2,062 matches
-
accentuat mai sus, și valorizarea alethică a timpului, ambele cu valoare constitutivă. Cele trei sensuri existențiale ale lui "este" ființarea, ființa ființării și ființa se află sub condiția fenomenului timporizării verbului, alcătuit din aceste două operații (constitutive): în-ființarea verbului și valorizarea alethică a timpului. Totodată, aceste două fapte susțin sensul de transcendent, pe care aspectul alethic al judecății îl poartă în mod necesar. Fără îndoială, cele trei sensuri existențiale au constituit temele cele mai presante în orizontul judicativului. Dar ele au
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
predat lucrul manual, care să-i învețe pe elevi cu diferite lucrări practice "precum torsături și împletituri de colțuni și răsădit de pomi și a hultui pomii și alte feluri de rucodeluri"130. Totodată, "Instruction"-ul, căutând să dea o valorizare socială practică procesului de învățământ, stabilea că nimeni nu putea să fie primit "în târguri la aleșverisuri neguțitorești sau mai vârtos la meșteșuguri" și chiar "cei de prin sate la lucrare pământului (...), fără de bună mărturie din școală" care să ateste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
e veșnică, se desprinde ușor din Lumineze stelele: Neamurile-mbătrânească/ Și pădurile să crească 156. Raiul pierdut al copilăriei este pentru Eminescu pierderea supremă. Natura este singurul absolut. George Gană observă cu justețe că această afirmație a poetului exprimă o valorizare superlativă a naturii, dând o formulare aforistică unor îndelungate raporturi sufletești și spirituale cu ea157. Codrul, simbol plenar al naturii, concentrează sevele absolutului. În Fiind băiet păduri cutreeram 158 se revarsă nu puține dintre acestea: Un freamăt lin trecea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA lenea socială a crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă, subiecții aflați în grup lucrau mai bine în condiția valorizării reușitei colective și mai modest în condiția valorizării reușitei individuale. Scoruri asemănătoare s-au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA lenea socială a crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă, subiecții aflați în grup lucrau mai bine în condiția valorizării reușitei colective și mai modest în condiția valorizării reușitei individuale. Scoruri asemănătoare s-au obținut și în experimentele comparative Japonia SUA-Australia, realizate de către Yamagishi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în SUA lenea socială a crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă, subiecții aflați în grup lucrau mai bine în condiția valorizării reușitei colective și mai modest în condiția valorizării reușitei individuale. Scoruri asemănătoare s-au obținut și în experimentele comparative Japonia SUA-Australia, realizate de către Yamagishi (1988), Rawwas, Al Khatib și Vitell (2004) sau Xiao-Ping și Shu (2005), în care subiecții asiatici
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă, subiecții aflați în grup lucrau mai bine în condiția valorizării reușitei colective și mai modest în condiția valorizării reușitei individuale. Scoruri asemănătoare s-au obținut și în experimentele comparative Japonia SUA-Australia, realizate de către Yamagishi (1988), Rawwas, Al Khatib și Vitell (2004) sau Xiao-Ping și Shu (2005), în care subiecții asiatici optau pentru o strategie individuală mai angajantă în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
echilibrată cu mediul înconjurător (unitatea cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane care determină statutul său, afectivitate-neutralitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gen și parcursul de viață. ▪ Stereotipurile de gen (percepute ca negative/ pozitive) cu care v-ați confruntat cel mai frecvent în familie, în școală, în alte contexte sociale. ▪ Avantaje și dezavantaje percepute ale feminității și masculinității, limitări și autolimitări; valorizare și devalorizare; posibilitatea (libertatea) unor alegeri/opțiuni personale. ▪ Caracteristici și roluri de gen pe care le considerați cel mai bine valorizate social. Cum ați perceput așteptările și prescripțiile de gen-rol în diferite etape ale vieții (acceptare/ satisfacție/ revoltă/ refuz/conflict
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din viața dumneavoastră profesională și personală? (cu referire la oameni/ cărți/ evenimente, care te ghidează pe traseul formării/ dezvoltării și care te duc spre tine însuți/ însăți). ▪ Caracteristici ale mediului familial și școlar sub aspectul investiției în educație și al valorizării educației pentru fete/ băieți/ frați/ surori; reușite profesionale și obstacole întâmpinate; momente de referință (de cotitură, de schimbare, opțiuni, renunțări etc.). ▪ Raportul muncă domestică, îngrijirea și educația copiilor (munca reproductivă ca și muncă neremunerată) - muncă profesională (munca productivă/ remunerată): distribuirea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau într-o singură generație. Abia generația mea a reușit să-și asume mai clar stratergiile maritale de tranziție și să iasă din conflictul produs de pendularea între două modele de socializare dihotomice, prin propunerea parteneriatului de gen care implică valorizarea deopotrivă și în egală măsură a atributelor feminine și masculine. Identitatea de gen Identitatea de gen a fost asociată cu înțelegerea genului și a tot ceea ce este legat de acesta. Ea poate fi corelată unei varietăți de niveluri ale cunoștințelor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
raporturile de gen nu a fost una facilă, fiind marcată de contradicțiile cauzate de asumarea unor valori antagoniste. Convingerile proprii în problematica rolului de gen au rămas parțial tributare viziunii ușor conservatoare asupra familiei și a societății. Am susținut necesitatea valorizării în egală măsură a atributelor și a rolului de gen masculin și feminin, dar am preferat să adopt o poziție adesea conformistă normelor privind raporturile de gen (conciliantă și nu asertivă). Am susținut și suțin în continuare faptul că femeile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
m-au preocupat niciodată foarte mult nici aspectul meu (poate din cauza ochelarilor, de care nu aveam cum să scap, poate și din cauza modelului matern, care nu avea timp de astfel de frivolități), nici moda, podoabele sau fardurile - toate supape ale valorizării feminine. Am apreciat întotdeauna mai mult alte calități, care deveneau evidente în activitățile preferate de mine (lectura și sportul), cum ar fi spiritul de echipă, curajul, puterea fizică, inițiativa, capacitatea de persuasiune, gândirea critică și, mai presus de toate, fair-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a Universității din Iași. În câțiva ani, atmosfera se împrospătase semnificativ în mediul universitar pe care-l cunoscusem ca studentă. Veniseră foarte multe femei, determinate să-și demonstreze potențialul, motivate de șansa pe care o aveau și de oportunitățile de valorizare profesională. Între toate aceste femei, mă regăseam și eu, onorată de încrederea care mi s-a acordat odată cu postul, recunoscătoare pentru șansele de afirmare implicite, dornică să devin cadrul didactic universitar pe care mi l-aș fi dorit eu însămi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
alte diferențe generatoare de inegalități (rasă, etnie, clasă, orientare sexuală) și am învățat toleranța și respectul pentru diversitate. M-am rafinat ideologic și, dincolo de o înclinație conservatoare dobândită probabil în familie, mi-am descoperit credința în egalitatea de șanse, în valorizarea diferențelor, în autonomie și libertate de alegere, dar și într-o permanentă dualitate agent-structură în construcția realității. Sunt atașată astfel de abordările de tip constructivist, cu accent pe tradiția de gândire axată pe înțelegere și susținută de metodologii de tip
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vorba de bărbații feminiști care au, cred eu, succes mai mare în relații tocmai pentru că sunt parteneriali. Un alt aspect legat de relația viață de familie- carieră este cel care ține de ceea ce numim capacitarea economică a femeilor, dar și valorizarea lor ca producătoare de cunoaștere. Astfel, conștiente de capcanele dependenței economice, de valorizarea femeilor mai degrabă ca și corp și nu ca minte, în societățile patriarhale, feministele fac tot posiblilul pentru ca în viața lor de zi cu zi să spargă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
tocmai pentru că sunt parteneriali. Un alt aspect legat de relația viață de familie- carieră este cel care ține de ceea ce numim capacitarea economică a femeilor, dar și valorizarea lor ca producătoare de cunoaștere. Astfel, conștiente de capcanele dependenței economice, de valorizarea femeilor mai degrabă ca și corp și nu ca minte, în societățile patriarhale, feministele fac tot posiblilul pentru ca în viața lor de zi cu zi să spargă aceste capcane. Se aruncă astfel în vârtejul carierei (independență economică, creșterea stimei de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de gândire și acțiune care se raportează prioritar la standardul masculin de performanță, cu etalarea puterii, a dominației, a superiorității bărbaților față de femei, cu visul multor părinți de a avea cel puțin un băiat, cu roluri de gen predeterminate și valorizarea inegală a atributelor/calităților masculine și feminine, cu femei de succes care performează după calități sau prescripții socio-culturale masculine etc. Mă refer la acel mod de gândire dihotomică sau în alb-negru, superior-inferior, incapabilă să accepte diversitatea și complexitatea vieții, care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ne limitează, ne asuprește, iar independența echivalează cu libertatea și afirmarea de sine prin luarea unei distanțe față de celălalt. Spre deosebire de fazele anterioare, stadiul de interdependență presupune încredere, putere interioară, acceptare și armonie, deschidere spre celălalt, în termeni de respect și valorizare egală, construirea unor relații între egali/relații paritare, de tip "win-win", absența sau irelevanța jocurilor de putere, deschiderea spre un alt orizont de conștientizare. Cu alte cuvinte, îndrăznesc să spun că am parcurs și am depășit, atât la nivelul discursului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care optăm devine fără să conștientizăm, ceea ce numim într-o formulare paradoxală, feminism misogin (care disprețuiește femininul și femeiescul). Așadar, exact opusul a ceea ce vrem cu adevărat. Pledez pentru reformulări și nuanțări ale ideii de egalitate de gen ce presupune valorizarea egală a rolurilor, a muncilor, a atributelor feminine și masculine, respectul diferențelor și acceptarea diversității, în sensul compatibilizării egalității și diferențelor de gen (egalitate în și prin diferență). Egalitatea de gen reală și funcțională se bazează pe o logică integratoare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nici femeia care își dorește să devină ca ei; • nu cere inversarea raporturilor de dominație, ci modelarea unor relații parteneriale de tip "win-win"; • presupune încredere, putere interioară, acceptare de sine și armonie, deschidere spre celălalt, în termeni de respect și valorizare egală; • prinde contur prin exprimarea femininului și a femeiescului; • presupune afirmarea valorilor și trăsăturilor atribuite preponderent femininului (cooperarea, interdependența, grija față de celalalt etc.) și a trăi în numele lor; • presupune flexibilitatea/transcenderea granițelor și a rolurilor considerate feminine sau masculine spre
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
indică opțiuni de gen-rol alternative prin raportare la norma general acceptată. Și la momentul actual, socializarea fetelor rămâne axată prioritar pe modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vreme zone de demarcație ale celor două genuri. Inegalitățile de gen sunt, în bună parte, inegalități în raport cu timpul și muncile prestate în spațiul public și privat. Este vorba despre diferențele și inegalitățile de gen în alocarea bugetului de timp și valorizarea muncilor. Același model de gândire dihotomică ce legitimează socializarea de gen diferențiată intervine și în reprezentarea sferelor separate și genizate ale vieții publice și private, precum și a modelului diviziunii sexuate și inegalitare a muncii. În acest context, procesul de socializare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]