1,974 matches
-
mișcării punk constă în faptul că anumite stiluri vestimentare devin un indice al resurselor colective. Sunt de acord cu Dick Hebdige (1983, 81) care, în analiza stilurilor vestimentare a subculturilor, postulează că, astăzi, mulțimile sunt codificate, și în acest sens vestimentația, prin funcția sa de comunicare, poate reprezenta o grilă de lectură a motivațiilor existenței numeroaselor grupuri sociale care se coagulează în cadrul unei societăți sau a acțiunilor acestora. În opinia mea, mișcarea punk și aspectul vestimentar al membrilor acestei mișcări nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs al interacțiunilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest sens se înscriu anchetele pe bază de chestionar ale psihologilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale. Ambele studii au confirmat motivația oamenilor de a se conforma modei vestimentare din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra formării primei impresii (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie (K.K.P. Johnson et al. 2002; L.L. Davis și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie (K.K.P. Johnson et al. 2002; L.L. Davis și S.J. Lennon 1989; M.H. Buckley, 1985), rolul vestimentației în interacțiunile sociale (M.L. Damhorst, 1985), consecințele contrastului și similarității vestimentare cu ceilalți indivizi (M. Rucker et al., 1985), codurile vestimentare organizaționale. Concluziile acestor cercetări au fost valorificate ulterior în studiul comunicării nonverbale, în managementul organizațional și în psihologia consumatorului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
similarității vestimentare cu ceilalți indivizi (M. Rucker et al., 1985), codurile vestimentare organizaționale. Concluziile acestor cercetări au fost valorificate ulterior în studiul comunicării nonverbale, în managementul organizațional și în psihologia consumatorului, nu însă fără distorsiuni conceptuale. Înțelesul noțiunilor de "stil", "vestimentație", "modă", "înfățișare" a fost deseori pus sub semnul echivalenței, deși, după cum am arătat în primul capitol la secțiunea dedicată clarificărilor conceptuale (vezi secțiunea 1.7), există deosebiri de natură semantică între termenii enunțați. O mare parte din confuziile terminologice pot
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
special în sectoarele de pregătire profesională a angajaților. Popularizarea acestui subiect prin intermediul cărților de instruire și prin presa tabloidă a avut ca rezultat acumularea unui corp de "teorii și metode naive" de cercetare a impactului adoptării unui anume stil de vestimentație. Un exemplu în acest sens este lucrarea I don't have a thing to wear (2003), tradusă în România cu titlul N-am nimic de îmbrăcat (2007), în care cititorul este invitat să-și evalueze sinele în legătură cu hainele printr-un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a celorlalți? Cum sunt codificate obiectele vestimentare în memoria indivizilor? Cum și de ce îi clasăm pe indivizi în categorii sau grupuri în funcție de îmbrăcămintea lor? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali?". 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii În mod obișnuit, în circumstanțe în care nu dispunem de informații despre persoanele pe care le întâlnim, prima impresie se formează pe baza caracteristicilor fizice. Un comportament observat înseamnă o nevoie cognitivă de a înțelege și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rolul major al atribuirilor făcute în baza genului social, mai degrabă decât pe baza tipului psihologic (S.J. Sweat și M.A. Zentner, 1985, 325-331). Hilda Mayer Buckley (1985) de la Universitatea din Ilinois a fost interesată de modul cum percep oamenii vestimentația și cum o categorizează, cum sunt organizate și memorate informațiile despre hainele partenerilor de interacțiune. În prima etapă a studiului, Hilda M. Buckley a colectat, folosind metoda observației, informații timp de șase luni despre hainele frecvent îmbrăcate de studenți în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei diferă de semnificațiile costumelor formale sau informale bărbătești?. Studiul a fost realizat pe un lot omogen din punctul de vedere al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a da un răspuns la dezbaterile din societatea americană privind regulile care ar trebui să intre în componența codurilor vestimentare din unele organizații (școli, licee, unități militare, spitale, companii aeriene, firme de consultanță și de marketing etc.). 3.1.4. Vestimentația și competența profesională Thomas F. Cash (1985) a semnalat existența unor opinii generalizate, preconcepute, împărtășite de populația Statelor Unite ale Americii asupra stilurilor vestimentare și de înfrumusețare, specifice persoanelor care ocupă posturi de conducere și posturi de execuție și a pus problema impactului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vorbește menține contactul vizual cu interlocutorul. 8. Nu prea tânără, peste 30 de ani. 1. Păr lung, în special cu bucle mari și vopsit în culori extreme. 2. Coafură care acoperă fruntea. 3. Machiaj strident care nu se asortează cu vestimentația. 4. Adoptă o ținută cu bluze strâmte, transparente, fără sacou. 5. Bijuterii ostentative. 6. Nu stabilește un contact vizual cu interlocutorul. 7. Tânără, sub 30 de ani. În cea de-a treia cercetare, Thomas F. Cash a vizat obținerea unor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
muncă și creșterea concurenței i-a determinat pe indivizi să acorde atenție ținutei de serviciu, ca o oportunitate de a eficientiza toate aspectele comportamentului profesional, inclusiv hainele și înfrumusețarea. Încă din 1958, B.M. Springbett a pus în evidență faptul că vestimentația adoptată de candidați pentru un eventual loc de muncă reprezintă un predictor important al deciziei de angajare (apud M.L. Damhorst și J.A. Reed, 1986, 89). Nancy J. Rablot și Mary F. Drake (1985) au stabilit factorii care determină adoptarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acest scop, autorii au elaborat o scală de măsurare a variabilelor personale și situaționale care influențează ținutele vestimentare ale angajaților. Prima etapă în construirea acestei scale a constat în două focus-grupuri, în urma cărora au fost înregistrate atitudinile subiecților cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra importanței ținutei profesionale (6 itemi), anxietatea la locul de muncă (6 itemi), încrederea în propria ținuta vestimentară (3 itemi), monitorizarea sinelui (6 itemi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cuprinse între 30 și 40 de ani, din zone urbane, cu o medie de 12 ani vechime în posturi de "middle management" și cu venituri anuale între 20.000 și 40.000 de dolari. Într-un studiu mai recent despre vestimentația în organizație, Annat Rafaeli, Jane Dutton, Celia V. Harquail și Stephanie Marckie-Lewis (1991) au pus problema codificării informațiilor despre comportamentul vestimentar în schemele mentale (schemata). Cercetarea s-a derulat pe o perioadă de șase luni și a cuprins două etape
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
3.1.5 și 3.1.6). 3.1.5. Codul vestimentar în organizații Am amintit anterior o serie de cercetări orientate spre modul în care indivizii sunt percepuți de către ceilalți și am subliniat, prin intermediul rezultatelor empirice, relația liniară dintre vestimentație și statusul socio-profesional. Majoritatea cercetătorilor de azi se întreabă mai puțin despre modul în care sunt percepute diferitele stiluri de îmbrăcăminte și arată un interes major asupra impactului hainelor în percepția de sine a angajaților, precum și asupra efectului îmbrăcămintei în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a răspândit la scară națională [...] printre angajații Citibank, Chase Manhattan, American Express și ai altor companii mai mici. Experții în marketing îl denumesc "mega-trend-ul" ținutei corporatiste. Hainele fabricate de Levi Strauss, care se regăsesc în ținuta lejeră, va fi viitorul vestimentației în afaceri [...]. Chiar dacă este permisă doar o singură zi pe săptămână, ținuta lejeră ajută la eficientizarea dialogului între manageri și angajați, instalând un sentiment de comuniune, declara Mike Hand, manager general la NPD Group, o firmă de cercetare de piață
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adolescenții sunt sensibili la branduri? Un raport National School Safety Center (2001) indicase că multe din actele de agresivitate din școli erau săvârșite de elevi, în special de către cei de origine spaniolă și afro-americană care adoptau un stil propriu de vestimentație, cum ar fi blugii purtați pe dos, șapca având cozorocul întors, accesorii abundente (V. LaPoint, 2003, 407). Totodată, raportul sublinia efectul negativ al hainelor "vanitoase" pentru desfășurarea orelor de curs. De multe ori, studenții și elevii îmbrăcați în astfel de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
instituțiile de învățământ în baza stereotipurilor vestimentare. În acest context, Velma LaPoint și colaboratorii își propun să măsoare atitudinile elevilor de liceu cu privire la uniforma școlară în instituțiile în care regulamentul prevedea purtarea acestora. Autorii au administrat "Chestionarul de măsurare a vestimentației și comportamentului" unui număr de 213 elevi, dintre care 95% erau afro- americani, 5% spanioli, iar distribuția în funcție de genul subiecților era aproximativ egală (F = 100; M = 113). Mai mult de jumătate dintre aceștia (60%) au declarat că introducerea uniformelor în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care individul caută soluții cântărind avantajele și dezavantajele personale care rezultă din alegerea unei linii de conduită (valori) sau a alteia; un act este întotdeauna o interacțiune continuă între Me și I (apud E. Stănculescu, 1996, 41-42). 3.2.1.Vestimentația și identitatea de sine Obișnuim să spunem că "haina îl face om", înțelegând prin aceasta nu numai faptul că oamenii se prezintă în sfera publică îmbrăcați, dar mai ales că îmbrăcămintea reflectă, într-o anumită măsură cine suntem în relație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prezintă în sfera publică îmbrăcați, dar mai ales că îmbrăcămintea reflectă, într-o anumită măsură cine suntem în relație cu noi înșine și cu alții. Exprimăm în acest fel cunoașterea comună pe care o intuim cu privire la relația dintre sine și vestimentație. Cercetările psihosociologice din perioada contemporană au confirmat că "felul în care sunt privite și înzestrate cu semnificație anumite aspecte ale corpului afectează felul în care ne privim pe noi înșine și în care ne privesc alții" (Z. Bauman și T.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
self-eficacy); "auto-evaluare" (self-esteem); "monitorizarea sinelui" (self-monitoring); "scheme de sine" (self schemas). Michael R. Solomon și John Schoper (1982, 509), profesori la Universitatea din New York, susțin că cercetările din psihosciologie ar putea releva următoarele dimensiuni ale relației conceptuale dintre sine și vestimentație: a) anumite haine au proprietăți tactile și estetice influențând comportamentul celor care le poartă; b) indivizii învață din răspunsurile altora, în termenii costurilor și beneficiilor adoptării unei ținute; c) alegerile vestimentare ale unui individ au o pondere semnificativă asupra focalizării
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
c) alegerile vestimentare ale unui individ au o pondere semnificativă asupra focalizării de sine, a gradului în care un individ își concentrează atenția asupra lui însuși; d) hainele influențează modul în care un individ este perceput de către alții; e) prin intermediul vestimentației, individul își exprimă apartenența simultană la mai multe grupuri sociale (politice, religioase, de muncă), hainele fiind "o emblemă a afilierii" (badge of membership) care determină reacțiile și predicțiile celorlați. La nivel mai structural, imaginea de sine se exprimă prin identificările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
refuză subordonarea. The wild one (1954) și Rebel Without a Cause (1955) sunt ilustrative în acest sens (R. Caterina și P.L. Garotti, 1995, 116). Nu întotdeauna însă subcultura tinerilor a fost de opoziție față de cultura dominantă, fapt indicat și de vestimentația acestora, foarte asemănătoare de cea a părinților lor. Din Renaștere și până în Secolul Luminilor, în Occident, tinerii socializau cu precădere în cadrul grupurilor care promovau valorile generațiilor mai vârstnice, iar normele atașate rolului de tânăr nu se diferențiau de ale adulților
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]