2,332 matches
-
Renaissance Italy, Bodley Head, Londra, 1974, pp. 88-90, 123-145. Nu propun aici, totuși, realizarea unei investigări a rolului militar al comisarului florentin, pe care instituția o merită. Ar trebui remarcat că comisarul florentin a fost în mod tradițional asemănat cu venețianul provveditore [chestor], asupra căruia vezi: John R. Hale, "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
investigări a rolului militar al comisarului florentin, pe care instituția o merită. Ar trebui remarcat că comisarul florentin a fost în mod tradițional asemănat cu venețianul provveditore [chestor], asupra căruia vezi: John R. Hale, "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c. 1400 to 1617, Cambridge University Press, Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. A se compară și cu Donato Giannotti, "Della repubblica de' viniziani", în idem, Opere, vol. 2, (ed.) Furio Diaz, Marzorati, Milano, 1974, I, p. 129. Procedurile venețiene de apel, inclusiv acelea implicându-i pe Auditori Novi, au fost recent reconstituite după "leze Pisana" din1492, text publicat în Novissimorum Statutorum ac Venetarum Legum Volumen, Pinelli, Veneția, 1729, fols. 156v-158v. Aprecieri moderne asupra Auditori Novi se găsesc în Bruno
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
text publicat în Novissimorum Statutorum ac Venetarum Legum Volumen, Pinelli, Veneția, 1729, fols. 156v-158v. Aprecieri moderne asupra Auditori Novi se găsesc în Bruno Dudan, Sindicato d'oltremare e di terraferma, Rome, Foro italiano, 1935; J. E. Law, "Verona and the Venețian State în the Fifteenth Century", în Bulletin of the Institute of Historical Research, 52 (1979), pp. 17-20; Gaetano Cozzi, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, (ed.) Gaetano Cozzi, Rome, Jouvence
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
îl dominio di Terraferma", în ibid., pp. 259-316; și James S. Grubb, Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1988, pp. 136-148, care proclama instituirea unui "experiment eșuat". Inițiativa florentina sugerează că Auditori venețieni au păstrat o anumita valoare propagandistica. 74 ASF, CP, 62, fol. 328r: "sarebbe bene perché e subditi noștri non habbino a venire qua a' Conservadori". Asupra activității politice a fiului lui Cei în aceeași lună, vezi Piero Parenti, "Historia fiorentina
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Meschini "Bernardino Corio: storico del medioevo e del Rinascimento milanese", în Paolo Chiesa (ed.), Le cronache medievali di Milano, Milano, 2001, pp. 101-173, realizează o semnificativă reevaluare a lui Corio. 35 Felix Gilbert, "Biondo, Sabellico and the Beginnings of Venețian Official Historiography", în John Gordon Rowe și W. H. Stockdale (eds), Florilegium Historiale: Essays Presented to Wallace K. Ferguson, Toronto, 1971, pp. 275-293. 36 Cochrane, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, 81. Despre Giustiniani, vezi Patricia H. Labalme, Bernardo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în John Gordon Rowe și W. H. Stockdale (eds), Florilegium Historiale: Essays Presented to Wallace K. Ferguson, Toronto, 1971, pp. 275-293. 36 Cochrane, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, 81. Despre Giustiniani, vezi Patricia H. Labalme, Bernardo Giustinian, a Venețian of the Quattrocento, Rome, 1969. Despre istoriografia modernă a mitului Veneției în relație cu statul teritorial, vezi James S. Grubb, "When Myths Lose Power: Four Decades of Venețian Historiography", în Journal of Modern History, 58 (1986), pp. 43-94. 37 Ruth
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Italian Renaissance, 81. Despre Giustiniani, vezi Patricia H. Labalme, Bernardo Giustinian, a Venețian of the Quattrocento, Rome, 1969. Despre istoriografia modernă a mitului Veneției în relație cu statul teritorial, vezi James S. Grubb, "When Myths Lose Power: Four Decades of Venețian Historiography", în Journal of Modern History, 58 (1986), pp. 43-94. 37 Ruth Chavasse, "The First Known Author's Copyright, septembrie 1486, în the Context of a Humanist Career", în Bulletin of the John Rylands University Library of Manchester, 69 (1986-7
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că dragostea și iubirea se confundă, că cele două cuvinte definesc aceeași noțiune. Chiar și dicționarele explicative moderne conțin această confuzie, lasă nerezolvată această veche neclaritate. Am avut șansa să văd în original o pictura din secolul 16 a pictorului venețian Tițian (Tiziano Vecellio) în Galleria Borghese din Roma, intitulată „Amor Sacro e Amor Profano”. În afară de execuția deosebită a picturii, mi-a rămas în minte ideea, care desigur stăruia în mintea oamenilor acum cinci secole, ca și în mintea oamenilor de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de puncte ușor de colonizat pe tot cuprinsul mărilor Adriatică, Mediterană și Egee. Potențială rivală a Constantinopolului, Veneția a găsit în timpul celei de a patra cruciade prilejul de a da o lovitură mortală rivalului ei. Cruciații, care aveau nevoie de venețieni ca să traverseze marea și nu aveau bani pentru achitarea transportului, au fost convinși de aceștia să cucerească orașul Zadar (Zara), aflat sub stăpînirea ungurilor. În schimb, venețienii s-au oferit să-i ducă în Egipt. După aceasta, în loc să lupte împotriva
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de a da o lovitură mortală rivalului ei. Cruciații, care aveau nevoie de venețieni ca să traverseze marea și nu aveau bani pentru achitarea transportului, au fost convinși de aceștia să cucerească orașul Zadar (Zara), aflat sub stăpînirea ungurilor. În schimb, venețienii s-au oferit să-i ducă în Egipt. După aceasta, în loc să lupte împotriva turcilor musulmani, Veneția și cavalerii creștini mai întîi au ocupat și apoi, în 1204, au prădat împreună Constantinopolul. Ulterior l-au ales împărat pe unul de-al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
partea ei de teritorii bogate, inclusiv unele zone de pe coasta dalmată și din Pelopones, ca și insula Creta, care a rămas sub dominația lor pînă în 1669. În Balcanii bizantini, doar statul Epir rămăsese sub control ortodox. Cavalerii Apusului și venețienii dețineau acum ținuturi grecești ca limbă și ortodoxe ca religie. Politica ulterioară a noilor conducători a dus la declanșarea urii populației autohtone față de "franci", cum erau numiți europenii apuseni. În ciuda imenselor ei eforturi, biserica catolică nu a putut converti populația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Bosnia rîvneau și ele să dobîndească un teritoriu pe coasta Adriaticei. Deși cea mai mare parte a locuitorilor erau croați, cu o populație sîrbească concentrată la sud de Dubrovnik (Ragusa), orașele erau puternic influențate de italieni, în primul rînd de venețieni. Majoritatea acestora aveau instituții autonome respectate de succesivele puteri ocupante. Guvernul se afla în mîinile unor consilii alcătuite din cetățenii de vază din partea locului. Limba comerțului și a administrației, latina pe vremea romanilor, a devenit acum italiana; limba italiană și-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sau arbereși. Harta 8. Bosnia medievală În secolul al doisprezecelea a fost întemeiat un principat cu centrul la Krujë, dar acesta a avut o existență scurtă. Pe tot parcursul epocii medievale, ținuturile acestea au fost supuse unor invazii repetate. Normanzii, venețienii și bizantinii năvăleau dinspre mare, iar imperiile bulgar, sîrb și bizantin au avut perioade îndelungate în stăpînire regiunile locuite de albanezi. Cu toată intervenția străină, trebuie să subliniem că atunci, ca și mai tîrziu, zona era greu de ținut sub
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fiind gata să lupte cu armele în mînă și intolerant față de alte credințe. Ortodoximul considera preferabilă stăpînirea otomană dominației catolice. În privința aceasta, interesele patriarhului coincideau cu cele ale Porții, ai cărei dușmani principali au fost la început catolicii habsburgi și venețieni. Cu toate că Franța catolică era aliată cu Imperiul Otoman, statul acesta nu a devenit un instrument important al penetrației catolice în Balcani. În secolul al optsprezecelea, autoritățile otomane erau perfect conștiente de faptul că în regiunile în care adepții lor locuiau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fi găsite de-a lungul țărmurilor Mării Negre și ale Mediteranei și în Asia Mică. După cucerirea otomană, grecii au emigrat mai ales în Italia, unde Regatul celor Două Sicilii și Veneția aveau să adăpostească colonii grecești foarte numeroase. Ulterior, centrul venețian avea să capete o importanță deosebită. Odată cu extinderea comerțului european și cu participarea grecilor la tranzacțiile acestuia, au apărut colonii grecești în marile orașe ale Europei; Londra, Viena, Marsilia și mai tîrziu Odessa aveau să se dovedească extrem de influente în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
început practic să decadă după domnia lui Soliman Magnificul, rivalitățile dintre marile puteri europene le-au împiedicat să organizeze o nouă cruciadă a statelor creștine. Datorită acestei situații, Imperiul Otoman a putut continua să facă unele anexări teritoriale. Două posesiuni venețiene, insulele Cipru și Creta, au fost cucerite în 1573 și, respectiv, 1669. Podolia i-a fost smulsă Poloniei în 1676; această achiziție a marcat o nouă expansiune spre nord a penetrării otomane, dar și începutul a ceea ce avea să fie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
punerea la punct a Veneției. În 1715, ea a trimis o armată în Pelopones, atacurile avînd drept obiectiv insulele din Marea Ionică și Dalmația. Trupele otomane au fost primite cu brațele deschise de populația locală din insulele grecești, unde încercările venețienilor de a o converti la catolicism stîrniseră o mare dușmănie față de aceștia. În 1716, Imperiul Habsburgic a sărit în ajutorul Veneției. Reîntors iar dintr-un război împotriva Franței, Eugeniu de Savoia și-a demonstrat talentele militare printr-un alt marș
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de evaluarea și de strîngerea impozitelor și îndeplineau permanent îndatoririle polițienești. Satele se aflau în general sub autoritatea notabililor locali aleși dintre cetățenii de frunte ai acestora. Cel mai complex sistem a fost instituit în Pelopones în 1715, după expulzarea venețienilor. Aici, vîrstnicii fiecărui sat alcătuiau un consiliu care lua hotărîri în chestiunile locale și alegea reprezentanții din consiliul vilaietului. La rîndul lui, organismul acesta stabilea delegații care urmau să se întrunească împreună cu reprezentanții altor vilayeturi în senatul Peloponesului, unde erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acesteia a început să scadă. Ravagiile bătăliei pentru Creta s-au abătut asupra insulei între 1654 și 1669. Acest conflict de durată a secătuit resursele negustorilor orașului și a marcat începutul declinului Veneției ca putere mediteraneană. În ciuda faptului că dominația venețiană reprezenta controlul unei puteri europene și creștine, ea nu se bucura de sprijinul populației grecești. Principala fricțiune avea la bază aspectul religios. Spre deosebire de islamism, credința catolică era militantă și încerca să facă prozeliți. Am menționat deja că principalul inamic al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Patriarhiei era catolicismul, în primul rînd datorită faptului că acesta constituia pericolul major cu care se confruntau așezările ortodoxe. Principiul conform căruia "turbanul Profetului era preferabil pălăriei cardinalului" avea să fie un element esențial al relațiilor greco-venețiene. În plus, administrația venețiană, mai eficientă decît cea otomană, s-a dovedit a fi mai strictă în perceperea impozitelor și implica o participare la guvernare a populației grecești mai puțin importantă. Negustorii venețieni constituiau totodată o concurență deloc neglijabilă pentru cei greci. Deși mulți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să fie un element esențial al relațiilor greco-venețiene. În plus, administrația venețiană, mai eficientă decît cea otomană, s-a dovedit a fi mai strictă în perceperea impozitelor și implica o participare la guvernare a populației grecești mai puțin importantă. Negustorii venețieni constituiau totodată o concurență deloc neglijabilă pentru cei greci. Deși mulți dintre aceștia din urmă colaborau efectiv cu venețienii împotriva dominației otomane, în momentul respectiv ei n-au prea regretat pierderea de către cei dintîi a avanposturilor deținute de ei în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dovedit a fi mai strictă în perceperea impozitelor și implica o participare la guvernare a populației grecești mai puțin importantă. Negustorii venețieni constituiau totodată o concurență deloc neglijabilă pentru cei greci. Deși mulți dintre aceștia din urmă colaborau efectiv cu venețienii împotriva dominației otomane, în momentul respectiv ei n-au prea regretat pierderea de către cei dintîi a avanposturilor deținute de ei în insulele grecești. La sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, puterea Veneției în Marea Egee a cunoscut o perioadă de revenire înainte de stingerea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prin Tratatul de la Karlowitz, această achiziție nu putea fi deținută multă vreme. Veneția nu dispunea în perioada aceasta de resurse suficiente pentru a stăpîni un mare imperiu. Întrucît cheltuielile necesare fortificării, apărării și administrării noului teritoriu erau prea mari, autoritățile venețiene au încercat să mărească taxele și să instituie corvezi pentru necesitățile civile și construirea fortărețelor, măsuri care s-au dovedit deosebit de nepopulare. Prezența soldaților străini și prozelitismul extrem de activ al bisericii catolice au provocat un antagonism și mai accentuat. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
șaptesprezecelea. Ca și biserica ortodoxă, Poarta vedea în biserica catolică inamicul numărul unu. Veneția catolică era ca la ea acasă în Marea Adriatică, iar Imperiul Habsburgic constituia o problemă permanentă. În timpul războiului cu Veneția izbucnit în 1645, albanezii catolici sperau că venețienii vor învinge. În 1689, în timpul războiului Ligii Sfinte, aceștia s-au revoltat. Majoritatea convertirilor forțate au avut loc în perioada aceasta; mulți foști catolici au fost recolonizați în zona Kosovo, care avea să devină ulterior un puternic centru al sentimentelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]