1,950 matches
-
soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție dacă „Ernest al vostru e os domnesc”. Când dă de bani, Miza din Titanic vals își ia ca pașaport de ascensiune socială cățel și automobil. Fratele ei, micul Decebal, capătă o bicicletă cu care calcă gâștele unui vecin. Înainte de primul război, armata avea curieri pe biciclete, cum atestă o povestire de G. Brăescu. „Beciuclistul” știe
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e studinte în drept. Avocați sunt Farfuridi și Brânzovenescu - au, n-au treabă. Avocat e Cațavencu. Familia Deleanu e una de juriști din tată în fiu și stă bine: casă la Iași, moșie la Medeleni. Un avocat apare în Titanic Vals unde un testament este falsificat în scopuri nobile de Spirache, moștenitor legal de altfel. El inventează o diată care atribuie succesiunea primului copil ce se va naște în familia defunctului său frate și cu acastă stratagemă izbutește pacificarea familiei. În
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși ei se scaldă în Bistrița la o dată imposibilă. Teatrul noastru valorifică uneori medicii reali sau improvizați. Personajele au nevoie de toată vivacitatea. Familia Necșulescu din Titanic Vals se calmează cu „bromural” și ia inutil „uronal”. Margareta din Gaițele e doar însărcinată și puțin isterică. Maică-sa și mătușile o agasează diagnosticându-i tot felul de boli și evocând decese. Bătrânele o suspectează de apendicită și cred în
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
politică? Aparent, ca soț al Ziței și cumnat al lui Jupân Dumitrache, șansele sale scad. Dar în ultima piesă, neterminată, a lui I.L. Caragiale ar fi trebuit să-l regăsim om politic cu renume. Ajuns deputat, Spiridon Necșulescu din Titanic vals nu vrea decât să strângă în jurul său familia și izbutește. Opera lui e de factură casnică și genealogică. Fiecare cu izbânzile lui... Chirică din Omul cu mârțoaga e un specialist al turfului care edifică un rezultat măreț: face dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa Titanic-Vals. Dar melodia, repetată obsesiv de un flașnetar, este doar un pretext și un potrivit laitmotiv de fundal. Unchiul bogat se îneacă într-o catastrofă maritimă pe care valsul compus în memoria Titanicului o anunță: Pe o mare gentilă, pe un turbat ocean, se vede la o milă, un pachebot Titan! După accident, familia refuză să mai asculte valsul care nu le mai poate fi de bun augur. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Unchiul bogat se îneacă într-o catastrofă maritimă pe care valsul compus în memoria Titanicului o anunță: Pe o mare gentilă, pe un turbat ocean, se vede la o milă, un pachebot Titan! După accident, familia refuză să mai asculte valsul care nu le mai poate fi de bun augur. Un titlu muzical are și binecunoscutul roman al doamnei Bengescu, care se termină fix în preziua concertului, un procedeu de efect urmat și de alți prozatori. În piesa Jocul de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
atât în ceea ce privește compozișia și dirijatul, cât și cunoașterea instrumentelor de suflat,Ivanovici ocupă pe rând posturile de șef al muzicii militare a Regimentului 6 Galați și de inspector general al muzicii militare. A compus numeroase lucrări pentru fanfară , cadriluri, polci, valsuri, dintre care valsul “Valurile Dunării” i-a purtat numele peste hotare. Gheorghe Dima 1847 - S-a născut la Brașov, Gheorghe Dima, compozitor, dirijor, cântăreț și pedagog român. A fost multă vreme profesor de muzică la Brașov și Sibiu și dirijor
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și dirijatul, cât și cunoașterea instrumentelor de suflat,Ivanovici ocupă pe rând posturile de șef al muzicii militare a Regimentului 6 Galați și de inspector general al muzicii militare. A compus numeroase lucrări pentru fanfară , cadriluri, polci, valsuri, dintre care valsul “Valurile Dunării” i-a purtat numele peste hotare. Gheorghe Dima 1847 - S-a născut la Brașov, Gheorghe Dima, compozitor, dirijor, cântăreț și pedagog român. A fost multă vreme profesor de muzică la Brașov și Sibiu și dirijor al “Reuniunilor de
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Rolling Stone. E adevărat că erau cam amestecate, dar n-aveam de unde să știu pe care aveam chef să o ascult în Toyota Carina. De îndată ce mă așezam pe scaunul șoferului, poate mi se făcea poftă de James Taylor, de un vals vienez, de Police, de Duran Duran. Sau poate, până la urmă, nu voiam să ascult nimic. Am băgat cele șase casete în sacoșă și am pornit spre agenția de închiriat mașini. Mi s-a arătat mașina, am dat o declarație, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ofițeri de Rezervă de Artilerie din Craiova. La București i se reprezintă în 1928 piesa Panțarola care, deși premiată de Asociația Criticilor Dramatici, nu are succesul scontat de E. Lovinescu. În noiembrie 1932, la Teatrul Național din București, comedia Titanic Vals este primită foarte bine de public, deschizând astfel un drum pe care M. îl va parcurge ca autor de succes. Întemeiază, împreună cu Sică Alexandrescu, Teatrul Vesel și Teatrul Nostru, cu Aurel Maican - Grădina Boema, iar în 1943 - Teatrul Colorado. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
până în 1951 traversează o perioadă grea. Piesele îi sunt scoase de pe afiș și, după mărturia jurnalului, familia supraviețuiește din salariul modest al soției dramaturgului, actrița Kitty Gheorghiu. Începând cu anii ’50 comediile lui M. sunt montate din nou, iar Titanic Vals și Visul unei nopți de iarnă vor fi și ecranizate. Versurile din volumul de debut, Vitrinele toamnei, apărut în 1926, pun în evidență un fond liric capabil să cuprindă în finețea notațiilor sinceritatea trăirii, din care nu lipsește o undă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Chestiuni de familie), comedie ce își propune să amendeze mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București, în regia lui Sică Alexandrescu, fiind tradusă și montată în mai multe țări. Titanic Vals este în primul rând o comedie de moravuri, ce vizează din nou mediul provincial într-una din ipostazele lui caracteristice: familia funcționarului mărunt, marcată deopotrivă de lipsuri materiale și de absența oricărei perspective. Dar dacă Spirache Necșulescu, om cumsecade și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
lupta electorală, faptul subliniind absurditatea și caracterul absolut întâmplător al actului politic. Șarjarea arivismului politic, cât și anumite virtuți ale construcției dramatice și tipologice îl situează pe M. în descendența lui I.L. Caragiale, dar, spre deosebire de O scrisoare pierdută, în Titanic Vals lupta politică este înfățișată indirect. Faimosul discurs în care Spirache le spune sincer alegătorilor: „Să nu mă votați fiindcă eu nu merit să intru în Parlament, pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi și nici n-am să pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
de împăcare, în care crede sincer. Un personaj de referință în comedia românească, apreciat ca atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind cu strășnicie părerile și sentimentele celorlalți, apariție cu efect comic sigur. În Titanic Vals, M. privește cu înțelegere și compasiune indivizi cu orizonturi strâmte, dar cu vanități mari, tonalitate ce nu se mai regăsește în ...Escu, cea de-a doua piesă ce urmărește destinul familiei Necșulescu, pusă în scenă în 1933. Comedia reia destinele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
viu să-mi revendic partea mea, să intru în pâinea după care atâtea generații de «Ești» au făcut zâmbre. Nu mă interesează mijloacele prin care am ajuns și vreau să ajung! [...] «Escu» nu se dă îndărăt de la nimic.” Față de Titanic Vals, personajele se încadrează în tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria comediilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Spirache, Chiriachița, Doruleț) și stăpânirea desăvârșită a acțiunii dramatice, M. rămâne în dramaturgia românească ca un maestru al comicului de limbaj (sunt exploatate savuros stridența neologismelor, deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica publicitate, București, 1935; Titanic Vals, București, 1936; ...Escu, București, 1939; Licuricii, București, 1939; Ca-n filme, București, 1942; Teatru la domiciliu, București, 1944; Doresc ca micile mele rândulețe..., București, 1945; ed. îngr. Bogdan Mușatescu, pref. Florica Ichim, București, 2003; Papagalul în colivia lui, București, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Geamurile deveniră transparente. Zăpada cădea deasă, cu fulgi mici. Își aduse aminte de alte ninsori, cernându-se dincolo de ferestrele salonului bine încălzit, atunci când noaptea se strecura prin colțurile odăii și bunica îl învăța să cânte la pian Tartina cu unt, vals pentru un deget. Căci viața lui a început cu Mozart. Ieși din cameră închizând fără zgomot ușa, înainte de a se aprinde lumina în salon. În ultima vreme, madam Segal se făcuse din taciturnă volubilă și era greu de oprit. Spunea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai sus, unde a fost curtea Sofiei Boteanu. După câte îmi amintesc, muzicanții interpretau, de regulă, două melodii, una era hora legănată, mai domoală, alta era într-un ritm alert și se numea sârba. Foarte rar se interpretau tangouri sau valsuri care au pătrunsă târziu în lumea satelor, urmare a plecării multor tineri la școlile din oraș. S-a ajunsă la o separare: o reuniune a tinerilor de la coli, a studenților și a intelectualității sătești și alta a celor din sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Are o bogată activitate publicistică în presa din Români și Basarabia, este comentator la Radio Europa Liberă. Volume publicate: Schimbarea din strajă (roman), Chișinău, Editura Hyperion, 1991; Frica de diferență (articole, eseuri, cronici literare), Editura Fundației Culturale Române, București, 1999; Valsul pe Eșafod (30 de pretexte literare și un Jurnal la Praga), Editura Cartier, Chișinău, 2001; Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova. Editura Polirom, Iași, 2005. Prezent în antologiile Momentul adevărului, o culegere de texte ale unor eseiști români contemporani, Cluj, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ovidiu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”8 febr. 1975”> Stimate Domnule Dimitriu, Îmi pare rău că din angajamentele luate față de Dv. nu pot răspunde momentan decât la două. Așa cum am promis, vă trimit alăturat còpii de pe partitura valsului lui Oscar Pursch , aflată la Academie și o fotografie a mormântului său de la cimitirul Ghencea Militar unde sunt Înmormântați separat cei căzuți În primul război mondial. Vă rog să-mi spuneți dacă fotografia corespunde calitativ, deoarece În singura duminică În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
foc în cămin, am închis ușile și am închis și oblonul - căci ideea-mi părea dulce, ca să mor de moartea de care - ai murit tu. În atmosfera nădușitoare ți-am scris ceea ce vezi. Apoi, șezând lângă piano, începui a cânta valsul cel molatec, dulce, pe care l-am cântat când capul tău cel negru și genial dormea în poalele mele. Să mai mângâi acea frunte de marmură nu mai puteam spera. Așa-i că tu mă ierți? De-ai fi fost
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-l ruga să-i încheie calțaveta, și cu toate acestea, deși era cea mai veselă, era însă foarte de treabă. Când muzica reîncepu, el o acompanie cu glasul, mai întîi încet, apoi tot mai tare. Lumea era răpită, dănțuitorii de vals zburau răpiți și fermecați, muzicanții își mânuiau c-o demonică măiestrie instrumentele, iar el cânta, cânta, când încet, când tare, ca un glas de vânt trecând prin arfa lui Eol. Și cu toate acestea nimeni nu băga de seamă că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]