel curat în urma noastră le-ați dat naștere sau câte un brânci în viață celor tocmai tineri ca să aibă cine să întețească focul cu voi dar
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
păsări de hârtie) sau Povestea lui Lady (Lady era cățeaua neagră, pitică și de pripas, care se aciuise în jurul blocului unde locuiam) sau Povestea de pe stânci (în spatele blocului erau îngrămădite o puzderie de stânci pe care, împreună cu alți indivizi de vârsta mea, mă cocoțam duminica, pretinzând că am urcat Everestul) sau Poveștile din Grădina lui Popa (tot în spatele blocului se afla o uriașă grădină în pantă, aparținându-i unui popă pe care, de altfel, nu-l văzusem niciodată la chip; în
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
lui Pan și Băgău au multe în comun: și Vlada și Andreea sînt studente la Litere cu pulsiuni nevrotice și derive marginale, ambele sînt îndrăgostite fără speranță, imaginează relații hipersexuale, se dedau unor explorări frenetice ale simțurilor. Vitalității derutate a vîrstei nu-i ajung lecturile, muzica, discuțiile despre artă cu prieteni; existența în România anilor 2000 e dezamăgitoare din toate punctele de vedere. Dar, dacă Ioana Baetica scria o proză disperat-frustrată cu derapaje în sentimentalism (sexul, drogurile, cărțile, muzica nu pot
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
trupul ei mic, pe scaune, pe fotolii, de parcă ar vrea să le distrugă? Că e extraordinară cînd sare" țup-țup!, cu amîndouă picioarele ușor flectate" pur și simplu" sare în plină stradă, ca iepurii, fără să-i pese de nimeni, ridiculizînd vîrsta mea, seriozitatea cetățenilor urbei noastre culturale de pute" bucuroasă că mă entuziasmez" că-mi vine să rîd" mă hlizesc" că o laud" cum să-i explic? Cum s-o fac să înțeleagă că-i formidabilă, gingașă, seducătoare" cînd se strîmbă
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
înseamnă aici jertfă și expiere. Este metafora pătrunderii într-un teritoriu interzis, în care adastă tainele mari, grele de sens și de miracol, ale existenței. Pasărea tăiată este o parabolă a inițierii în taina gravă a morții. Copilul aflat la vârsta candorii ia cunoștință de inserția tanatosului în cadrul viului, ia cunoștință de această dihotomie fundamentală a cunoașterii umane: aceea a vieții și a morții. Traumatismul acestei percepții a sfârșitului este marcat și de folosirea în două ipostaze a verbului "a uita
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
studii, anul următor venind în țară. Recent, am primit de la doamna Jeanne Marzesco câteva texte pe care și le numește "fragmente-strigăt". Sunt pagini cu însemnări iscate din experiențe și reflecții zilnice, alcătuind un pasionant jurnal interior. Departe de țară, la vârsta când întâmplările vieții prind a se ordona cu alte înțelesuri, trăind într-o lume de care este legată prin tradițiile familiei, doamna Marzesco scrie spre a se mărturisi. Îmi place tonul împăcat al acestor fragmente, în care strigătul mi se
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
de politețe cam ipocrit pentru cea din urmă. (Ianuarie 1995) Longevitate Vizitam la Paris, de cîteva ori pe lună, un unchi aproape nonagenar, imobilizat în pat și foarte ramolit, adică un bătrîn în stare proastă comparativ cu alții, care, la vîrste și mai înaintate, rămîn valizi și cu mintea aproape întreagă. Bucuria pe care o avea cînd mă vedea, firicelul de comunicare între noi, îmi întreținea sentimentul că sunt utilă, că fac o faptă bună. Mă gîndeam chiar că, dacă eu
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
de la sublimele Cantos ale lui Ezra Pound la urletele de agitator la radio, antiamerican și xenofob în anii de coșmar? Ce poate explica dezagregarea operei lui Knut Hamsun de la romanele elementare, de o forță vulcanică precum Foamea, până la scrierile unei vârste matusalemice când laudă nebunia lui Hitler și binecuvântează cruzimea nazistă contra propriului popor? Ambii au rămas prizonierii minciunii, refuzând să-și exprime regretul sau căința. încă înainte de declanșarea războiului, prelungindu-și șederea la Paris, Henry Miller primește o epistolă arogantă
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
peisaj / atât de simplu, / atât de limpede"; "și tu te-ai născut / cu mult / înainte de tine"; "Apatrid universul. Supusă frumusețea / umple întinderea / cu absență. // Tăcut / și cuminte, rămâi acolo. Prea / blând. Prea departe. Fără limită și-ncheiat, universul cu / și fără de vârstă"... O Definiție a frumuseții armonizează deplin gândul și numele cu cadrul natural, tăcerea și distanța translate în mișcări ale comuniunii: Și două sau trei / dintre numele date, de departe / se recunosc. / Ori patru / ori cinci. Și unul de altul într-
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
în cazul lui Pavel Șușnea, profesor și sculptor ratat, fie a masei snoabe și abia extrase din barbarie, ca aceea care simte imboldul bizar și, totuși, istoric, de a-i face un soi de funeralii locale celui înecat la o vârstă încă tânără. "Deruta" este urmărită în două medii profesionale, artistic (abordat indirect, ca și în Anchetatorul apatic, unde anchetatorul se comportă totuși ca un scriitor) și industrial. Primul îl are ca protagonist pe Pavel Șușnea, cel de-al doilea pe
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
agresiv, devine temă dominantă în Șase femei, 2002. Totul este văzut din perspectiva unor simpli prizonieri ai lumii închise, care au fost siliți la rezistență prin conștiința lor solitară. Cartea focalizează șase biografii feminine obișnuite și totodată distincte. Aflate la vârste și cu psihologii diferite, cu tot atâtea opțiuni conjuncturale în angajarea farmecelor personale (practic, amoral, imoral, duplicitar, cu cochetărie, sado-masochist sau numai experimental), cele șase femei se mărturisesc cu o deplină nuditate. Substanțial și atrăgător roman referențial, "istoric", el este
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
Titircă (21 de ani), fiica lui Dumitrache și a Vetei, fina (și de fapt, fiica) lui Chiriac, crescută la Paris în același pension cu Pulchérie (pe o altă filă numele celor două fete e modificat în Mița și Lița - iar vârstele personajelor sunt altele). Nu puteau lipsi din ambianța cosmopolită și snoabă nici un "Prince Arthur", "un mic groom" și un "fecior francez". Acțiunea urma să se petreacă astfel: în actul I la Titircă în București (pe altă pagină, la Chiriac la
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
cu clădirile ei uriașe roșii, din cărămidă netencuită, parcă jupuite de vii de orice fel de poezie, am urît bolnavii pe care-i tratam, am urît femeile pe care le-am iubit, am urît îngrozitor poezia ce, la o anumită vîrstă, nu mă lăsa să trăiesc, să fiu ca lumea, mă măcina, mă distrugea. Apoi, în ultimii ani, a venit acea furie oarbă, neagră, fără țel determinat, venin fierbinte, împrăștiat în tot capul meu care vuia ca un motor încins. Ieșeam
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
împrejurări imaginate, de obicei extrem de dificile și, astfel, calvarul scrierii se mai ameliorează, pentru că devin eu însumi curios cum m-aș comporta dacă ar trebui să mă confrunt, în realitate, cu astfel de situații. Și nu știu de ce acum, la vârsta aceasta, adică ajuns la adânci bătrâneți, atât de adânci încât nu mai pot ieși la suprafață, am impresia că însuși destinul nu a făcut altceva decât să-mi testeze rezistența în situații dramatice, de multe ori tragice, ca "materie primă
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
șansă reală, ci doar de mici și sporadice întâmplări norocoase - dar el este, oare, acum, acolo, în America, fericit, adică vede în sine însuși scriitorul recunoscut de publicul său? Sau mai există și altă fericire? Din punctul meu de vedere, vârsta ideală pentru a fi fericit începe în secunda în care te-ai născut și se termină în clipa în care mori. Poate că în cazul personalităților tenace, a doua diaspora, dislocarea în spațiu (chiar și în timp!), care pe alții
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
dat drumul, n-ar fi țîșnit, ci ar fi căzut pur și simplu. Și arcul s-ar fi pleoștit ca un elastic uzat. Nașa Lena către Sofica: "Auzi, domnișoara Sofica, da' dumneata normal de ce nu te-ai măritat pînă la vîrsta asta? Cîți ani ai normal?" "în toamnă fac 60" zice tanti Sofica pe un ton stins. "Cît?!" "60" repetă tanti Sofica un pic mai tare. "Frumoasă sînteți, ingineră sînteți...Ascultă, tu!... îmi dai voie să-ți zic normal tu, nu
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
normal ce picioare ai!" și-i ridică fusta pînă la șolduri. Tanti Sofica e disperată: " Da, da..." și încearcă să-și coboare fusta. "Vezi normal!" " Da, văd..." " Păi și cum ai putut normal, tu, să stai tu nemăritată pînă la vîrsta asta?" și-și pleznește palmele una de alta. Tanti Sofica se ferește și-și aranjează fusta. " Cînd mergem o dată la o cafea normal să vorbim amîndouă?" Nu știu, sînt cam ocupată." " Da' ce-ai de făcut? Că bărbat n-ai
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
revista. "S. Casimir - P. Neamț. - Drăguțule cititor, începi așa poezia ce ne-ai trimis: ŤPentru gloria nemuritoare / Mă voi arunca eu chiar și-n focť. Deocamdată, nu ești decît un copil în clasa a treia primară. Pînă să ajungi la vîrsta de a fi soldat, să cauți să crești sănătos, ascultător și să înveți carte. Va sosi și pentru tine timpul să-ți arăți prin fapte, nu prin poezii, dragostea de }ară. Jocurile sunt cercetate de redactorul nostru special." (Universul copiilor
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
oare, acest june cu monoclu, un — vorba Fraților Goncourt — "rien de strabisme dans le regard"?... Oui, monsieur! Da, domnule! Oui-da! P. S. Aflîndu-ne, Maria și cu mine, în decembrie 1991, într-un bistrou perife(e)ric parizian, — un oarecare, între două vîrste, s-a apropiat de masa noastră, întrebîndu-ne ce limbă vorbim. "Roumain, Monsieur." La care, el a replicat, în treacăt, înclinîndu-se ușor: "Tristan Tzara"!
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
prin trupul meu e timpul cînd eram animale și nu aveam lumină era mirosul culoarea grăsimea galbenă a femeii pe burta jupuită în sala de disecție era sulful înșelător al polenului dimineața cînd zilele scad și viermele nu-ți cunoaște vîrsta nici nu-l interesează
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]