3,016 matches
-
și îi desfide pe ingineri să mai facă altele; care își rostogolește apele dezlănțuite timp de trei zile întregi, întrerupând astfel toate comunicațiile în diferite perioade ale anului? Acest torent e Buzăul; trebuie traversat în fața orașului omonim; nu există alte vaduri. Ne-am dobândit odihna pe drept și am gustat-o sub acoperișul amabilului și savantului nostru prelat. Am ajuns exact de sărbătoarea Sfântului Ilie (profetul Elie), cinstit aici ca stăpân al tunetului, patron al trăsnetului, cel care împarte norii și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
bălți. Au năzuit mai departe și i-au întâmpinat vânători de oameni care-i așteptau la locuri poruncite. Din toată armia aceea soarele de a doua zi nu a mai luminat decât ghemuri spârcuite. Unele au fugit cătră Ionășești la vadul Siretului și de acolo cătră Oblucița, altele s-au plecat ostașilor moldoveni. În unii prinși au lucrat crâncen paloșele răzășilor. Unii bei și feciori de bei au fost închinați lui Vodă. Măria sa a poruncit numărătoarea morților și a căruțelor. A
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a încheiat cu țarul Rusiei, Petru cel Mare, în condițiile de egalitate, un tratat prin care se garanta integritatea hotarelor țării Moldovei dintre Carpați, Dunăre, Nistru și mare. Pierderea bătăliei de la Stănilești pe Prut, în 1711, urmată de pacea de la Vadul Hușilor, a însemnat și spulberarea speranțelor pe care domnul român și le pusese în Imperiul Țarist, care manifestă însă la fel ca Poarta Otomană și Imperiul Habsburgic puternice tendințe anexioniste. Aceste interese ale unor mari puteri ca și numeroasele războaie
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
fugă în Rusia cu familia și 4.000 de moldoveni „între care și Ion Neculce”. Devine sfetnicul țarului. Moare la moșia sa Dimitrievska, dar osemintele sale au fost depuse la Biserica Trei Ierarhi din Iași, în anul 1935. MĂDĂLINA DIN VAD SALVEAZĂ O CARTE A LUI DIMITRIE CANTEMIR Dumitru Almaș Dimitrie Cantemir a fost un mare cărturar, care și-a iubit mult patria. A învățat în școli înalte cu dascăli vestiți. A ajuns să știe istorie, filozofie, geografie, muzică, să vorbească
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Până la Berlin se mergea, pe atunci, vreo două săptămâni. Pe vremea aceea, mișunau tâlharii la drumul mare. Atacau adesea călătorii, îi prădau și chiar îi ucideau. Toma și Nestor au călătorit bine până la o pădure din miazănoaptea Transilvaniei, aproape de satul Vad. Aici i-au înconjurat șase tâlhari. Și măcar că s-au bătut cu săbiile, tot au 47 fost biruiți.Tâlharii le-au luat caii, straiele, banii ce-i aveau la dânșii. Apoi i-au legat cu funia de câte un copac
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
gânduri câteva clipe; apoi, cu unghiile, cu dinții a deznodat funia care-l lega pe Toma. Slobod, acesta l-a dezlegat și pe Nestor. Cum te cheamă, fetițo? a întrebat Toma. Mădălina mă cheamă. Și-s de aici, din satul Vad. N-ai văzut tu, Mădălina, niște hoți? Or fi fost cei șase oameni de la izvor: se sfădeau pentru doi cai frumos înșeuați. Și-ncotro s-au dus? Spre apus. Au lăsat doar o cutioară din lemn de brad, fărâmată și
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
le-a împlinit vrerea. În fața dascălului, Toma și Nestor au spus cine sunt: Ne-a trimis stăpânul nostru Dimitrie Cantemir, care a fost domn în Moldova, să ducem această carte la învățații cei mari din Berlin. Dar, în apropiere de Vad, ne au ieșit în cale niște oameni răi și ne-au prădat. Dascălul a zis: Am auzit și eu de Dimitrie Cantemir voievod. Luați cartea și urmați-vă calea. Sătenii le-au dăruit straie bune, ceva bani și doi cai
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în lume, așa cum dorea Dimitrie Cantemir. Într-acest fel mulți cărturari din lume au aflat, din ,,Descrierea Moldovei”, cum trăiește poporul roman și cum arată țara noastră. Când s-au întors de la Berlin, Toma și Nestor au trecut iar prin Vad și au adus Mădălinei o salbă frumoasă, s-o poarte în zi de sărbătoare. ALEXANDRU IOAN CUZA DOMNUL UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza și-a petrecut o bună parte din copilărie pe
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Mare.. 29 Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”................................... ....... 32 Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare și Sfânt.......................... 35 Statuia „Ștefan cel Mare de la Vaslui”...................................... 37 Movila lui Burcel, de Dumitru Almaș....................................... 38 Nicolae Milescu Spătarul....................................... ................... 41 Dimitrie Cantemir....................................... .............................. 43 Mădălina din Vad salvează o carte a lui Dimitrie Cantemir, de Dumitru Almaș.......................................... ................................45 Alexandru Ioan Cuza - Domnul Unirii Principatelor Române.. 50 Alexandru Ioan Cuza, de Victor Eftimiu................................... 52 Cinste și omenie, de Petru Demetru Popescu............................ 54 Elena Cuza Conacul de la Solești........................................ .. 56
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
din sat. Infernul din paradis luase sfârșit. VAMPIRI Satul era așezat la poalele munților acoperiți cu păduri dese de conifere care emanau parfumul de cetină, ca un balsam binefăcător. Izvoarele coborau din inima coloșilor milenari bolborosind, adunându-se într-un vad care alimenta cu apă cristalină matca pârâului șerpuitor de la margine de sat, grăbindu-se să ajungă în aval la marele lac, care era nestemata acelor locuri. Castelul conacului situat pe o imensă stâncă de piatră, străjuia impunător și maiestuos împrejurimile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
fi făcut. M-am supărat și eu. Nu vrei să te însori, treaba ta, dar nu da vina pe mine. Nu i-am spus nimic, am așteptat. Cine știe ce-o fi, îi trece lui. Și acum două săptămâni îl vad că își ia hainele, își face geamantanul și cu mine în casă pleacă fără să-mi spună și el o vorbă. Florico, mie nu mai îmi place de tine, am găsit alta, mă duc... - Și parcă dacă ți-ar fi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să se mobilizeze un supraveghetor călare, mazil, însărcinat cu patrularea între bordeie, zi și noapte, pentru ca nimeni să nu treacă neobservat râul, peste hotar. Comanda întregului dispozitiv a fost dată vornicului Costache Conachi, supus direct autorității Divanului. Punctele de la Leova, Vadul lui Isac și Reni au fost închise pentru călători și mărfuri. Pentru traficul cu Basarabia n-au mai rămas accesibile decât punctele de la Sculeni și Lipcani, unde călătorii, indiferent de condiția lor socială, erau supuși unui control carantinal timp de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
populației din Capitală și reducere a prețului cărnii și al pâinii, pentru asigurarea traiului celor săraci, care se răspândeau prin țară, părăsind orașul 100. La 28 iulie/9 august, consulul francez Lagan se adresa generalului Sébastiani, din lazaretul de la Râul Vadului, unde se refugiase cu mai mulți boieri, din pricina zvonurilor privind ivirea ciumei care ar fi trecut peste Dunăre din Vidin la Craiova, adăugîndu-se calamității holerei; alimentația sa în refugiu fusese precară, deoarece țăranii se îngrijeau "să-și îngroape în păduri
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și strădaniilor corpului medical, întărit în august cu "dohtorii" Arnold, la spitalul din Dudești, Paul Vlastos, la spitalul Filantropia, și Mihalache Enculeu, la carantina de la Bărbătescu 117. Consulul francez Lagan consemna în raportul său din 16/28 august, de la Râul Vadului, adresat ministrului de externe Sébastiani la Paris, că "numărul cazurilor de holeră a scăzut sensibil la București", dar adăuga el, "caracterul epidemiei a devenit mult mai alarmant, deoarece bolnavul moare în două-trei ore, ca lovit de trăznet". Și venea apoi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Scald. Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă - Cine-a deschis piramida și-nnăuntru a intrat? Este regele. În haină de-aur roș și pietre scumpe, El intră să vad-acolo tot trecutul. - I se rupe A lui suflet, când privește peste-al vremurilor vad. În zădar guvernă regii lumea cu înțelepciune - Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune? În zădar caut-al vieței înțeles nedeslegat. Iese-n noapte și-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și prin nori le-alungă - Cine-a deschis piramida și-nnăuntru a intrat? Este regele. În haină de-aur roș și pietre scumpe, El intră să vad-acolo tot trecutul. - I se rupe A lui suflet, când privește peste-al vremurilor vad. În zădar guvernă regii lumea cu înțelepciune - Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune? În zădar caut-al vieței înțeles nedeslegat. Iese-n noapte și-a lui umbră lung-întins se desfășoară Pe-ale Nilului mari valuri. - Astfel pe-unde de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am de-acuma o sută de vieți, Căci sufletu-mi de-atuncea c-atît de-ntunecat... Doar ochii tăi de înger în visul meu străbat! Ca toamna cea târzie e viața mea, și cad Iluzii ca și frunza pe undele de vad, Și nici o bucurie în cale-mi nu culeg, Nimic de care-n lume iubirea să mi-o leg, Pustiul și urâtul de-apururi mă cuprind... Doar brațele-ți de marmur în visul meu se-ntind! Precum corăbii negre se leagănă de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
decât războiul. Războaiele sunt niște purgații ale indigestiilor politice. Războaiele continuă să fie generate de orgolii paranoice ori de imbecilități strălucitoare. Din lagărele naziste nu se putea ieși decât pe coș. Violența acoperă deficitul de inteligență. Întotdeauna armele au avut vad mai bun decât arta. Inchiziția ne dorea prăjiți. Epoca noastră ne vrea mai mult în sânge. Fără aportul rafinat al inteligenței, războiul nu ar fi putut provoca decât cucuie. Tot la cer se ridică, oare, și cei care au coborât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci și scutirea de dări a 12 poslușnici. Și din nou „supt Codru”. Parcă simt răcoarea și murmurul codrului cu frunze răscoapte și neînchipuit de frumos colorate în plină toamnă, gata să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
hatmanul și cu o samă de cazaci au dat să treacă Nistrul și mulți s-au înecat și un polcovnic al său vestit, Jora, acolo s-au înecat și alți mulți. Și astăzi iaste pomenit acel loc, de-i dzic Vadul Jorii. Și de acolo s-au întorsu Ștefan vodă și au descălecat târgul Iașii și în lauda lui Dumnezeu au început a zidi beserica marelui mucenic și ciudotvoreț Necolai”. Povestea era frumoasă, dar mă gândeam că Misail Călugărul vorbește de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai iubit O scumpă fată, o dulce mireasă. Poate chiar și prințul din povești E gelos când tu mă ai acasă. Vreau să te am, vreau să te ating, Și tot ce vreau azi se împlinește mâine. Vreau să te vad și scump și fericit Lângă sufletul meu ca al unei zâne. Și când iubirea va pieri în zări, Tu să nu uiți că ai iubit o fată Gingașă și atât de delicată, Încât și soarele s-a topit la privirea
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
le-am aflat. Tu ești de vină Că acum iubesc din tot sufletul meu, Că acum doresc să fiu doar eu, Și învăț să lupt pentru toate. Și mai ești de vină Că sunt plină de păcate, Căci de cate ori te vad, ceva se aprinde în mine, E dorința nemistuită de a fi din nou în tine! UN NOU ÎNCEPUT Ești visul meu devenit realitate, Steaua mea din zori de zi, Aroma dulce a iubirii, Motivul meu de a trăi. Când te
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea. 22. Tot în noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe, și pe cei unsprezece copii ai lui, și a trecut vadul Iabocului. 23. I-a luat, i-a trecut pîrîul, și a trecut tot ce avea. 24. Iacov însă a rămas singur. Atunci un om s-a luptat cu el pînă în revărsatul zorilor. 25. Văzînd că nu-l poate birui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în 1489. Orașul are 37.200 de locuitori. în cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei - Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, orașul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianții din Genova Olihonia, iar în documentele din anul 1499 orașul apare sub numele actual, Soroca. Ștefan cel Mare a construit aici
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianții din Genova Olihonia, iar în documentele din anul 1499 orașul apare sub numele actual, Soroca. Ștefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a păzi vadul împotriva tătarilor. Timp de secole Soroca a fost centrul administrativ-militar al ținutului cu același nume - Soroca. în perioada sec. XV - mij. sec. XVI la Soroca a existat o cetate din lemn și pământ. Cetatea a fost transformată în forma actuală
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]