9,893 matches
-
poate De nevoie sau cu voie... Le regret acum pe toate; Viața mai frumoasă-n doi e! Am sfidat, am luat în joacă, Mi-am închis inima-n piatră, Multe inimi să se coacă Le-am uitat la foc în vatră... Am păcătuit cu gândul, Și năravul meu din fire-a Triumfat, în puf crescându-l, Și n-am prețuit iubirea... Am trecut ca vijelia, Am strivit inimi sfioase Și surâsuri cu mândria Pricinilor vanitoase... Am lăsat în urmă fumul Anilor
TU, UN ÎNGER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364336_a_365665]
-
ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice, rugătoare, ascultarea fiind cea mai importantă
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
negativul incertitudinii „nu știu cine...”), asupra timpului sfredelitor. Apoteoza cerculuidevine ilustrare a poemului clepsidră, frazare apoteotică, „aprins” - înflăcărat cânt - ca o deschidere înspre culmile atotcuprinzătoare, ca o revărsare înspre totul-tot, străluminare înspre-acel corolaral împlinirii celeste. Torturante sunt „triburile gândurilor”, a gândului gând vatră a logicului, „cârduri de gânduri” (Cunoașterea necunoașterii)! „Doamne, / cum se mai ciocnesc / înfrigurate umbrele!...”(Spre împărăția luminii) - pare-a rosti „sufletul-spirit”, în trinitatea dimensiuniilor sale: intelect, sentiment, voință (după judecata lui Noica). Are dreptate Kahlil Gibran - cei care doresc să
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
Armata Română, căreia i se spulbera astfel - și, prin ea, poporului (care îi girase prin plebiscit intrarea în război împotriva Uniunii Sovietice) - și ultima speranță legată de epopeea militară pentru redobândirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, teritorii smulse, politic, din vatra Neamului. Sacrificiile enorme în jertfe umane de pe Frontul de Est, expresia supremăa spiritului de credință față de Patrie, rămân doar memorie îndoliată, arhivată în documentele reci, incompatibile cu orice urmă de însuflețire. Nici măcar de cinstirea cuvenită, prin amenajarea cimitirelor ostășești în
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
duc florile în stup. Întocmai, mamele și învățătoarele duc copiii în umanitate. Unul și același nume s-a întâmplat să identifice o învățătoare și un sat, sub două rânduri de brațe lungi de la pădure la cer, și deopotrivă scurte, de la vatră la inimă, de la viață la spirit, între Agapia și Văratec: Filioara. Satul e chivernisitor de nimic altceva mai abitir ca de timp între dimineață și seară. Aici ziua este agonosită pe clipe, oamenii locului sunt harnici, nu stau să măsoare
FILIOARA ROBAN. FRUMOASELE MAME, FRUMOASELE ÎNVĂŢĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364448_a_365777]
-
crima pe care am comis-o, lașitatea mea de-a trăi în păcat și fără demnitate...” O lumină molatecă i s-a aprins în fața ochilor, iar Costică pădurarul, pe care-l omorâse cu baioneta de la armă, l-a văzut în vatra acoperită de un fum înecăcios, cum se ridică din genunchi și întinde o mână tremurândă spre el, iar cu cealaltă își apăsa rana de la piept din care țâșnea un șuvoi de sânge. Costică a căscat gura, fără a scoate un
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
stropit fața, și a-chiat cu vocea stinsă. - Iartă-l Doamne, și dă-i dezlegarea Ta!... Andrei abia a reușit să deschidă gura ca să-i spună preotului, cu ultimile pâlpâiri ale sufletului, care ieșeau din trupul ce arsese de viu în vatra unde tăciunii răgăliilor de salcâm nu se stinseseră de tot, când el se așezase pe scăunel să-și dezmorțească mâinile înghețate. - Eu l-am o-mo...rât... pe... Co.....,și a rămas cu ochii deschiși ca o bufniță prevestitoare de nenorociri
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
apuca niciodată răsăritul soarelui în pat, se scula cu noaptea-n cap. Am sărit poarta și, când am ajuns în pridvor, mi-a mirosit a lână arsă. N-am mai stat pe gânduri, și am spart ușa. Era întins pe vatră, și gemea de ți se rupea inima. - Ce nenorocire căzu pe capul lui!... parcă-i un blestem pe casa asta? Spuse țârcovnicul Predoiu Ilie, și se închină de câteva ori. - Cum de n-a luat foc întreaga casă? Se întrebă
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
româno-ucrainene avea libertatea să îmbrățișeze cultura mamei, care, firește i-a transmis limba maternă. Nu ar fi fost deloc nefirească această traiectorie cultural-spirituală a fiului, evident, în măsura în care ar fi lucrat în structura sa ființială și zestrea românească a tatălui, în vatra căruia fiul urma să-și împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape cu precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât de bun român este basarabeanul
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
care-i exprimă starea îi absoarbe autorului și caracterul. De aceea versurile sale introduc cititorul - cel care are receptivitate majoră pentru stilul poetic al lui V. Rață - în interiorul unei oaze de lumină și echilibru. Exemplific prin câteva versuri din "La vatră": "Cât soarele urcă pe cer cu paradă/ Eu mătur și fac ce mai fac prin ogradă,/ Apuc un hârleț și-n grădină mă-ndoi,/ Sau dau de mâncare la capre și oi.// Când ziua se trece, un moș - Onofrei - / Mă
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1 iulie anul 1945 a intrat ca frate la Mănăstirea Neamț. Acolo a depus voturile monahale și a primit numele Gherasim pe 23 martie anul 1946, fiind apoi hirotonit ierodiacon. În anul 1952
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Stihuri > Momente > HAI SĂ NE MINȚIM, IUBITO! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Hai să ne mințim, iubito, că frumoși suntem și buni, Că mai arde în noi focul, cum în vatră doi cărbuni; Să uităm dureri de oase, că ne taie câte-un junghi, Că ne mai privim în față căutând mereu alt unghi. Eu îți zic că ești superbă, cum o viață tot ai fost, Tu îmi faci un semn
HAI SĂ NE MINŢIM, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364601_a_365930]
-
ești turmă, eu ți-s stână, Tu mi-ești codru, eu, lumină, Tu mi-ești stele, eu, pământ, Tu mi-ești cântec, eu, cuvânt - Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu ți-s floare de salcâm - Eu ți-s tei, și tu mi-ești frate, Eu, stejar, tu, libertate, Eu ți-s limbă, tu mi-ești grai, Și-amândoi ne suntem Rai - Hai să dăm, că nu-s
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
cu dreptate, Eu ți-s tei, și Tu, mi-ești frate, Eu Ți-s limbă, Tu mi-ești grai, Și-amândoi, ne suntem Rai! Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu Ți-s floare de salcâm - Eu Ți-s turmă, Tu, păstor , Tu mi-ești inimă, eu, dor, Tu mi-ești țară, eu, frăție, Dor de Rai de Românie ! Tu mi-ești lacrimă de sfinți, Eu, iubire de
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Am fost și suntem milioane Și români mai suntem, încă, Dar de ce, te-ntreb, Ioane, Pâinea hoții ne-o mănâncă? Am fost și suntem milioane În această vatră strâmtă, Dar de ce, te-ntreb, Ioane, Nu-i luăm pe hoți la trântă? Am fost și suntem milioane Și vorbim o limbă dulce, Dar un cuib de lighioane Poate traiul să ni-l spurce?! Ei se-mbracă-n țări străine
DAR DE CE, TE-NTREB, IOANE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361354_a_362683]
-
sau ființarea tot către tine. Noi suntem singuri. Oameni cu oameni. Singurătate dar nu libertate. Cred că omul e o singurătate care-și închide libertatea din lipsa timpului liber. Hm, ce ironie amară și grea! Ne facem din trecut o vatră stabilă iar din prezent ne facem umbră sub cuvânt. Îngenunchiată, mă răzvrătesc în propriul pustiu, rătăciri aducătoare de haos. Câtă rugăciune mai trebuie să-mi crească ramuri? Să număr luminile pe care le-am aprins în ziua sfântă, apoi să
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
iarăși apa satrapilor târzii să le întindă pod o funciară vrere reașezară matca în davele străbune cu iz de voievod ninge la Alba de Întâi ale iernii își sapă temelia veșniciei un neam din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii cu vatra o Columnă ce pururea vegheam Referință Bibliografică: Dor rotund / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
Loc ii fă-n a ta grădină. Nu-l lăsa să pice-n tină Umple-l Doamne de lumină. Lacrimi destule-o vărsat Ca să-i spele orice păcat. Și când ne-om duce de-aci Doamne, nu ne despărți, Mută vatra satului În grădina raiului. Referință Bibliografică: Să mă nasc eu n-am cerut / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ MĂ NASC EU N-AM CERUT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361517_a_362846]
-
sale pe care și-o închipuia în mare suferință. Deși stă în cumpănă, starețul acceptă, îl binecuvintează și-l însoțește cu bunele sale rugăciuni de împlinire. Nu putem stabili cât a fost planul diavolesc de a-l smulge din această vatră de rugăciune și cât a fost dorința lui sinceră de a-și revedea părinții care bănuiau că el nu se mai află printre cei vii ai acestei lumi. Își ostoiește dorul văzându-și părinții de la distanță dar nu li se
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
cu alburi fir de grâne, Ne dà speranța plinelor hambare, Cănd câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște nouă pâine. Azi câmpul auriu este alb, ca vărul Și dà speranța zilei, cănd țàranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clàdeste noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranțà Cà iarnă prinsà-n drepturi sporește-n cutezanțà, A lui ardoare sfântà, lipsità de confuzii... Cà iarnă
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
în plin de soare Sub secere și coase, va naște nouă pâine. Azi câmpul auriu este alb, ca vărul Și dà speranța zilei, cănd țàranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clàdeste noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranțà Cà iarnă prinsà-n drepturi sporește-n cutezanțà, A lui ardoare sfântà, lipsità de confuzii... Cà iarnă prinsà-n drepturi, pàșeste triumfalà Că un spectacol feric, în joc de fulgi de
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
pentru toată viața, inimile lui! Este primadonă la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, cunoscută în țară și în lume. Dar, prima grădină în care a înmugurit harul melodic, râvnit și de zei, pentru Mioara Manea Arvunescu este Focșani, vatră de cetate istorică și culturală a României! În „grădina” aceasta, unde a crescut Mioara și s-a format fruct al creației și interpretării artistice muzicale, se sting cu încordarea statică a uitării, dorurile. Deși Mioara Manea Arvunescu este o artistă
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
trei specialiști din domeniul intelligence: Larry Watts, Gl. (r.- S.R.I.) Aurel I. Rogojan și Gl. (r. - M.Ap.N.) Stan Petrescu” (Nicolae Balint), raportul sentimental al lui Nicolae Băciuț despre activitatea Editurii NICO și a cărților apărute aici, precum și despre activitatea revistei „Vatra Veche” pe care o coordonează, un alt discurs, al prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, despre cărțile apărute și lansate la ediția a patra a „Punților de Lumină”, comunicarea colonelului Ion Petrescu intitulată „Comunitatea euro-atlantică, după Vilnius”, prelegerea „Introducere în EMINESCIENTICĂ”, a generalului
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
prin densitatea programului, forța celei mai tinere și mai dinamice filiale a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Efectul „Punților de Lumină” asupra culturii și presei Cotidianul CUVÂNTUL LIBER, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Despărțământul Județean Mureș al Astrei, Revista „Vatra Veche” au organizat, în zilele de 27 și 28 decembrie 2013, ediția a IV-a a colocviilor Punți de Lumină - „Cuvântul liber”. O viziune inedită asupra unei lumi care este una a complementarităților necesare, multinaționale, nicidecum a unor foste cetăți
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic, s-a scuzat că nu poate participa la sărbătoarea comunei, lucru ce nu a deranjat pe nimeni. Săndica, îmbrăcată într-o
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]