3,798 matches
-
ziduri groase și cu intrări somptuoase de marmură, locuri prin care simțeai mereu un fel de răceală. Cotroceniul, tot cu case, era mai aerisit, mai familiar și mai cald, abordând un aer cumva intelectual; Balta Albă se scălda într-un veselie rustică, oarecum rurală, în timp Bercenii și Vitanul aduceau mai degrabă a oraș industrial, modern. De atunci m-am obișnuit să nu judec pripit localitățile prin care trec, realizând că toate au mai multe fețe, care uneori se chiar pot
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
2015 Toate Articolele Autorului Eu rămân la țărm de vise Și mă sprinjin de cuvinte, Prin seninul din cerneluri Las ferestrele deschise... Caii zburdă liniștiți Că e rost de primăvară, Ghioceii cei smeriți Sună clopotul de seară... Zburdă-n parcuri veselia Prin alaiul de copii, În palate, bucuria Te așteaptă să revii. Lasă grijile mărunte Și le vâră într-un sac, Celor mici și puși pe sotii Nu vreau să le fac pe plac. Curcubeul după ploaie Zămislit cu har de
RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340957_a_342286]
-
sânge, Ei fac doar 'copy-paste' și inima ne-o frânge... Aceia ce-au muncit și asudat pe acest pământ, Chiar de s-au rănit, dar și-au găsit un cânt, Prin care să doinească, vitregiile să treacă Reînviind basmele bunicii, veselia să înceapă! Aceia ce și-au uitat a lor cuvinte proprii, Scindându-și sufletul cu sunete improprii, Și-au sterpezit curat-murdar și a lor viață, De s-au mai fi trezit cumva prin a lor ceață... Uitând conștiința și limba
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
dimensiuni. Masa pare prea înaltă și scaunul prea scund ca să-i ofere tihna mâncării. Văd două tablouri, transformate în două holograme suprapuse. În spate un Bruegel cel Bătrân, „Joc de copii”. Refuz asocierea cu alte picturi în care este exagerată„ veselia„ mesenilor. În față, un N. Grigorescu: „Coliba din pădure”. Sau „Casă țărănească” a lui Corneliu Baba. Mi-ar fi plăcut să pun în spate un Botticelli, dar nu-l văd prin hărmălaia nestăpânită. Femeia cu batic, reală, se suprapune peste
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > COCOSUL Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului COCOȘUL A ruginit cocoșul de pe casă. Nu-l mai aud cîntînd cu veselie. Azi scîrțîie și-un gust amar îmi lasă, În sufletu-mi bolnav de reverie. Cînd strălucea, iluminat de soare, Mii de culori el risipea pe cer! Azi scîtțîie și-mi pare că îl doare Și sufletul înțepenit de ger! De ce
COCOSUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341237_a_342566]
-
tu, dacă ai bani, ești toată ziua pe-aci! - Nu, zău! îi răspunse Alex, râzând, păi zi-mi mă, cine-i? Lucrează aici? - Da, mă! E fata aia frumoasă cu părul lung și albaștri. - Cine, mă? Adriana? întrebă Alex și veselia lui fu înlocuită imediat cu un zâmbet, tu vorbești serios, acum? - Daaa! Și când va fi nevasta mea, atunci te chem la nuntă, și pe tine, și pe toți pretenii mei! - Ceee? întrebă ,,procurorul Craiovei'' uimit peste măsură. Dar nu
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
rând să-i aducem înlăcrimați întreaga noastră recunoștință! Să sune trâmbițele și să bată clopotele în continuu trei zile și trei nopți ca să răsune ecourile din munte în munte! Dorința pe care o exprimase principele ca întreaga suflare să continue veselia până în zori, nu i-a putut fi îndeplinită pe deplin. Cui îi mai ardea de ospăț la așa pierdere? A doua zi întregul ținut al Vâlcelelor află de moartea lui Valdescu și de la boieri la țărani îl plângeau cu regret
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
bântuite atât de animale sălbatice cât și de duhurile rele. - Nici o grijă. Voi găsi o călăuză în tot regatul! - Precum ți-i voia, dar să nu intrați în grotă că-i blestemată. - Să lăsăm asta pe mâine, acum să înceapă veselia și voia bună! Să cânte lăutarii! Căpitanul Preda tresărea la orice zgomot sinistru care spinteca liniștea nopții până în depărtări. Era îngrijorat de ce va urma în această noapte, dar se pare că forțele răului îl simpatizau pe Radu Valdescu pentru gândurile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
reteză gâtul dintr-o lovitură. Țeasta i se prăvăli la rădăcina unui tufan, iar calul speriat dispăru printre copaci cu trupul iscoadei balansându-se într-o parte și-n alta până căzu ca un sac burdușit cu pământ. Chiote de veselie izbucniră din adâncul pădurii, vuiete și râsete răsunară în ecouri, umbre cu forme hidoase se prelinseră printre luminișuri sub sclipirea palidă a stelelor. Deodată, la miezul nopții, undeva în fața călăreților se ivi o flacără firavă lângă un stejărel. Treptat limbile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
că a trăi conform Bibliei este imposibil în societatea noastră și mi-a fost teamă. Dar cu cât m-am apropiat de Dumnezeu, cu atât am devenit mai liber, mai bucuros și mai vesel, însă este o bucurie și o veselie curată si frumoasă. Am descoperit că există și altfel de distracție, un mod curat de a te distra. Înainte am căutat să mă distrez cu ajutorul băuturii și cu altele... Teama mea că apropiindu-mă de Dumnezeu viața mea va fi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
autoturismului de serviciu, observând atent mulțimea. Cei doi “Anonimous” au hotărât să lase mașina undeva la umbră și să patruleze pedestru pentru a reuși să-și facă o mai bună imagine de ansamblu asupra zonei. Liniștea pădurii din dreapta lacului și veselia de lângă gratare și de la malul lacului erau într-un puternic contrast, dar le conferea agenților o stare de bine, fiind mulțumiți de faptul că totul părea a fi în ordine. Nimic nu prevestea ce avea să se întâmple. Totuși, ceva
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
deasemeni de soția sa. Ieșind din casă să meargă la cumpărături, fu întâmpinat de glasurile zgomotoase ale copiilor care erau cât pe aci să-l dea jos din picioare. "Dar poți să te superi - spunea el - pe glumele lor, pe veselia și pe glasurile sunând a clopoței?. Văzându-i îi trecură prin fața ochilor imaginile, chipurile copiilor săi dragi de vârsta lor. "Așa erau și ei - năstrujnici și neastâmpărați dar, parcă mai respectuoși și mai cuminți." Ținând strâns în mâini sacoșele cu
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
Pann îngândurat... Crâșmărița îl întreabă: - Vrei să bei, ori de mâncat? - Fată dragă, tu pricepe... Pe aici de când n-am dat, Ați rămas cum v-am lăsat. La român, precum se știe, Mâncarea e fudulie, Iar să bei, e-o veselie! Strigă unu-n gura mare: - Frate drag, sunt mort de foame. N-am nici după ce bea apă! Altu-i spune cu-ngâmfare De-l lăsă cu ochii-n soare: - Măi amice, linge sare După aia să bei apă, Și de foame
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
ar spune Tudor Vianu -, cuprinzând adevăruri trăite, necoafate, amintiri - unele duioase, altele revoltătoare - ale obsedantului deceniu, ale epocii ticăloșilor și ticăloșiilor, care, iată că, din păcate, nu numai că nu s-a încheiat în decembrie 1989, ci proliferează într-o veselie și la parametri ce depășesc închipuirea tinerilor furioși - care eram noi pe atunci, lipsiți de locuințe, ca și cei de acum - dar nu și de perspectivă, și care, dintr-un salariu, puteam cumpăra o valiză de cărți bune (pe care
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
ar spune Tudor Vianu -, cuprinzând adevăruri trăite, necoafate, amintiri - unele duioase, altele revoltătoare - ale obsedantului deceniu, ale epocii ticăloșilor și ticăloșiilor, care, iată că, din păcate, nu numai că nu s-a încheiat în decembrie 1989, ci proliferează într-o veselie și la parametri ce depășesc închipuirea tinerilor furioși - care eram noi pe atunci, lipsiți de locuințe, ca și cei de acum - dar nu și de perspectivă, și care, dintr-un salariu, puteam cumpăra o valiză de cărți bune (pe care
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
plutonier? În stânga era perete, în dreapta tot perete, iar în spate... abia spălasem...” Sfârșitul bancului, deși spus cam telegrafic, declanșă instantaneu hohotele de râs ale auditoriului. Marian râde mai tare decât toți... Râde chiar și cel care-l spusese, contaminat de veselia pe care a creat-o. - Tare!!! exclamă Marian, când reuși, în sfârșit, să-și potolească râsul. - Gata, fraților! Am plecat! Le strigă nea Marin, întorcându-se pe călcâie și pornind cu pas viu, hotărât, spre autobasculanta oprită pe marginea drumului
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
2014 Toate Articolele Autorului dintr-o piață din Fanar prin forfotul mulțimii rătăcite cumpăr proverbe și iluzii pentru poemul meu de mâine, e o asceză de amurg și-un aer de melancolie prea mult aur peste tot și prea multă veselie, simt vidul bizantin prin nări, și umbra mea plutund pe pont, împingând seara în fântâni, tot rătăcind prin Negropont, chiparoșii dau în verde înșirați ca la armată toți zarafii ne cer vamă printre fragete nacele, se aud de voci ospețe
FANAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341802_a_343131]
-
cerurilor cheamă pe mucenici în ajutor, așa cum se arată în Martiriul Sfântului Arhidiacon și întâimucenic Ștefan și Policarp al Smirnei, care ne spune că creștinii se adunau la locurile unde au fost martirizați sau îngropați mucenicii și, cu bucurie și veselie, sărbătoreau ziua martiriului lor, "ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă". Tertulian, la rândul său, amintește că creștinii făceau rugăciuni în fiecare an
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
se angajeze în rate pe care știe sigur că nu are de unde le achita. Este drept că economiile unor țări au trecut multe obstacole apelând la tot felul de inginerii financiare care au făcut odată istorie. A consuma într-o veselie mult mai mult decât produci și pe termen lung, este un paradox cu efecte dintre cele mai nedorite și amare. Dar nu vrem să ne învățăm minte. Un proverb înțelept spune să te întinzi doar atât cât îți este plapuma
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
e-ngândurat... Crâșmărița îl întreabă: - Vri să bei, ori de mâncat? - Fată dragă, tu pricepe!... Pe aici de când n-am dat, Ați rămas cum v-am lăsat. „La român, precum se știe, Mâncarea e fudulie, Iar să bei..., e-o veselie.” .................................... Strigă unu-n gura mare: „Frate drag, sunt mort de foame! ... N-am nici după ce bea apă.” Altu-i spune cu-ngâmfare... De-l lasă cu ochii-n soare: - Măi amice, linge sare După aia să bei apă, Și de foame
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
Sub troiene, fără veste, Așternute-n chip de punte. Ascunzând cărări de munte Pârtii șerpuiesc lucioase, Așternute-n chip de punte Între șes și vârfuri roase. Pârtii șerpuiesc lucioase Adunând cu vrednicie, Între șes și vârfuri roase, Mulți turiști și veselie. Adunând cu vrednicie, Fără pauză de masă, Mulți turiști și veselie, Iarna e la ea acasă! Fără pauză de masă Telescaunul lucrează, Iarna e la ea acasă Când turiști cu sârg schiază. Telescaunul lucrează, Este gol doar când coboară, Când
IARNĂ LA MUNTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342370_a_343699]
-
de munte Pârtii șerpuiesc lucioase, Așternute-n chip de punte Între șes și vârfuri roase. Pârtii șerpuiesc lucioase Adunând cu vrednicie, Între șes și vârfuri roase, Mulți turiști și veselie. Adunând cu vrednicie, Fără pauză de masă, Mulți turiști și veselie, Iarna e la ea acasă! Fără pauză de masă Telescaunul lucrează, Iarna e la ea acasă Când turiști cu sârg schiază. Telescaunul lucrează, Este gol doar când coboară, Când turiști cu sârg schiază Peste dune parcă zboară. Este gol doar
IARNĂ LA MUNTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342370_a_343699]
-
sfințit, ca talisman, speranța pentru viitor. Cu stele din smarald și-opal v-aș ninge casele cu drag, Iar cu beteala de tandrețe aș decoră al vostru prag. Pe langă globuri și-ornamente, îmbrățișări și sănătate, V-aș primeni cu veselie și flori de răi nenumărate, Iar celor ce n-au brad sau casă, nici pâine, haine, bucurie, Pe Domnul l-aș ruga fierbinte să-i scape-n veci de sărăcie. Cu suflet larg aș împărți, în lacrimi, plin de umilință
DE-AȘ FI MOȘ CRĂCIUN de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342450_a_343779]
-
pe drum, dar gazdele ne așteptau să-i colindăm chiar dacă ajungeam pe la ora 10-11 în ziua de Crăciun. Ne întâmpinau la porți, iar după ce le cântam colinda de afară ne invitau în casă. Nu scăpa nici o familie necolindată. Era mare veselie și bucurie de Nașterea Domnului. Oamenii erau respectoși, primitori și cu dragoste pentru obiceiurile transmise din moși strămoși. În vremea aceea era unul pe care îl chema Lăcătușu, zis și Baronu, care știa toate cântecele care se cântau în fiecare
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
care ți-ai agonisit-o prin faptele tale bune! Ai fost alungat din patrie? Dar ai patrie Ierusalimul cel ceresc! Ai pierdut copilul? Ai, însă, înger, împreună cu care vei dănțui împrejurul tronului lui Dumnezeu și te vei veseli cu o veselie veșnică! Astfel, punând în față necazurile prezente cu bunătățile”.[5] Discernământul este o virtute esențială a vremurilor noastre marcaste de tendințe totalitare, lipsite de nuanțe. Prin discernământ, Sfântul Vasile cel Mare a reușit să echilibreze rațiunea și credința, cuvântul și
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]