2,042 matches
-
sunt organizați în mulțimi fără limită la periferiile marilor orașe. Trebuie să reamintim că vorbim despre oameni care au fost rezultatul politicii antiavort promovate de Ceaușescu, sub stricta supraveghere a Securității, care au fost crescuți în condiții asemănătoare cu câinii vagabonzi. Cadoul făcut Italiei prin primirea unei umanități degradate a fost realizat de freneticele lărgiri a granițelor Uniunii spre est și de către nebunia impusă de Schengen"46. În sfârșit: un exemplu de modul în care poate fi prezentat un român pe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
privind comunitatea românească. Aceasta, din ce în ce mai numeroasă, alcătuită din pătura de jos, de o foarte slabă factură culturală. Prostituate, hoți, cerșetori: cum să rămâi indiferent ? În același timp, fiecare dintre noi, descoperea cu stupoare că, în afara de Dracula, Ceaușescu sau câinii vagabonzi, în Italia nu se știa nimic despre români. Nu ar trebui, în această situație, să ne mirăm de ce exact acei reprezentanți a categoriilor pe care i-am arătat mai sus: un fel de ambasadori în sens opus, ne aruncă în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
deloc, acest lucru se întâmplă în raport cu comunitatea noastră. Este și cazul acelor jurnaliști care au venit, poate pe fugă, în țara noastră, au luat contact atât cu realitățile dure care încă mai există la noi (copiii sau bătrânii străzilor, câinii vagabonzi, aurolacii) cât și cu o parte din lucrurile frumoase pe care le avem și noi. Apoi, totuși, au vorbit doar de primele. Mulți jurnaliști italieni nu cunosc faptul că la București, de exemplu, nu există tabere de rromi. Ei cred
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
profund, și anume deținuții de drept comun ("borfașii"), cei care erau folosiți adesea de către conducerea lagărului împotriva deținuților politici: Înscrie-te și tu, pana mea firavă, în corul ce preamărește acest trib! Au fost proslăviți ca pirați, ca flibustieri, ca vagabonzi, ca ocnași evadați. Au fost proslăviți ca nobili briganzi de la Robin Hood până la bandiții de operetă -, am fost asigurați că au inimi simțitoare, că îi fură pe cei bogați, împărțind cu cei săraci. O, sublimi ortaci ai lui Karl Moor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin orice mijloace, în rândurile lucrătorilor din fabricile de armament, echipament sau orice material de război, de unde să furnizeze informații cu privire la producție sau starea de spirit. 2. Secțiunea mișcării trupelor. Tinerii, sub diferite forme și pretexte (comerț ambulant, copii orfani, vagabonzi), trebuiau să meargă în jurul anumitor unități militare și să raporteze starea de spirit a militarilor, deplasările ce le vor face cu unitățile lor. 3. Secțiunea de agitații la răscoală. Tinerii, la declanșarea războiului, să lanseze știri menite să îngrozească populația
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății preindustriale. Este complet individualizat și supraexpus, prin lipsa de legături și de sprijin, în ceea ce privește munca, transmiterea familială, posibilittea de a-și construi un viitor... Corpul său este singura legătură și singurul său bun, pe care îl supune la efort
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
întrebau unul pe altul din ochi dacă știau cine este dar fiecare clătina din cap în semn de negație. Unul dealde Megieșu zise cu un glas gros, care în mintea lui cică ar fi fost o șoaptă: „O fi vreun vagabond, cum au mai fost și alții pe aici.” Noul venit nici nu se întoarse spre locul de unde se auzise vorba săteanului pe care toți îl cunoșteau de om gospodar, însă cu minte ceva mai puțină. Străinul aranjă cu grijă frunzele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cred, cu Nicolae Balotă, și ne uitam cum de zidurile medievale erau sprijiniți tineri cu părul lung și cu ghitare. și ne spuneam: "Ascultă, tu crezi că acum 400 de ani era foarte diferit la Innsbruck? Era tot plin de vagabonzi, trubaduri boemi adunați acolo, care puteau să mai facă și un furtișag sau chiar un omor, așa că ce să ne mirăm sau să ne indignăm?" Nu era nicio nenorocire și nu era o deosebire așa de mare față de ce va
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
am petrecut o scurtă vacanță în Creta. Bineînțeles, mă așteptam să nu semene cu Creta minoică (motivul cultural pentru care mă dusesem eu acolo), nici cu cea bizantină, nici cu cea venețiană. Dar am fost tulburat de infrastructura precară, câinii vagabonzi, mormanele de gunoaie etc. Întradevăr, vedeam multe case și hoteluri bine făcute, unele chiar elegante, toate acestea erau presărate într-un spațiu public haotic, chiar devastat. Coasta fusese supradezvoltată și distrusă practic de turismul de masă, cu excepția unor regiuni protejate
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de zile, cum au fost bolnavii al căror nume este oarecum semnificativ: Nicu Radovici (Tecuci), Stelian Toma (Brăila), din familii distinse ale respectivelor ținuturi. Cum majoritatea bolnavilor o constituiau țăranii săraci sau liber-profesioniștii în realitate cu situații nedefinite sau chiar vagabonzi, totalul sumelor încasate de la bolnavi nu putea constitui un fond sigur și nici destul de important. Dacă în 1891 plăteau numai 11 bolnavi, în anii următori au plătit regulat și mai puțini, și, cu toate acestea, cu cea mai mare perseverență
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vârtos că prin asemeni așezăminte să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii.) Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de presa timpului. Astfel, "Gazeta de Moldavia", nr. 5/9 iulie 1853, publică traducerea poeziei (original în franceză) a lui P. Maire, "A.S.A.S. Le Prince
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în optima timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Ismail (până la cedarea Basarabiei), Dobrovăț (Vaslui), Bisericani (Neamț), Pângărați (Neamț), Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui). Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați, deci o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari sau de limită. C. Eraclide, în "Studii practice asupra dreptului criminal" (1865), menționează că, începând din 1874, casele de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui) au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
teorii personale asupra centrelor de putere din Europa. El explica, astfel, și cauzele izbucnirii conflagrației mondiale. Într-un articol din 4 septembrie 1917, apărut în Lumina, observă că Imperiul Britanic, adunând bogății uriașe din colonii, a favorizat apariția unui "capital vagabond", "care a pornit din "ladă" în lumea largă, pentru cucerirea globului și subjugarea, mai cu seamă, a țărilor înapoiate economicește."173 Faptul a dus la supremația comercială, la "stăpânirea exclusivă a mărilor", Anglia devenind cel mai mare imperiu al lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
unei fetițe, Arghezi redacta, în 1927, o ingenioasă Ars poetica, simulând regretul de a nu fi putut construi o "fabrică de jucării". În lipsa acesteia, s-a jucat cu "ceea ce era mai ieftin și mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date...". În realitate anatomist fără pereche, așa-zisul joc nu e "joc", ci scotocire atentă în straturile vii ale limbii, pentru ca înainte de încorporarea în structuri și ansambluri inedite, toate virtualitățile cuvintelor să-i fie cunoscute: "Să mă păzească
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cîini latră, atacă și mușcă, sunt în război cu întreaga omenire și cu ei înșiși, făcînd de fapt de rușine adevărata rasă canină. Cum spunea Mark Twain : "de cînd mi-am luat cîine, mi-am schimbat impresia despre oameni". Acești vagabonzi cosmici își propun, de fapt, o ruptură radicală cu tot ce există, implicînd răvășirea lumii. În felul său, eroul cinic este un misionar ; el anunță apariția unei lumi noi... Încă o dată, cu visele ei de mărire și cu filosofia sa
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu statul mic De la pămînt să te ridic, Să te ridic de subsuori De multe ori, de multe ori..."58 Iubita bolnavă îi făcea impresia unui "înger ce se plînge pe-o ruină" ori "o lună gînditoare, pe un nour vagabond"59. (De ce să mori tu ?). Boala făcea progrese, iar poetul disperat o implora: "O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită, C-atunci în veci prin noapte-aș rătăci Mi-aș sfărîma viața-n jalea cea cumplită Și de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al furtunii? O spune Kent, în două rânduri: prima oară în momentul întâlnirii cu Lear, a doua oară în momentul întâlnirii cu Edgar - așadar, cu cele două personaje rătăcite prin câmpia pustie, cu cei doi oameni deveniți un soi de vagabonzi ai nopții, ajunși amândoi în pragul unei crize de nebunie care îi apropie de moarte, de abandonarea condiției umane. Iar Lear nu se recunoaște oare în Edgar, în zdrențărosul aproape gol care rătăcește fără țintă, în acest „despuiat și oropsit
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
are tunică și poartă - fie iarnă, fie vară - aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la învățăcei și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât magistru care-ți arată cum să găsești bucuria... Așa cum bănuim, Socrate îi răspunde că el predă virtutea, că esențialul e în altă parte, că Antiphon greșește crezând că fericirea depinde de ceea ce bei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
își vede hegemonia contestată, apoi chiar dispărând. După ce Alexandru moare (323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
suprarealiștilor din palatul Grassi. Vreau să mă duci la cel mai bun hotel din acest oraș-fantomă, ceruse, și să hoinărești cu mine noaptea pe străzile pustii, fiindcă asemenea nopți nu le poți găsi decât acolo: e atât de frig, că vagabonzii mor congelați pe bănci, toată lumea se Închide În hoteluri și pensiuni, pe-afară nu-s decât gondole ce se leagănă tăcute pe canale, strada Asasinilor pare mai Îngustă și mai sumbră ca niciodată, iar cele patru figuri din Piazzetta, tăiate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate; a trebui; tupeu; țigan; urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice (1); 781/252/81/171/1 chema: striga (149); strigă (52); a striga (36); veni (34); nume (32); strigăt (29); ajutor (22); vino (12); nevoie (11); a veni (11); dorință (9); strigare (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcută; poate; potențial; prestanță; prezență; prezență impunătoare; prezentabilă; profa; puternică; rafinat; rafinată; raționament; respectat; respectată; roșu; scundă; secretariat; serioasă; seriozitate; sex feminin; sexy; slabă; sofisticată; solidă; speranță; sprijin; stimabilă; succes; superioritate; școală; șef; știe; tînără; de treabă; tristă; Udrea; și vagabondul; virgină; vîrsta; zero (1); 774/192/66/126/0 domn: bărbat (72); doamnă (57); respect (50); om (31); elegant (29); gentleman (24); cavaler (17); costum (17); profesor (15); persoană (14); mare (13); eleganță (11); rege (10); el (9); stăpîn (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profesionism; puternic; rafinament; rafinat; rar; rău; regină; relaxare; respectos; responsabilitate; România; să-nălțăm; de seamă; sergent; Sergiu; sever; slugă; slujnică; somn; soț; statură; statut; stil; stimat; străin; la teatru; tip; titlu; tîrgoveț; mă trezesc; țanțoș; ținută elegantă; uman; urît; ușor; vagabond; vesel; viciu; vin; viță veche; vîrstă; vîstnic; vodă; mare voievod (1); 789/234/95/138/0 dor: iubire (58); durere (47); casă (34); dragoste (30); sentiment (30); tristețe (29); mama (23); de casă (22); nebun (21); suferință (21); lipsă (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); înșelătorie (2); jefuitor (2); judecată (2); lege (2); leneș (2); lipsă (2); nelegitim (2); negustor cinstit (2); nelegiuit (2); nesimțit (2); noapte (2); obraznic (2); oricine (2); pericol (2); pierdere (2); prins (2); sărăcie (2); teamă (2); ură (2); vagabond (2); adoptat; adversar; Ady; are; armă; asumare; aur; autobuz; ban; banul; Băsescu; bătrîn; de bijuterii; bogat; bolnav; boț; bou; bucătărie; bun; bunuri; buzunare; case; călugăr; cătușe; căutat; de ce?; ceas; ciorditor; condamnat; conștiincios; criminal; cunoscut; dăunător; defect; demență; deputat; derbedeu; dezaprobare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr (92); neadevăr (34); răutate (26); trădare (24); fals (20); ură (19); urît (19); mincinos (17); durere (15); falsitate (13); rău (13); neîncredere (12); păcat (12); dezamăgire (11); gogonată (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]