1,632 matches
-
la care ste supus orice copil din partea celorlalți. Părinții trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preț, fără a încerca să fie plăcut și agreat de toată lumea lui de egali. Recompensele - Părinții pot motiva intrinsec copilul, valorizând produsele sale: expunerea la vedere a unui desen, a unei jucării, a unei poezii. Recompensele mari îl vor face dependent de stimulentele externe și mai puțin motivat intrinsec. Recompensele care îl vor determina să repete performanța, să o depășească, să
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
reglementări legislative, servicii de sprijin; domeniul curriculumului școlar delimitări ale curriculumului comun, de bază, diferențiat, adaptat; sistemul unitar de formare a personalului didactic. Integrarea școlară, ca proces, este dificil de realizat în interiorul unui sistem de evaluare bazat pe competiție, care valorizează doar nivelurile de achiziții academice ridicate. Chiar dacă, în aparență, copiii parcurg același curriculum, asta nu înseamnă că ei au aceleași experiențe și competențe educaționale ca și colegii lor ori că împart aceleași experiențe sociale cu ei. Interacțiunea pozitivă între copiii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
modalitate de lucru în clasă să fie eficientă, și anume: planificarea riguroasă a activității și împărțirea rolurilor și responsabilităților între cadrele didactice, astfel încât elevii cu cerințe speciale să primească sprijin direct în activitățile de învățare sau să fie antrenați și valorizați într-o activitate de grup; activitatea de predare în parteneriat să se desfășoare la clase de același nivel de școlaritate, iar designul clasei să permită lucrul în grupuri de câte trei-cinci elevi; încadrarea strategiilor incluzive și a metodelor de învățământ
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și recunoașterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a șanselor persoanelor cu cerințe speciale, și nu ca o simplă plasare a copiilor împreună; recunoașterea legăturilor dintre educația incluzivă și valorizarea diversității umane, prin promovarea unui etos școlar care valorizează toți copiii și familiile lor; favorizarea unui climat de sprijin flexibil și oferirea unor răspunsuri adecvate cerințelor individuale prin oferta educațională a școlii; susținerea implicării comunității locale în dezvoltarea programelor și a ofertelor educaționale pentru toate categoriile de elevi din
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
complicate (copiii cu dizabilitate integrați desenează sau colorează, în timp ce restul elevilor din clasă rezolvă o sarcină specifică disciplinei din program), acordarea unui sprijin în exces la unele lecții, evaluarea prin supraaprecierea elevilor integrați (din dorința de a-i motiva și valoriza în fața celorlalți, dar fără un rezultat evident în timp), conduita afectivă exagerată etc. Și această atitudine are efecte negative asupra dezvoltării și evoluției școlare și sociale a copilului: excluderea din activitățile stimulative și reducerea oportunităților de interacțiune cu ceilalți elevi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
să se dezvolte ca persoane, să fie capabili să facă o alegere, să comunice și să aibă sentimentul că aparțin unei comunități, să trăiască într-o lume în continuă schimbare și să poată aduce contribuții care să fie valorificate și valorizate de ceilalți membri ai comunității. Strategiile educaționale care ajută la îndeplinirea acestor obiective pot fi alese în mai multe moduri: fie în cadrul unei activități care să îi includă pe toți elevii din clasă, fie ca rezultat al unei activități de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Indicatori pentru evaluarea dezvoltării culturii incluzive: școala este receptivă la toate categoriile de elevi; școala caută în mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare; profesorii își cunosc și își valorizează elevii; elevii sunt valorizați în mod egal; părinții sunt valorizați în mod egal; cadrele didactice sunt valorizate în mod egal; elevii știu ce să facă atunci când au o problemă; elevii se sprijină reciproc; cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
culturii incluzive: școala este receptivă la toate categoriile de elevi; școala caută în mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare; profesorii își cunosc și își valorizează elevii; elevii sunt valorizați în mod egal; părinții sunt valorizați în mod egal; cadrele didactice sunt valorizate în mod egal; elevii știu ce să facă atunci când au o problemă; elevii se sprijină reciproc; cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor; cadrele didactice se
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
toate categoriile de elevi; școala caută în mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare; profesorii își cunosc și își valorizează elevii; elevii sunt valorizați în mod egal; părinții sunt valorizați în mod egal; cadrele didactice sunt valorizate în mod egal; elevii știu ce să facă atunci când au o problemă; elevii se sprijină reciproc; cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor; cadrele didactice se implică în luarea deciziilor; modul de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mod activ să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare; profesorii își cunosc și își valorizează elevii; elevii sunt valorizați în mod egal; părinții sunt valorizați în mod egal; cadrele didactice sunt valorizate în mod egal; elevii știu ce să facă atunci când au o problemă; elevii se sprijină reciproc; cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor; cadrele didactice se implică în luarea deciziilor; modul de adresare între persoanele din școală (cadre didactice
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
familiile în procesul de obținere a respectivului serviciu; insuficienta pregătire a școlilor, coroborată cu lipsa de înțelegere a culturii, caracteristicilor și nevoilor individuale ale elevilor, ce duce la formarea unui etos școlar care nu acceptă diversitatea și nici nu o valorizează; implicarea necorespunzătoare a părinților și a comunităților determină formarea unor atitudini și a unui sistem educațional care nu se bazează în primul rând pe nevoile comunității, pe dorințele părinților sau pe interesele elevilor; * bariere generate de curriculum cel mai frecvent
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de lucru în clasă să fie eficientă, și anume: planificarea riguroasă a activității: alocarea rolurilor și responsabilităților în grupul de cadre didactice, astfel încât elevii cu cerințe speciale fie să primească sprijin direct în activitățile de învățare, să fie antrenați și valorizați într-o activitate de grup; activitatea de predare în parteneriat să se desfășoare, de preferință, la clase aflate pe același nivel de școlaritate, astfel încât informațiile vehiculate în activitatea de predare-învățare să facă apel la experiențe de învățare cunoscute sau parcurse
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
un mod eficient în condițiile în care ei învață, discută, se joacă împreună, dezvoltă contacte sociale, interacționează și se cunosc reciproc; astfel, cresc și șansele ca ei, pe măsură ce se maturizează, să se apropie mai mult, să se accepte, să se valorizeze reciproc, iar gradul de segregare și respingere între persoanele valide și cele care prezintă o formă sau alta de dizabilitate sau "anormalitate" să scadă semnificativ. Prin urmare, diferențierea în raport cu structura sistemului de învățământ constituie în primul rând o problemă de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual. Acest mod de lucru stimulează interacțiunea, favorizează intercunoașterea elevilor clasei și are un puternic efect de socializare, mai ales în clasele incluzive, deoarece solicită toleranță față de modurile diferite de gândire și simțire, valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. învățarea prin cooperare presupune acțiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi, cadre didactice, profesori de sprijin etc.) în atingerea scopurilor comune prin influențe de care beneficiază toți
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și consecvent; facilitarea dezvoltării sociale și emoționale copiii învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță și obțin succese în activitățile școlare; rolul cadrului didactic este să creeze o ambianță emoțională care să stimuleze sentimentul de siguranță și să valorizeze reușitele elevilor ca mecanism de întărire a motivației acestora pentru participarea lor la activitățile didactice. O situație mai specială este generată de integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist (TSA) și a celor cu sindrom Asperger. Tulburările din spectrul autist
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Elevii cu dispraxie pot părea imaturi din punct de vedere emoțional și adesea stângaci sau lipsiți de îndemânare în relațiile lor sociale; acest fapt poate duce la o anumită izolare socială. în cadrul activităților școlare se recomandă să fie încurajați și valorizați constant, ajutați să-și amelioreze stima de sine, să-și dezvolte autonomia personală, colaborarea cu ceilalți colegi și implicarea în programe de terapie ocupațională monitorizate de consilierii școlari. Elevii cu paralizie cerebrală prezintă disfuncții centrale ce afectează mișcarea și postura
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
concomitent, determinată de prezența interacțiunii emițător receptor). F. După natura conținutului: * referențială (vizează un anumit adevăr care face obiectul mesajului); * operațional-metodologică (vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat mental sau practic, pentru ca adevărul transmis să fie descifrat); * atitudinală (valorizează cele transmise). Mediul în care funcționează organizația școlară devine tot mai “turbulent” și din acest motiv comunicarea în cadrul sistemului educațional devine cea mai importantă funcție managerială, premise a stabilității și dezvoltării organizaționale. Pentru a reduce nivelul de incertitudine și pentru
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
împreună, să aibă încredere unii în ceilalți și să-și împărtășească preocupările. * Comunicare. Elevii învață să observe atent, să comunice cu acuratețe ceea ce au de spus, să-i asculte atent pe ceilalți. * Toleranța. Elevii învață să se respecte și să valorizeze pozitiv diferențele între oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți și modul în care acestea acționează. * Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodata, ei învață autocontrolul. * Rezolvarea conflictelor. Elevii
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din perspectiva neotestamentară, Hristos este imaginea/icoana lui Dumnezeu, omul fiind invitat să îmbrace această icoană. În tradiția creștină, teologia icoanei urmează o altă cale decât cea a Euharistiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bibliografia de ultimă oră era una extrem de dificilă, pe alocuri chiar imposibilă. Ne vom concentra atenția asupra a două lucrări importante ale Pr. Chesarie Gheorghescu care dau măsura unei etape semnificative a cercetării teologice românești. Pr. Chesarie Gheorghescu încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reprezentări (mituri): • Persoanele singure sunt mai legate de părinți și rude. Nu s-au constatat diferențe semnificative între „singuri” și „căsătoriți” în ceea ce privește percepțiile și raporturile afective față de părinți și rude. • Persoanele singure sunt mai egocentrice. Dimpotrivă, comparativ cu cei căsătoriți, valorizează mai mult prieteniile și sunt mai implicați în treburile obștești. • Cei singuri au mai mulți bani decât cei căsătoriți. Datele culese arată că nu e adevărat. • Persoanele singure sunt mai fericite. Aici, studiul menționat, efectuat pe 400 de gospodării, arată
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căruia se situează o autonomie individuală și comunitară. Patriotismul junimist este, așadar, întemeiat pe alianța dintre rațiune, libertate politică și moderație. Întors spre spațiul local, el nu este mai puțin deschis către modernitatea occidentală. Opus autarhiei și delirului patriotard, el valorizează acel nucleu de decență ignorat de marile proiecte totalitare ale secolului XX. Proiectul de evoluție al acestui patriotism cu rățat de excese și de patimă este subsumabil viitorului clădit sub semnul marilor principii de viață dezvoltate în Occident. Critica formelor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
specifice, dar constatăm că din perspectiva praxiologiei clasice, două erau criteriile-valori de bază: eficiența (ca raport între așteptări și rezultatele obținute) și calitatea, eficacitatea (ca raport între nivelul rezultatelor și modul de atingere a lor). Dar în praxiologia actuală sunt valorizate mai bine, tocmai prin abordarea în sistem a complexității practicii: intervențiile oportune, alternativele de soluționare a situațiilor-problemă concrete ale practicii manifestate, de depășire a dificultăților, de efectuare de schimbări procedurale față de proiect, de deschidere spre alte acțiuni și situații, însă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o programă curriculară constructivistă este necesar a marca distincția, pentru a modifica metodologia clasică de învățare, între informațiile științifice prezentate și cum să-și construiască educatul cunoașterea acestora pentru a deveni cunoștințe, pe care să le înțeleagă propriu, să le valorizeze integrat în practică, să le dezvolte, să le adapteze la context, să-și afirme contribuția iar nu să le însușească prin transmitere-asimilare. Este aici, după Jonnaert (2006) distincția între a ști informații teoretice generale, selectate conform profilului de formare (savoir
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înțelegerea și aplicarea instrumentelor noi. S-ar contura astfel un dublu conflict în evaluare: între interpretarea paradigmatică generală și aplicarea ei practică în modele de rezolvare (între situațiile reale în care se află evaluatorul și modul cum aplică teoria, interpretează, valorizează rezultatele și apoi reglează, ia decizii), ca și contradicții reale între obiectiv-subiectiv, vizibil-invizibil, explicit-implicit. De aici, apreciem cerința de evita excesul în favoarea unei paradigme și a unui model (conceput, aplicat empiric, imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]