3,223 matches
-
codrii vor. Cîntați-i somn ușor. Ș-apoi - despărțire... Priveghi de mâhnire Să ție codrii vor. UN TENOR, UN BAS, UN ALT, UN SOPRAN (preschimbîndu-se cu corul) Și codrul e-n priveghi Fiorul îl trece. Durerea cea rece În vederea noapte-i veghi. a Ofteaz-adînc, privind Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În cruda durere tăcând. b Privește trist cum zace Copilul său veșted Și pleac-al său creștet, Oftează și tace. 370 Privește cum stă-așternut Copilul său veșted Și pleac-al său creștet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan Chrysostom (secolul al IV-lea), într-o cuvântare menită să oprească sărbătorirea păgână a Anului Nou, prezenta obiceiul ospețelor, al petrecerilor exuberante și al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au fost moștenite de sărbătoarea Crăciunului, datorită faptului că aceasta, timp de mai mult de un mileniu - iar în popor, în multe părți, chiar până astăzi -, a fost considerată ca un an nou” (50, p. 73). în momentul-cheie al anului, veghea omului o reclamă și o susține pe cea a zeului, căruia i se insuflă astfel, pe cale rituală, un plus de vigoare într-un moment în care Cosmosul trebuie scos din criză și refăcut. Nesomnul omului îl „dublează” pe cel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ordinii și cel al Dezordinii este instabil, iar cele două principii cosmice sunt invers proporționale : când unul dintre ele „crește”, celălalt „scade” proporțional. După cum am văzut, principiul Ordinii și cel al Dezordinii nu sunt „în act” în același timp, pentru că veghea și vigoarea unuia sunt echivalente și conco mitente cu letargia și lipsa de vlagă ale celuilalt. Vorbind despre exis- tența perechilor de contrarii, „în potență” sau „în act”, Aristotel conchidea : „E peste putință ca aceste două contrarii înseși să existe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pregătită să scoată lama de accun. Precauțiile lui erau însă zadarnice. Nimeni nu părea să fie pe-afară. Se adăposti repede în umbra primei colibe care îi ieși în cale. Cu precauții infinite, privi înăuntru. La umbra unei lămpi de veghe putu să deslușească siluetele contorsionate prin somn a doi bărbați care dormeau în paturi diferite. Pe măsură ce înainta spre ținta expediției sale, devenea din ce în ce mai sigur pe el însuși. Își îndreptă umerii și își reluă mersul său obișnuit, încercînd să prindă toate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
singur în lupta asta și că împreună avem mai multe șanse. - Și ce-ați putea voi ști despre dorințele noastre? Ce știți voi despre viața noastră și despre visele pe care le nutrim în fiecare noapte când ne strecurăm după veghea obositoare din rand ca să ne sorbim sucul de fructe negre? Kasser tăcu încurcat, realizând că un răspuns greșit la această întrebare l-ar fi aruncat chiar mai departe de scopul său decât se aflase la începutul discuției. Căută disperat din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cel mai evident, persoana. Perspectiva și modul vor fi analizate ulterior. 3.1.1. Opoziția I (persoană): referință la persoana întîi referință la persoana a treia În calitate de personaj principal al narațiunii, Holden Caulfield, naratorul la persoana întîi din romanul De veghe în lanul de secară al lui J.D. Salinger, se situează în centrul universului reprezentat în roman. Identitatea spațiilor de existență al naratorului și al celorlalte personaje este astfel stabilită și susținută în ciuda tendinței acestui narator la persoana întîi de a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sa extrem de agitată. Prima parte a pasajului, care se încheie cu propoziția "El se căia", prezintă o perspectivă interioară și conține o reprezentare a lumii interioare. Aceasta poate fi transpusă fără dificultate într-o formă la persoana întîi, precum De veghe în lanul de secară, de pildă, care de asemenea folosește o perspectivă interioară. Ultima propoziție a citatului nu acceptă o astfel de transpunere, totuși, date fiind predominanța perspectivei exterioare în relație cu cea interioară și reprezentarea lumii exterioare, nu a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
parte a structurii narative. Dinamica modulațiilor acestei scheme scade pe măsură ce prezentarea se limitează din ce în ce mai mult la punctul de vedere și la orizontul perceptiv al eului care trăiește. Prin urmare, acestea sînt mai mari în David Copperfield decît în romanul De veghe în lanul de secară al lui Salinger și sînt mai scăzute într-un roman care abordează forma monologului interior, cum este, de exemplu, Zgomotul și furia al lui Faulkner. În romanul în care predomină o situație narativă personală dinamica alternanței
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
există o diferență structurală între narațiunea la persoana întîi și cea la persoana a treia, atunci trebuie să fie posibil să îi definim locul într-un sistem de forme bazat pe naratologie. Discuția anterioară despre un fragment din romanul De veghe în lanul de secară sugerează direcția pe care trebuie să o ia o asemenea cercetare. Înainte de a merge mai departe cu această discuție, totuși, aș vrea să trec în revistă preferințele unui număr de autori în acest sens. 4.2
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
legată de experiențele sale concrete, de bucuriile și supărările trăite de el, de stările și nevoile sale. Actul narativ poate astfel să aibă o natură irepresibilă, inevitabilă, crucială, cum se întîmplă în cazul naratorului la persoana întîi din romanul De veghe în lanul de secară. Motivația de a nara poate, de asemenea, să se înrădăcineze în nevoia unei viziuni de ansamblu cu rol structurant, în căutarea unui sens de către un "eu" maturizat, echilibrat care a depășit greșelile și confuziile vieții sale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acestei observații în decursul discuției despre situația narativă la persoana întîi și modificările ei în direcția situației narative personale, din moment ce nivelul stilului are acolo un efect similar în situația narativă: un stil colocvial, cum este cel din în romanul De veghe în lanul de secară, tinde să limiteze perspectiva narativă la punctul de vedere al eului care trăiește. 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal Cînd nu doar expresii individuale, ci și argumente, explicații și motivații construite din punctul de vedere
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
eul care trăiește și eul narator, nefiind cantitativ echilibrați, au aceeași importanță (David Copperfield, Felix Krull). În sfîrșit, întîlnim narațiunea la persoana întîi în care eul care trăiește înlocuiește aproape în întregime eul narator în cîmpul vizual al cititorului (De veghe în lanul de secară). Romanele epistolare și romanele-jurnal intim aparțin cumva zonei dintre ultimele două niveluri ale narațiunii la persoana întîi, potrivit accentului care cade asupra procesului compozițional și gradului distanței narative. 7.2.1. Naratorul auctorial din Pumpernickel Ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a acestei forme la persoana întîi, care poate fi, de asemenea, descrisă ca o succesiune de pasaje în care prezentarea se focalizează alternativ asupra eului narator și asupra eului care trăiește. În romanele la persoana întîi precum Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară sau Prins în mreje al lui Iris Murdoch, eul narator și eul care trăiește sînt greu de distins, din moment ce accentul prezentării cade aici aproape în întregime asupra eului dintr-un Aici și Acum al experienței. Romanul-jurnal
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în discursul vorbitorului. Într-un fel, monologul dramatic este non-narativ, deoarece constă doar în vorbire citată direct. În această privință el se apropie de narațiunile la persoana întîi, în care actul narativ este colorat colocvial, cum sînt Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară, care, desigur, sînt încadrate fără rețineri în genul narativ. Pentru teoria generică diferența stă în faptul că persoana a doua implicată în romanul De veghe în lanul de secară și în narațiunile colocviale la persoana întîi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care actul narativ este colorat colocvial, cum sînt Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară, care, desigur, sînt încadrate fără rețineri în genul narativ. Pentru teoria generică diferența stă în faptul că persoana a doua implicată în romanul De veghe în lanul de secară și în narațiunile colocviale la persoana întîi similare este un cititor implicit, în timp ce persoana a doua implicată în monologul dramatic este un personaj ficțional implicit. Spontaneitatea exprimării "eului" narator este comună ambelor forme, narațiunea colocvială la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
184 Robbe-Grillet, Alain, 32, 341 La Jalousie (Gelozia), 188, 341-342 Rohmer, Eric, 141 Rolph, C.H., 209 Romberg, Bertil, 33, 135, 139, 229, 311 Rossum-Guyon, Françoise van, 33, 183 Russel, Ken, 141 Salinger, J.D., 241 The Catcher in the Rye (De veghe în lanul de secară), 100-101, 103, 122, 137, 151, 289, 297, 328-329 Sarraute, Nathalie, 292, 341 Sartre, Jean-Paul, 198, 308, 341 La Nausee (Greața), 329-330 Saussure, Ferdinand de, 92, 132 Schabert, Ina, 202 Scheerer, Thomas M., și Markus Winkler, 51
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Albrecht Staffhorst, Die Subjekt-Objekt-Struktur. Ein Beitrag zur Erzähltheorie, Stuttgart, 1979, 17-22; Herbert Kraft, Um Schiller betrogen, Pfullingen, 1978, 48-58. 150 David Goldknopf, The Life of the Novel, Chicago, 1972, 33. 151 J.D. Salinger, The Catcher in the Rye, r. De veghe în lanul de secară, trad. de C. Ralea și L. Bratu, Polirom, 2001, 5. 152 Pentru a facilita o privire de ansamblu asupra acestor considerații fundamentale, nu voi discuta aici posibilitatea transpunerii unei narațiuni la persoana întîi într-una cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
grosier, probabil în mod aparent, imperceptibil omului, dar perceptibil “concitadinilor”. Relatări similare, privind forma și consistența corpului astral, amintește și . Corpul astral înseamnă, în raport cu cel eteric, viață , lipsa lui manifestându-se ca inconștiență, iar prezența menținând omul în stare de veghe; astfel, ceea ce pentru corpul grosier este moartea, pentru corpul eteric este somnul sau, cu alte cuvinte, corpului eteric îi este caracteristică viața, iar celui astral conștiența. Corpul astral este afectat în caz de boală incurabilă, chiar până la dispariție, înainte chiar
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
generală; de exemplu, se “vede” cu spatele sau creștetul capului . Ca și corpul eteric, corpul astral posedă 7 chakre care captează energia cosmică emisă la nivelul planului astral, pe care o dirijează parțial spre corpul eteric , căruia îi asigură astfel veghea. Anticipând puțin (v. §II.4.3.5), putem arăta unele proprietăți ale corpului astral. Anume, entitățile încarnate în planul astral, indiferent dacă sunt demoni ori îngeri (semizei) (diferă doar semnul și nu vedem de ce n’am putea lua în considerare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lor, ne văd pe noi, în ciuda corpului nostru fizic dens, ca pe niște ființe diafane, ireale”. Adică, planele corelative specifice celor doi termeni sunt paralele, suprapuse/întrepătrunse, dar lipsite de contact.</footnote> și nici cu vreun om în stare de veghe; un om aflat într’o stare similară (somn, de exemplu) poate fi însă contactat. Tot în această stare, corpul astral permite accesul omului la informații aflate în așa numitul subconștient colectiv (sau arhetip) aparținând întregii omeniri (în concepția lui C.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
evreiască (s.n.) (Faptele, 26.14)”. Ca o observație generală, putem arăta că desprinderea corpurilor subtile este din ce în ce mai dificilă cu cât subtilitatea acestuia este mai redusă, fiind necesare mijloace mai dure. Astfel, detașarea corpului intelectual se poate obține în stare de veghe, doar în cursul unei activități intelectuale intense; corpul astral se poate detașa doar în somn sau sub acțiunea unor droguri; pentru detașarea corpului eteric este necesară o acțiune mult mai dură, anume anestezia. II.3.1.2.3. Corpul sufletesc
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
refuz, zdrobește țesuturile; * al doilea, de sprijin; * al treilea, de siguranță. Nivelul zgomotului în sălile de operații, atinge adesea cote peste limite acceptabile, aceasta determinând creșterea stresului receptat de echipa de profesioniști, cât și amplificarea anxietății pacienților în stare de veghe, ceea ce poate influența eficiența și siguranța activității prin afectarea posibilităților de comunicare. Difuzarea muzicii în sala de operații este "privită" diferit. Sunt chirurgi care nu o acceptă și se miră, mărturisind că n-au văzut nicăieri așa ceva. Să nu confundăm
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ocupa de un secol și cu care constituia un arc maritim ce mărginea China. La nord, pierde insulele Kurile În favoarea Rusiei sovietice. În acest arhipelag lipsit de bogății și de resurse naturale, copiii Învață foarte devreme interdependența și spiritul de veghe. Existența nu e posibilă În afara grupului căruia i te dedici fără rezerve și oferind tot ce ai mai bun În tine, e condiție a supraviețuirii colective. Pe de altă parte, ceea ce spațiul restrâns nu permite În privința libertății de mișcare Japonia
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Breweries etc. Societé Franco-Japonaise des Technologies Industrielles, Les Chemins du savoir au Japon, Paris, 2000. Prima sesiune de gestionare a cunoașterii organizată de Serviciul pentru Știință și Tehnologie al Ambasadei franceze din Japonia. „Calea ce duce la absolutul stării de veghe”, după Hisayasu Nakagawa. Prin combinare strategică trebuie Înțeleasă articularea, În slujba unui proiect integrator, a strategiilor mai multor actori care, urmărindu-și propriile finalități, contribuie și la aceea a proiectului global. Nemanifestat, neformulat, În fază de acumulare și de devenire
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]