2,798 matches
-
9. Bontida 1. Bontida 1. Bonchida 10. Buza 1. Buza 1. Buza 2. Rotundă 2. Keresztesvolgy 11. Căianu 1. Căianu Mic 1. Kiskalyan 2. Căianu-Vama 2. Kalyanivam 3. Vaida-Camaras 3. Vajdakamaras 12. Călărași 1. Călărași 1. Harasztos 13. Calatele 1. Văleni 1. Magyarvalko 14. Căpușu Mare 1. Căpușu Mare 1. Magyarkapus 2. Căpușu Mic 2. Magyarkiskapus 3. Dumbrava 3. Gyerovasarhely 15. Cătina 1. Feldioara 1. Melegfoldvar 16. Ceanu Mare 1. Valea lui Câți 1. Sarospatak 17. Chințeni 1. Chințeni 1. Kajanto
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
maternă teritorială - localitate componentă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Agigea 1. Lazu 1. Laz Mahale 2. Băneasa 1. Făurei 1. Kalaici 3. Castelu 1. Castelu 1. Kostel 4. Comana 1. Tătaru 1. Azaplar 5. Dobromir 1. Lespezi 1. Tekekoy 2. Văleni 2. Yenisenlia 6. Ghindaresti 1. Ghindaresti 1. ALFABET SLAV 7. Independența 1. Independența 1. Bairamdede 2. Fântână Mare 2. Baspunar 8. Ion Corvin 1. Brebeni 1. Kukurkoy 9. Limanu 1. Hagieni 1. Hacilar 10. Lipnița 1. Cuiugiuc 1. Kuyucuk 11
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Feliceni 1. Felsoboldogfalva 2. Alexandrita 2. Sandortelke 3. Arvateni 3. Arvatfalva 4. Cireseni 4. Suko 5. Forteni 5. Farcad 6. Hoghia 6. Hodgya 7. Oteni 7. Ocfalva 8. Poienița 8. Szekely 9. Tăureni 9. Bikafalva 10. Teleac 10. Telekfalva 11. Văleni 11. Patakfalva 23. Frumoasă 1. Frumoasă 1. Szepviz 2. Barzava 2. Csikborzsova 3. Făgețel 3. Bukkloka 4. Nicolesti 4. Csikszentmiklos 24. Gălăuțaș 1. Gălăuțaș 1. Galocas 25. Joseni 1. Joseni 1. Gyergyoalfalu 2. Borzont 2. Borzont 3. Bucin 3. Bucsin
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Uila 3. Vajola 19. Beica de Jos 1. Beica de Jos 1. Alsobolkeny 20. Bichis 1. Bichis 1. Magyarbukkos 2. Ozd 2. Magyarozd 21. Bogată 1. Bogată 1. Marosbogat 2. Ranta 2. Ranta 22. Brâncovenești 1. Brâncovenești 1. Marosvecs 2. Vălenii de Mureș 2. Disznajo 23. Breaza 1. Breaza 1. Beresztelke 2. Filpisu Mare 2. Magyarfulpos 3. Filpisu Mic 3. Kisfulpos 24. Ceuașu de 1. Ceuașu de Câmpie 1. Mezocsavas Câmpie 2. Campenita 2. Mezofele 3. Culpiu 3. Mezokolpeny 4. Porumbeni
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea fără plată a unui teren proprietate privată a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Societății Comerciale "Uzina mecanică Vălenii de Munte" - Ș.A., aflată sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor, în domeniul privat al județului Prahova și în patrimoniul Societății Comerciale "Prahova Industrial Parc" - Ș.A. Articolul 2 Predarea-preluarea terenului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat
HOTĂRÂRE nr. 1.335 din 27 noiembrie 2002 privind transmiterea fără plata a unui teren din domeniul privat al statului şi din administrarea Societăţii Comerciale "Uzina mecanică Valenii de Munte" - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor, în domeniul privat al judeţului Prahova şi în patrimoniul Societăţii Comerciale "Prahova Industrial Parc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146409_a_147738]
-
în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2001 privind unele măsuri în vederea constituirii unui parc industrial prin divizarea Societății Comerciale "Uzina mecanică Vălenii de Munte" - Ș.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 30 octombrie 2001. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul industriei și resurselor, Dan Ioan Popescu Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul dezvoltării și prognozei, Gheorghe Romeo
HOTĂRÂRE nr. 1.335 din 27 noiembrie 2002 privind transmiterea fără plata a unui teren din domeniul privat al statului şi din administrarea Societăţii Comerciale "Uzina mecanică Valenii de Munte" - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor, în domeniul privat al judeţului Prahova şi în patrimoniul Societăţii Comerciale "Prahova Industrial Parc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146409_a_147738]
-
publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 27 noiembrie 2002. Nr. 1.335. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a terenului în suprafață de 31,38 ha, care se transmite fără plată din domeniul privat al statului și din administrarea �� Societății Comerciale "Uzina mecanică Vălenii de Munte" - Ș.A., aflată sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor, în domeniul privat al județului Prahova și în patrimoniul Societății Comerciale "Prahova Industrial Parc" - Ș.A.
HOTĂRÂRE nr. 1.335 din 27 noiembrie 2002 privind transmiterea fără plata a unui teren din domeniul privat al statului şi din administrarea Societăţii Comerciale "Uzina mecanică Valenii de Munte" - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor, în domeniul privat al judeţului Prahova şi în patrimoniul Societăţii Comerciale "Prahova Industrial Parc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146409_a_147738]
-
Comercială "Chimică" - Ș.A. Orăștie - Uzina Mecanică Orăștie - Uzina Mecanică Mija - Societatea Comercială "Automecanica" - Ș.A. Moreni - Uzina Mecanică Plopeni - Depozitul de explozivi Gavanel - Societatea Comercială "Astra Română" - Ș.A. Ploiești - Societatea Comercială "Petrobrazi" - Ș.A. Ploiești - Societatea Comercială "Petrotel" - Ș.A. Teleajen - Uzina Mecanică Văleni - Uzina Mecanică Babeni - Regia Autonomă de Electricitate "Renel" - Baraj Hidrocentrala Lotru - Regia Autonomă de Electricitate "Renel" - Uzina Electrică Ciunget-Lotru - Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier 1" - Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier 2" - Societatea Comercială "Romag
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
244. Stein Radu, născut la 2 septembrie 1961 în localitatea Roșiori, județul Bihor, România, fiul lui Gavriș Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Germania, 66540 Munchwies, Am Mulenwald 1. 245. Puhlmann Silvia, născută la 27 octombrie 1958 în localitatea Văleni, județul Vâlcea, România, fiica lui Popescu Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 48455 Bad Bentheim, Falkenstr. 20. 246. Kohler Rosalia, născută la 13 iunie 1958 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Adelmann Antoniu și Paulina, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
format în depresiuni terase. Primul șir de depresiuni (Vrancei, Slănic etc.) se află lângă munți; locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor, tăierea lemnului, exploatarea sării și a materialelor de construcții. Cel de al doilea șir de depresiuni (Dumitrești, Policiori, Cislău, Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa etc.) se află între dealuri, având mărimi diferite. Ele adăpostesc sate mari și orașe, iar ocupațiile locuitorilor sunt diversificate. Dealurile cu înălțimi de la 300 m la 1000 m au pe versanți fânețe, livezi, pâlcuri de pădure
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales în bazinele pomicole: Râureni (județul Vâlcea), Topoloveni (județul Argeș), Vălenii de Munte (județul Prahova), Hațeg (județul Hunedoara), Baia Mare etc. CREȘTEREA ANIMALELOR ȘI PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR ANIMALIERE Creșterea animalelor Ca și cultura plantelor, creșterea animalelor are o veche tradiție pe teritoriul țării noastre. Multă vreme, animalele au fost crescute nu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Iași, Iași, 2012. Iliescu, Adrian Paul-co., Filosofia socială a lui F. A. Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iorga, Nicolae, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Iorga, Nicolae, Originea formelor vieții contemporane, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933. Jessua, Claude-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jinga, Victor, Monedașiproblemeleeicontemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981. Johnson, Paul, O istorie a evreilor, Editura Hasefer, București, 2003. Johnson, Paul, O istorie a evreilor, Editura Humanitas, București, 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
șef secție Spital Mogoșoaia, dr.Nicolița Vintilescu șef secție Spital Buftea, dr.Ion Horvath - șef secție Spital Jimbolia, dr.Maia Dorobăț șef secție Spital Câmpia Turzii, dr. Maria Bujor - șef secție distrofici Spital județean Pitești, dr. Anca Popescu - șef secție Spital Vălenii de Munte, dr. Narcis Cristea Gafton - șef secție, director spital și director DSP, dr. Valeriu Lupu care va încerca să mențină trează prezența marelui om, prin continuarea stilului managerial în calitate de șef secție și director de spital, prin preocupările științifice în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Editura Polirom, Iași, 2001. Iliescu, O., Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002. Ionete, C., Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993. Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Johnson, P., Dușmanii societății, Editura Humanitas, București, 2013. Josua, C.-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jude, I., Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Marinescu, Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012, p. 75. 376 Nicolae Iorga confundă apariția monedei cu apariția monedei metalice. Iată ce spune: "Moneda a apărut mai întâi în Grecia". Vezi Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 377 În toată această cronologie există un clar element de convenționalitate. Am folosit ca surse părerile lui Imanuel Geiss, Marx, dar și Encyclopedia Universalis, Corpus (Messiaen-Natalité), Editeurs à Paris, pp. 668-700, "Monnaie", unde se vorbește
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Școala din satul Răciula unde a fost elev Toma Istrati. Pentru sprijinul material acordat, școala din localitatea natală Nișcani a primit numele poetului. Ca răspuns la vizita grupului din țară, ansamblul cultural al școlii din Basarabia a concertat la București, Vălenii de Munte, Constanța, Bacău. Corala ”Mihai Viteazu” a vizitat minunatele și ospitalierele locuri - Mănăstirea Răciula și Casa de Cultură din satul Pitușca, baștina talentatului actor din București - Misail Chiriță basarabean de origine. La popasul În localitatea următoare, Ghidighici s-a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Sibiu - 8, Gorj și Mehedinți - 6, DÎmbovița - 3, Alba, Brașov, Hunedoara și VÎlcea - 2 și Prahova cu 1, dispersate În următoarele localități mai importante: Săsciori (Alba); Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Înțelegem mai bine că nu există zonă și anotimp În care ele să nu fie prezente și anume: a) festivaluri cu caracter local: GÎrbova (Alba) În mai - parada portului popular românesc și german; Slatina - Timiș (Caraș-Severin), la sfârșitul lui februarie; Văleni (DÎmbovița). b) festivaluri folclorice interjudețene de tradiție cu participare foarte largă: Șugag - „În poiana la Oașa” a doua duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ioșeni; - punct de plecare spre Munții Bucegi. PUCHENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, urme geto-dacice; - centru pomicol; - centru artizanal: arta țesutului. RUNCU. - etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Din - Gym, Daniela, Eliza, Ermitage, Fortuna, Florilor, Foișor, Kătălina, Gal, Gecomi, Maria, Mura (Poiana Țapului), Maicom, Matei (Poiana Țapului), Marcela, Merlea, Mădălina, Maria Edy, Mihaela, Nisi, Maria, Iulia, La Fănică, Olimpia, Popa, Pascu State, Radu, Sofia, Samuel (Poiana Țapului), Viorica, Văleni (Poiana Țapului); - complexe turistice: Izvorul cu Păstrăvi, Gura Diham și Cochet (Poiana Țapului); - motel: Danielle; - cabane: Alexandru, Doina, Vlad. COMARNIC. - m. arh.: Casa Anica Burghez; - m. arh.: Casa Bediceanu, Casa Ioan Voiculescu, Casa Iancu Ceaușescu, Casa Alex. Negulescu, Casa Costică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sătura. Eram directorul școlii de la Măcărești, comuna Prisăcani și m-a vizitat ca prim-secretar județean Iași, fiind în control pentru inundațiile foarte mari de pe Valea Prutului. Imediat după Revoluție ne-am reîntâlnit la ,,Școala de vară Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte. Am vizitat împreună Muzeul Tiparului, a cuvântat participanților dintre care 1/5 erau împotriva lui. Dacă eu aș fi vrut să-l lovesc îl uscam într una din sălile muzeului unde eram singuri. L am apărat însă, în fața
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]