34,286 matches
-
fi putut-o Închipui vreodată. CÎt despre Oberlus, se mulțumi să caute pe cer steaua care trebuia să-i călăuzească pe timpul nopții. Cea mai mare parte din viață și-o petrecuse În felul acela: În aer liber, pe coverta unui vas, iar stelele fuseseră Întotdeauna tovarășele și prietenele lui. Nu-i era teamă de mare, de noapte, de călătoriile lungi. Nu-i era teamă de nimic, În adîncul ființei sale se simțea fericit că putea naviga din nou și mîndru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
când ne-am dus la Acul Spațial, când Brandy e întinsă pe podeaua unei băi principale. Mai întâi am ajutat-o să-și dea jos jacheta taiorului și i-am descheiat nasturii de la spatele bluzei, iar acum șed pe-un vas de veceu și, cu regularitatea picăturii chinezești, las să-i cadă în gura Plumbago supradoze de Valium. Chestia cu Valiumul, zice fata Brandy, e că nu alungă durerea, dar cel puțin nu te mai scoate din minți faptul că te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
e un exemplu de decorațiuni exagerate pe ideea unei grote submarine. Până și telefonul cu disc e de culoarea apei, dar când te uiți pe geamurile mari de alamă ca niște hublouri, vezi orașul Seattle din vârful lui Capitol Hill. Vasul de veceu pe care șed, doar șed, capacul e închis sub curul meu, nu-ți face idei, dar vasul de veceu e o mare cochilie de melc din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Chiuveta e o uriașă jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
apei, dar când te uiți pe geamurile mari de alamă ca niște hublouri, vezi orașul Seattle din vârful lui Capitol Hill. Vasul de veceu pe care șed, doar șed, capacul e închis sub curul meu, nu-ți face idei, dar vasul de veceu e o mare cochilie de melc din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Chiuveta e o uriașă jumătate de scoică din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Brandy-land, teren de joacă sexuală pentru stele, zice: — Dă-i bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și pe jumătate plină de Valium, pe jumătate despuiată acolo, printre doctoriile de pe jos. E destul de deschisă ca să-i văd fața lui Parker cu singura-i sprânceană unită, și destul de deschisă ca fața să mă vadă pe mine șezând pe vasul de veceu. Brandy strigă: — Mă ocup de domnișoara Arden Scotia! Având de ales între a apuca o limbă străină și-a privi un monstru căcându-se într-o cochilie uriașă de melc, fața se retrage și trântește ușa în urma ei. Pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mult, încât mi-am spus că poate nu-i prea târziu. Brandy își dă cu strugurel pe buza de sus și-apoi pe buza de jos, își usucă buzele pe-un șervețel de hârtie, și aruncă uriașul sărut Plumbago în vasul de veceu sub formă de cochilie. Brandy zice cu noile ei buze: — Ai habar cum se trage apa? Am șezut ore în șir pe bideu, și nu, n-am priceput cum se trage apa. Pășesc afară pe coridor, așa încât, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
servitorii au îndrăznit să spargă ușa, se încuiase ca de obicei, probabil așa se întorcea în celula în care își așteptase moartea care n-a mai venit, era bizar, nu?, au spart ușa și n-au găsit nimic. Doar oglinda, vasele de sticlă, porțelanurile, pînă și candelabrul erau sparte, ori numai crăpate, de parcă s-ar fi produs o explozie acolo. O explozie de mică intensitate, nimeni n-a auzit-o, dar îndeajuns de puternică să crape geamurile, și să facă țăndări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
avea o chelie rotundă și cenușie, ca de altfel toată pielea obrazului. Ochii mari, cu mișcări încete, priveau pe fiecare elev în parte cu atîta amănunțime, încît puteai crede că se uită dincolo de haine și de piele, înlăuntrul lui, cercetînd vasele subțiri de sînge, palpitul organelor. Ar fi fost înspăimântător să fie așa, dar nu era, toată lumea știa că domnul Schmeltzer nici nu băga în seamă cu cine stă de vorbă și se putea prea bine ca să-l strige "la tablă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o anumită culoare, să-l conserve într-o stare convenabilă. Cu ei e foarte greu să porți tratative. De aceea a preferat întotdeauna oamenii tineri, mai puțin responsabili, dacă nu chiar iresponsabili, asemănători apei călduțe, îi poți turna în orice vas vrei, dacă apa se răcește și îngheață nu mai poți face nimic cu ea dacă n-ai avut grijă să-i dai la timp forma convenabilă. "Vă ascult, domnule Mihail, vă ascult. Un ceai, o cafea, dacă nu e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
drept pildă și Învățătură pentru cruzimea lui Iehova și grosolănia oamenilor. Acest Înger Căzut, această Oaie Rătăcită, mărturisea el, era victima Domnului. Un Suflet Neprihănit Într‑un trup pieritor. De‑a lungul veacurilor, sufletul ei se strămutase, ca dintr‑un vas În altul, dintr‑o Întrupare În alta, dintr‑o nălucă În alta. Ea a fost fiica lui Lot, a fost și Rachela, a fost și Frumoasa Elena. (Grecii și barbarii au venerat deci o nălucă, atâta vărsare de sânge pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe pungulițe erau ilustrate florile, iar prețul era vizibil, Încât n‑a fost nevoie să se sforțeze cu vânzătoarea). Căci pe atunci D.M. se ocupa intens cu cultivarea plantelor decorative, cum scrie În Enciclopedie (urmează inventarul florilor din ghivece și vase de pe terase, cea dinspre curte și cealaltă dinspre stradă). Cam În aceeași perioadă, ca după o epidemie florală, s‑a apucat să umple toată casa de desene cu motive florale. La această explozie a harului său pictural a ajuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că, de fapt, era motivul fundamental din desenele tatei. M‑am apucat, cu mâinile tremurânde, să copiez și eu floarea mirobolantă. Cel mai mult aducea cu o uriașă portocală cojită care explodase, secționată În linii subțiri și roșii aidoma unor vase capilare. Pe moment am fost dezamăgită. Îi știam doar toate desenele cu care ornase pereții, dușumelele, sticlele, cutiile, dar nici unul nu aducea cu cel din carte. Da, mi‑am zis, până și ei pot greși. Apoi, terminând de copiat uriașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
general: — Dar tu, care ești acum cârmuitorul nostru, ce crezi? — Eu sunt deja foarte bătrân, răspunse Hiro Tavaeárii. Sângele meu nu se mai aprinde așa ușor și oricum nu cred că voi mai trăi destul cât să apuc întoarcerea acestui vas, dacă e să se construiască. Clatină încă o dată din cap. Așadar, nu sunt eu cel care trebuie să hotărască, ci aceia care vor putea pune în aplicare aceste hotărâri. Treizeci de perechi de ochi se întoarseră către respectată figură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
situat în fundul golfului lui Farepíti, Tevé Salmón străbătea cele mai izolate cărări ale insulei, analizând toți copacii și luând seama de viteza cu care creșteau și de calitatea lemnului, în vederea găsirii celei mai bune întrebuințări, atunci când avea de construit vreun vas. De asemenea, Tevé Salmón plantă arbori tineri în locurile cele mai potrivite, la fel cum făcuseră și tatăl, bunicul și străbunicul lui, căci îndemânarea pe care o transmisese fiilor și nepoților lui nu le-ar fi folosit la nimic dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care războinicii insulei să poată porni în aventură recuperării fetelor, a prințesei, a perlei sfinte și a centurii regale, primul lucru pe care il făcu fu să se întâlnească cu viitorul său căpitan, pentru a afla exact ce fel de vas dorește acesta. Să aibă vreo treizeci de metri lungime pe zece metri lățime, răspunse Miti Matái. Rapid atunci când este nevoie, dar cu o mare capacitate de transport. Carenele să fie în formă de V, ca să nu opună rezistență curenților și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Coviltire? — Da. Două, joase, dar care să ofere mult spațiu. Cel de la prova să se poată transforma în platforma de atac. Atât catargele, cât și coviltirele să fie demontabile și să poată fi mașcate. De asemenea, aș dori ca extremitățile vasului să fie joase. Niște prove joase fac vasul vulnerabil în fața valurilor mari, remarcă Tevé Salmón. Însă, după ce cugeta câteva clipe, adaugă: O să găsesc o modalitate de a construi niște prove joase, dar care, în caz de nevoie, să poată fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mult spațiu. Cel de la prova să se poată transforma în platforma de atac. Atât catargele, cât și coviltirele să fie demontabile și să poată fi mașcate. De asemenea, aș dori ca extremitățile vasului să fie joase. Niște prove joase fac vasul vulnerabil în fața valurilor mari, remarcă Tevé Salmón. Însă, după ce cugeta câteva clipe, adaugă: O să găsesc o modalitate de a construi niște prove joase, dar care, în caz de nevoie, să poată fi ridicate. —Încearcă să nu-ngreuneze vasul. Să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
joase fac vasul vulnerabil în fața valurilor mari, remarcă Tevé Salmón. Însă, după ce cugeta câteva clipe, adaugă: O să găsesc o modalitate de a construi niște prove joase, dar care, în caz de nevoie, să poată fi ridicate. —Încearcă să nu-ngreuneze vasul. Să văd ce pot face. Vreun lemn anume? — Îl las la alegerea ta. Aceste date erau suficiente pentru că Tevé Salmón să se-apuce de treabă, căci, de vreme ce nu cunoștea scrisul, desenul sau calculele matematice, toată această tehnică impresionantă o păstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
arta lui Tevé Salmón, încât nici macar nu trecu prin golful lui Farepíti, ca și cum ar fi vrut să dovedească în acest fel ca munca lui nu va începe cu adevarat decât în ziua când Marele Maestru Constructor va hotărî să lanseze vasul și să i-l înmâneze. Totodată, era și foarte concentrat în studiul tatuajelor care acopereau corpul bestiei și care constituiau singură pistă de care dispuneau pentru a-și face o idee despre locul de origine al acestui popor de sălbatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
orei sale de meditație, îl ruga, cu toată smerenia de care era în stare, să-i facă onoarea de a-l accepta că discipol. —Vreau să devin Mare Navigator, spuse. Cineva care să poată urma, de departe, darele lăsate de vasul sau. Ochii profunzi ai celui al cărui nume se pronunță cu infinit respect îl cercetară pe tânărul înăltuț, cu trăsături frumoase și cu o expresie de nerăbdare pe chip, a cărui viața părea că depinde de răspunsul său și, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
încotro s-o porniți. Asta este foarte adevărat, recunoscu interlocutorul sau cu glas apăsat. Și n-am uitat. Dar nu pot hotărî eu dacă ești sau nu îndreptățit să iei parte la expediție. Asta este treaba Consiliului. — Orice căpitan de vas are dreptul să-și aleagă membrii echipajului, observă băiatul. Face parte din atribuțiile lui. Nu și în cazul acesta. Este o expediție mult prea importantă, iar responsabilitățile mele nu încep decât în clipa în care vasul va traversa strâmtoarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Consiliului. — Orice căpitan de vas are dreptul să-și aleagă membrii echipajului, observă băiatul. Face parte din atribuțiile lui. Nu și în cazul acesta. Este o expediție mult prea importantă, iar responsabilitățile mele nu încep decât în clipa în care vasul va traversa strâmtoarea și va ieși în larg. Până atunci, obligația mea este să mă supun. Făcu o nouă pauză, apoi adaugă, apăsând cuvintele: Că și a ta. —Dar... Îl întrerupse cu un gest autoritar. Acuma du-te. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a spus că ai putea s-ajungi navigator, inseamna c-ai s-ajungi, spuse el, după ce-l asculta. Și eu cred c-ai s-ajungi, căci eu te-am învățat aproape tot ce știi și te-am văzut la timona vasului, desi câteodată calculezi greșit derivă navei. Dar asta nu se poate învăța decât din experiența. Îi mângâie afectuos antebrațul, aproape de locul în care se puteau vedea liniile primului său tatuaj, inca neterminat. În ziua când o să văd aici o stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
tângui bătrânul. Ce-ar zice dacă te-aș împinge chiar eu într-o aventură atât de absurdă? Dincolo de-al Cincilea Cerc nu există decât moartea sau blestemul de a naviga veșnic, fără nici o speranță de întoarcere. Nu și dacă vasul este comandat de Miti Matái. Nimeni, niciodată, nu s-a-ntors de două ori din Al Cincilea Cerc, spuse convins Amó Tetuanúi. Și nimeni nu se va întoarce. Cine-a spus asta? —Este legea zeului Tané. El este stăpânul valurilor și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în plus, era considerat sfânt și se credea că va proteja ambarcațiunea. De aceea, în ciuda faptului că toți locuitorii insulei, până la ultimul, munceau din zori și până în noapte, construirea Mararei ( Peste Zburător), căci așa hotărâse Consiliul că se va numi vasul, înainta foarte încet. Roonuí-Roonuí și războinicii lui își pierdeau răbdarea calculând avansul aproape irecuperabil pe care îl aveau dușmanii lor, insă impasibilul Miti Matái părea să ia totul cu calm, asigurându-i că doar cu un vas care să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]