2,614 matches
-
între cele două realități existente de ambele părți ale "ramei"/ conturului: * pe de o parte, privirea care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune accent pe un principiu important din semiotica socială, si anume faptul că atât producătorul, cât
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
culoare roz al vremurilor ce îi așteaptă, dacă îl aleg iar pe Traian. Ce a urmat, știți prea bine. Și acum probabil din lipsă de ceva mai bun, sau poate tresărind (oare mai e simțit și el câteodată? Sau...) la văzul cifrelor din raportul trimestrial al Institutului Național de Statistică, Traian cel vajnic, a revenit cu ieșirea din recesiune și rămânerea în criză care în traducere liberă sună cam așa: suntem în mod sigur pe undeva, adică mai precis, pe nicăieri
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Sănătate, și care stipulează clar: noi românii n-o să ne mai calificăm sau să câștigăm concursul pentru internarea în spital, decât dacă, și numai dacă: avem febră de mai mult de cinci zile (peste 38 de grade), ne-am pierdut văzul, auzul, cunoștința sau o parte din sânge, avem fracturi, puls sărit grav de pe fix sau tensiune hiperoscilantă. Unii totuși au sărit în sus de bucurie strigând: „Vai ce bineeee! In sfârșit, guvernul acesta ia o măsură care va îmbunătăți simțitor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
activitatea cu elevii cu C.E.S. constau În neimplicarea familiei În ajutarea copilului, neintervenția oportună În tratarea rapidă a afecțiunilor care agravează deficiența sau asocierea de deficiențe. Din lipsa banilor, unele familii refuză să-i ducă la oftalmolog pe deficienții de văz, pentru procurarea ochelarilor corectori sau să-i ducă la audiolog pe cei cu probleme de auz. Există mai multe categorii de copii integrați: deficienți din punct de vedere motor; deficienți din punct de vedere senzorial văz-auz; elevi cu tulburări de limbaj
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
griji de stat), Care din voi iubește-ne mai mult, Ca dărnicia-mi cu prea plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
va semăna la gust cu aceasta, ca un pădureț cu alt pădureț. Știi de ce nasul stă în mijlocul fetei? LEAR: Nu. BUFONUL: Ei, ca să aibă un ochi de fiecare parte a nasului, încît ce nu poate mirosi, să poată pătrunde cu văzul. LEAR: Am nedreptățit-o. BUFONUL: Știi cum își face o stridie cochilia? LEAR: Nu. BUFONUL: Nici eu, dar pot să-ți spun de ce melcul are o casă. LEAR: De ce? BUFONUL: Ei bine, ca să-și bage capu-năuntru, nu ca s-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mi-l amintesc: Nu-i regele? LEAR: Din creștet pînă-n tălpi. Cînd îi privesc, cum tremura supușii! Iert viața ăstul om. Care-i fu vină? Adulter? N-ai să mori. Pentru-un adulter? Cintezu-l face, -iar gîza aurita Curvește-n văzul meu. Prospere acuplarea; -al lui Gloucester bastard Mai bun fu cu-al lui tata decît fiicele-mi Făcute-ntre legalele cearșafuri. Desfrîu, dă-ți drumul, îmi lipsesc soldați! Priviți colo pe fandosita doamna, A cărei față,-ntre genunchi vestește nea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de fapt, conformația pur "intelectuală" a personajului său predilect, "erou" înzestrat cu un excesiv spirit autoanalitic, dar complet lipsit de sensibilitate și de intuiție, câtă vreme se raportează la sine și la lumea din jur doar via intellectualis, numai prin intermediul văzului și auzului 28. Memoria eroului lovinescian rămâne, deci, o "memorie a inteligenței și a ochilor", semn că prozatorul român a pornit în mod voluntar în căutarea timpului pierdut, fără să mai aștepte momentul de grație. Din acest motiv, atunci când își
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înăbușit", rațiunea trebuie să triumfe, singularizând astfel omul față de viețuitoarele născute doar pentru a muri. De aceea, oamenii înzestrați cu simț moral (și estetic) superior știu să se resemneze în fața morții și s-o accepte discret ("moartea trebuie scoasă din văzul celorlalți"), din dorința nobilă de a-i feri pe cei dragi de spectacolul dezgustător al degradării fizice și al propriei descompuneri. Priveliștea morții îl ajută pe Bizu să se înțeleagă mai bine: Nu-l plângea pe bătrân, neștiutor de tragedia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rămâne însă neargumentată. 25 Idem, p. 34. 26 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215. 27 Camil Petrescu, "Noua structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul (simțurile "majore") au legătură cu activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității predomină asupra valorilor individuale", privilegiind simțurile "inferioare" și considerând "actul alimentar ca arhetip al cunoașterii". Astfel, "gura și ochiul încorporarea sau contemplarea obiectului desemnează nu numai două
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fiindcă averea se prezumă că este câștigată în mod licit, iar prezumția de nevinovăție acționează până la proba contrarie, apărută în urma unei sentințe judecătorești constatatoare. Doar nimeni nu poate să mă oprească de la constatarea perfect normală la cineva înzestrat cu simțul văzului, că pufușorul de pe botul lor este așa de gros, că și obrazul cu mare greutate de abia li se mai vede, însă vedeți dumneavoastră asta este altă căciulă care aparține fabulistului, iar fabuliștii nu au ce căuta în curtea acestor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
desenezi tractoriști ca să te transformi în pictor, să compui marșuri și tangouri cu partidul ca să fi trecut printre compozitori, să înveți pe de rost câteva formule tip pentru a fi încadrat printre "culturali".[...] Ceilalți se ascundeau sau erau scoși de sub văzul nostru, prin întuneric, închisori sau la vreun Canal. Ceilalți, adică tot ce purta un nume mai înainte în cultură"104. Un comentariu incomod și nefavorabil pentru literații care aderă la ideologia oficială, dar apreciat de rezistenți. Eva Behring îi recunoaște
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de care atârnau o pereche de schiuri rudimentare și cu care nu ar fi îndrăznit să se arate nici măcar în fața prietenilor de joacă pe timpul zbuciumatei sale copilării. Așa nenorocit cum se prezenta, mai stătea și expus ca "August Prostu", în văzul tuturor, pe cea mai măreață și mai reprezentativă clădire din țară. Un sentiment de silă și de rușine îl învălui. Ce vor spune cei din familia lui, vecinii, prietenii când îl vor vedea? Trebuie să iasă imediat din această încurcătură
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
făcut. Pierdut în mulțimea protestatarilor, împărțiți în grupuri ce discutau între ei și se contraziceau cu voce tare, constată spre propria lui satisfacție că nimeni nu se sinchisea de ținuta lui ponosită, iar teama, că ar putea fi batjocorit în văzul tuturor, era zădarnică. Nici cei din jurul său nu erau cu mult mai breji ca el. La un apel sonor, venit de undeva din depărtare, discuțiile au încetat brusc, iar masa compactă de oameni, numai ochi și urechi, cum era și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
martori, nearătată și fără martori ar fi fost și învierea Lui. Sau pentru ce, odată înviat, ar fi vestit învierea Sa, iar moartea ar fi căutat să o sufere pe ascuns? Sau pentru ce ar fi alungat pe draci în văzul tuturor și pe orbul din naștere l-ar fi făcut să vadă de față cu alții și apa ar fi prefăcut-o în vin la fel, ca să fie crezut că e Cuvântul lui Dumnezeu, iar trupul muritor nu l-ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
orbul din naștere l-ar fi făcut să vadă de față cu alții și apa ar fi prefăcut-o în vin la fel, ca să fie crezut că e Cuvântul lui Dumnezeu, iar trupul muritor nu l-ar fi arătat în văzul tuturor devenind nestricăcios, ca să fie crezut că El e Viața? Și cum ar fi avut ucenicii Lui îndrăzneala cuvântului despre învierea Lui, dacă nu ar fi putut spune că întâi a murit? Sau cum ar fi fost crezuți spunând că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a murit? Sau cum ar fi fost crezuți spunând că întâi a avut loc moartea, apoi învierea, dacă n-ar fi avut printre cei către care aveau îndrăzneala să grăiască, martori ai morții Lui? Căci dacă, săvârșindu-se chiar în văzul tuturor moartea și învierea Lui, fariseii de atunci n-au voit să creadă și au silit și pe cei ce au văzut învierea să o tăgăduiască, dacă acestea s-ar fi întâmplat pe ascuns, câte motive n-ar fi născocit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cap. IV, XXII XXIII, în PSB, vol. 15, p. 117-119) „Dar trebuie să respingem prin apărarea noastră și alte obiecții care ar putea veni de la alții. Ar spune poate cineva și aceasta: dacă moartea Lui trebuia să se săvârșească în văzul tuturor ca să aibă martori și să se creadă și cuvântul despre învierea Lui, ar fi trebuit să-Și caute cu cugetarea o moarte slăvită, ca să ocolească măcar ocara crucii. Dar și dacă ar fi făcut aceasta, tot ar fi dat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 205) „(...) Crucea a suferit-o în mijlocul orașului, în mijlocul praznicului, în mijlocul poporului iudeilor, în fața ambelor tribunale, al iudeilor și al romanilor, când sărbătoarea i-a adunat pe toți, în mijlocul zilei, în văzul comun al lumii întregi. Și pentru că numai cei prezenți vedeau ceea ce se făcea a poruncit soarelui care s-a ascuns să vestească în toată lumea îndrăzneala lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cuvânt la Înălțarea Domnului, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 162-163) „Oare ucenicii n-aveau ochi? Oare nu vedeau ce se petrece? Oare n-a spus Evanghelistul că S a înălțat în văzul lor? Pentru ce, dar, au mai venit îngerii ca să-i învețe că S-a înălțat la cer? Pentru două motive. Unul, pentru că ucenicii se întristau totdeauna când se despărțeau de Hristos. Că se întristau, o știm din cuvintele lui Hristos
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lumini. Căci se spune că aurul fiind inalterabil, dacă e scufundat în pământ nu se înnegrește și nu e ros de rugină, iar dacă-i ars nu se micșorează. Afară de aceea, el întărește și înnoiește prin forța sa naturală puterea văzului celor ce și-o ațintesc asupra lui. Așa este și Biserica atotslăvită a lui Dumnezeu, care întrece în chip real cea mai curată natură a aurului. Ea e nealterată, ca una ce nu are nici un amestec străin în învățătura ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
animalului mort și-i cresc penele și aripile; apoi când ajunge puternic, ia cuibul acela în care sunt oasele premergătorului ei și, purtându-le pe acestea, zboară din Arabia până în Egipt, în orașul numit Heliopolis. Și ziua, nămiaza mare, în văzul tuturora, zboară la altarul soarelui și pune cuibul cu oasele acolo și apoi se întoarce înapoi. Preoții cercetează cronicile și găsesc că pasărea a venit la plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare și minunat lucru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în mod obișnuit. De exemplu, compusul ochiul-boului nu reprezintă în vorbirea curentă decît numele unei flori, un nume ca oricare altul, în vreme ce limbajul poetic poate merge mai departe exploatînd cele două componente ochi și bou, ale căror referenți (organ al văzului și animal domestic cu anumite însușiri) pot favoriza o exprimare de tipul: din grădină mă privește blînd ochiul-boului. În spațiul german, denumirea Sternblume poate valorifica elementele Stern "stea" și Blume "floare", oferin-du-se o explicație (intuitivă) de ce planta respectivă este o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și s-ar putea să nu mă cunoști poate că voi avea și alt chip să nu-ți fie teamă. Vâltoarea antinomiilor, iraționalul, asimetricul, uimitorul, plus diverșii curenți subterani asediază și descumpănesc. Scepticul din Despărțire se îndepărtează "pe vecie" de văz, de auz, de miros; cel din Comunicantă se instalează iluzoriu în paradox, apropiat stilistic de Nichita Stănescu: "Învăț dezvățându-mă, învățătura neștirii". Afinități de ordin psihic și accente retorice cosmicizante amintesc de nostalgiile philippidiene; umbra neîmpăcatului Emil Botta e pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]