15,023 matches
-
pe grupul hem al guanilat-ciclazei, producând o modificare conformațională ce activează ciclaza. NO mai reacționează de asemenea și cu tiolii aminoacizilor sulfurați (mai ales cisteina), producând S-nitrozilare, fenomen ce inactivează proteinele prin modificarea structurii secundare și terțiare. In mușchiul neted vascular, activarea sistemului guanilatciclaza-GMPc produce relaxarea musculară și scăderea tonusului vascular, prin intermediul inhibiției influxurilor de calciu la nivel intracelular. Pe alt plan funcțional, NO îndeplinește rolul de mediator chimic al fibrelor nervoase nitrinergice centrale și periferice. Fiind un produs neuronal gazos
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
activează ciclaza. NO mai reacționează de asemenea și cu tiolii aminoacizilor sulfurați (mai ales cisteina), producând S-nitrozilare, fenomen ce inactivează proteinele prin modificarea structurii secundare și terțiare. In mușchiul neted vascular, activarea sistemului guanilatciclaza-GMPc produce relaxarea musculară și scăderea tonusului vascular, prin intermediul inhibiției influxurilor de calciu la nivel intracelular. Pe alt plan funcțional, NO îndeplinește rolul de mediator chimic al fibrelor nervoase nitrinergice centrale și periferice. Fiind un produs neuronal gazos cu moleculă mică ușor difuzibilă prin membrane celulare, NO asigură
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai lung decât pentru potențialul M; excitația parcurge arcul reflex). 7.3. Fiziologia miocitului neted Musculatura netedă are un rol important în organism, intrând în componența căilor respiratorii, digestive, urinare și a vaselor sanguine. In organism mușchiul neted este localizat vascular sau non-vascular; în peretele viscerelor cavitare (gastro intestinal, traheo-bronșic, ureterovezical, tubar-uterin) sau în structurile globului ocular (iris, mușchi ciliar). 7.3.1. Clasificare și organizare tisulară Mușchiul neted are structură și funcții diferite mușchiului scheletic; nu prezintă aspectul striat caracteristic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și activitate automată, independentă de inervație (de exemplu mușchii din tubul digestiv, căile biliare, uretere, uter, trompele uterine). Mușchiul neted multiunitar este inervat de terminații nervoase individualizate ce controlează activitatea contractilă (exemple: mușchii ciliari, iris, mușchii piloerectori, parțial mușchiul neted vascular). Mușchiul neted este format din fibre mici (5-20 μm lungime și 2-5 μm diametru). Celula musculară netedă este uninucleată. In pereții organelor interne celulele musculare nu funcționează independent, existând o interdependență celulară, datorită conectării celulare în serie și în paralel
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din greutatea corporală la bărbații adulți (cu variații legate de vârstă și de ponderea țesutului adipos). Din această cantitate totală ~2/3 se găsește în celule (lichid sau compartiment intracelular), iar restul de ~1/3 în diverse spații extracelulare. Endoteliul vascular separă lichidul extracelular circulant din sistemul cardiovascular (plasma sângelui și limfei, ~1/4 din volumul total extracelular) de restul lichidului extracelular (lichidul interstițial, ~3/4 din volumul total extracelular). La aceste compartimente majore se adaugă un mic volum de „lichide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
realizează prin prezența în compoziția sângelui a elementelor figurate specializate (leucocite) precum și a unor proteine specifice (anticorpi). O a doua funcție activă, specială a sângelui este de limitare a pierderilor de sânge (hemostază) care pot să apară prin lezarea peretelui vascular. 8.3. Proprietăți fizico-chimice ale sângelui Culoarea roșie a sângelui este conferită de prezența hemoglobinei la nivelul hematiilor; mai precis, de starea sa chimică. Legarea oxigenului de hemoglobină conduce la formarea unui compus labil numit oxihemoglobină care conferă culoarea roșu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și proteina G activată. α2-macroglobulina este un alt inhibitor proteazic major din plasmă (250 mg/dl). α2 macroglobulina este un inhibitor al plasminei; ea acționează atunci când capacitatea inhibitorului principal, inhibitorul α2 plasminic, este depășită. Se găsește la suprafața celulelor endoteliale vasculare și servește ca protector a suprafeței endoteliale de acțiunea enzimelor proteazice serinice. Alți inhibitori proteazici plasmatici sunt prezentați mai jos. 8.6.5. Viteza de sedimentare a hematiilor Determinarea ratei de sedimentare naturală a hematiilor (VSH) într-o coloană de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mari, azurofile, care apar primele și care apoi sunt înlocuite de granulații specifice. Aproximativ 1/2 din granulocite sunt circulante (granulocitele tocmai eliberate din măduva hematogenă se constituie ca granulocite circulante pentru numai câteva ore), restul sunt aderente de peretele vascular sau cantonate la nivel tisular. Migrarea granulocitelor spre țesuturi depinde de concentrația de chemoatractanți proces numit chemotaxie; odată ajunse în țesuturi, granulocitele nu se mai reîntorc în circulație. Durata de viață în sânge este de trei ore. La nivelul măduvei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Aceste complexe reacționează cu receptorii specifici pentru IgG de pe suprafața bazofilelor determinând eliberarea din granulațiile lor specifice a mediatorului chimic (histamina). Histamina este răspunzătoare de apariția unui răspuns anafilactic sistemic puternic sau de apariția unei vasodilatații locale și creșterea permeabilității vasculare (edemul local). 11.4. Monocitele Monocitele sunt cele mai mari leucocite (diametrul lor este de 15 - 20 μm). Ele prezintă un nucleu reniform și granulații citoplasmatice fine de culoare roz. Monocitele sunt eliberate în circulație din măduva hematogenă atunci când sunt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tractul gastro intestinal, genito-urinar și respirator), inflamația (inclusiv fenomene de diapedeză și fagocitoză), activarea sistemului complement și activitatea celulelor nativ citotoxice (NK = natural killer). 12.1. Inflamația Urmare a prezenței țesuturilor distruse, inflamația reprezintă un ansamblu de răspunsuri celulare și vasculare care au drept scop accelerarea distrucției celulare și îndepărtarea microorganismelor răspunzătoare de acest fenomen. O primă etapă a procesului inflamator este migrarea macrofagelor tisulare adiacente, a neutrofilelor și a monocitelor la locul invaziei bacteriene ca urmare a substanțelor eliberate de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
endoteliul capilar din zona afectată (marginalizare), și apoi trec prin peretele capilar (diapedeză) prin mișcări amiboidale, ajungând la locul invaziei bacteriene. Acest proces de concentrare a leucocitelor în țesutul inflamat este accelerat de creșterea debitului sanguin prin vasodilatație locală. Modificările vasculare apar ca urmare a producerii de substanțe vasodilatatoare de către țesuturile lezate (kinine, amine, prostaglandine). Kininele activează cascada enzimelor proteolitice cunoscute ca sistemul kinină kalicreină cu producere de kinine vasoactive, în special bradikinină. Bazofilele și celulele mastocitare eliberează vasodilatotori cum ar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și moleculele de clasă I de pe suprafața celulară. Această liză celulară, prin prevenirea replicării virale intracelulare, poate juca un rol important în rezistența la infecții virale. 13. Hemostaza fiziologică Hemostaza reprezintă fenomenul de oprire a hemoragiei (extravazarea sângelui prin peretele vascular lezat). Se discută de hemostaza fiziologică care reprezintă oprirea hemoragiei ca urmare a lezării vaselor mici și mijlocii și de hemostaza medicamentoasă / chirurgicală în cazul lezării vaselor mari. La procesul de hemostază participă vasele sanguine, plachetele și factorii plasmatici ai
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mari. La procesul de hemostază participă vasele sanguine, plachetele și factorii plasmatici ai coagulării; fiind inițiată de contactul sângelui cu suprafețe rugoase sau de produși de citoliză. Hemostaza fiziologică prezintă mai multe componente / faze suprapuse în timp și intricate: reacția vasculară; aderarea și agregarea plachetară cu formarea unui dop plachetar; coagularea (formarea și retracția cheagului de fibrină); fibrinoliza (disoluția cheagului) cu reparația conjunctivă a peretelui vascular sau perforarea cheagului voluminos de către vase de neoformație. Reacția vasculară Reacția vasculară hemostatică cuprinde constricția
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de citoliză. Hemostaza fiziologică prezintă mai multe componente / faze suprapuse în timp și intricate: reacția vasculară; aderarea și agregarea plachetară cu formarea unui dop plachetar; coagularea (formarea și retracția cheagului de fibrină); fibrinoliza (disoluția cheagului) cu reparația conjunctivă a peretelui vascular sau perforarea cheagului voluminos de către vase de neoformație. Reacția vasculară Reacția vasculară hemostatică cuprinde constricția vaselor lezate; spasm miogen și vasoconstricție reflexă simpatică; mediatorii implicați în acest proces sunt histamina (5HT), tromboxanul A2, adrenalina, fibrinopeptidul B (FPB), la care se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în timp și intricate: reacția vasculară; aderarea și agregarea plachetară cu formarea unui dop plachetar; coagularea (formarea și retracția cheagului de fibrină); fibrinoliza (disoluția cheagului) cu reparația conjunctivă a peretelui vascular sau perforarea cheagului voluminos de către vase de neoformație. Reacția vasculară Reacția vasculară hemostatică cuprinde constricția vaselor lezate; spasm miogen și vasoconstricție reflexă simpatică; mediatorii implicați în acest proces sunt histamina (5HT), tromboxanul A2, adrenalina, fibrinopeptidul B (FPB), la care se adaugă și vasodilatația în teritoriile învecinate. Spasmul este mai puternic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și intricate: reacția vasculară; aderarea și agregarea plachetară cu formarea unui dop plachetar; coagularea (formarea și retracția cheagului de fibrină); fibrinoliza (disoluția cheagului) cu reparația conjunctivă a peretelui vascular sau perforarea cheagului voluminos de către vase de neoformație. Reacția vasculară Reacția vasculară hemostatică cuprinde constricția vaselor lezate; spasm miogen și vasoconstricție reflexă simpatică; mediatorii implicați în acest proces sunt histamina (5HT), tromboxanul A2, adrenalina, fibrinopeptidul B (FPB), la care se adaugă și vasodilatația în teritoriile învecinate. Spasmul este mai puternic cu cât
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
moleculară mare reprezentată de factorul von Willebrand și una cu greutate moleculară mică reprezentată de factorul VIII. Factorul von Willebrand funcționează ca un transportor pentru factorul antihemofilic și determină creșterea adezivității plachetare la structurile subendoteliale expuse sângelui în cazul leziuniilor vasculare. Factorul VIII conține secvențe de aminoacizi necesari coagulării sanguine. Concentrația plasmatică a complexului factor VIII/factor von Willebrand este sub control hormonal; efortul fizic exagerat, stresul, sarcina, administrarea de estrogeni, hipersecreție de vasopresină pot determina creșterea concentrației plasmatice a factorului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
accelerator al producției de trombină. Rolul esențial al trombinei este de a transforma fibrinogenul în monomeri de fibrină; de asemenea, activează factorul stabilizator al fibrinei (factor XIII), factorul VII și proteina C; determină agregarea plachetară. 13.2.3. Rolul endoteliului vascular în coagularea sângelui In mod normal, celulele endoteliale dispuse pe fața internă a vaselor sanguine realizează o suprafață netedă care nu induce coagularea sângelui sau aderarea plachetară. Mai mult, celulele endoteliale au rolul de a întârzia formarea cheagului de sânge
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
specializat, numit aparat cardiovascular. Scopul său funcțional final este de a asigura un aport adecvat de oxigen și nutrimente pentru toate celulele organismului și de a îndepărta produșii finali de catabolism de la nivel tisular. In acest scop există două circuite vasculare (fig. 28), conectate în serie la nivel cardiac: circuitul sistemic (marea circulație) și cel pulmonar (mica circulație). La nivel pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]