4,489 matches
-
secolului al VI-lea, către localnici (autohtoni) carpato-dunăreni: "ieșiți, arați și semănați, noi nu vă luăm decât jumătate din recoltă", cuvinte care rezumă, în general, raporturile dintre autohtoni și alogeni (migratori). Alături de cereale (grâu, mei), se mai cultivau pomi fructiferi, viță de vie, legume, plante textile (inul și cânepa) pentru îmbrăcăminte. Uleiurile și vinuri alese erau importate. S-au descoperit unelte de pescuit, undițe, harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
privilegiată față de populațiile migratoare (alogene), care, din cauza nomadismului lor, n-au putut rezista și au dispărut din istorie. În economia societății medievale românești din perioada aceasta, agricultura era o ocupație de importanță vitală. Se cultivau, ca și până atunci, cereale, viță de vie, pomi fructiferi și legume. Sporul demografic din aceste secole impunea obținerea de produse agricole în cantități suficiente, ceea ce se realiza prin extinderea suprafețelor arabile și printr-o tehnică agricolă superioară. Acum asistăm la înmulțirea pieselor de plug (cuțite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Anastasie (c. 1560 - 19.I. 1629, Iași), cărturar, imnograf și miniaturist. Ilie după numele mirean, C. s-a născut, probabil, la Suceava, într-o familie de viță. Părinții îi sunt „cneaghina” Cristina, înrudită cu boierii Stroici, și Ioan Crimca - cu ascendenți în stirpea Ciolpăneștilor. Diac în prima tinerețe, intră, apoi, în cinul monahal. Se crede că petrece perioada de noviciat la Putna; revine însă la Suceava unde
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
Bursaci, Pierwsza ksiąxka, ostatnia ksiąxka [ Prima carte, ultima carte], Varșovia, 1982; Paul Cornel Chitic, Europa, aport, „Dialog” (Varșovia), 1984, 9; V. A. Gheorghiu, Rzeczywistoșć i fikcja [Realitate și ficțiune], Varșovia, 1984, Sugestia, Varșovia, 1987; Constantin Țoiu, Grzech pierworodny [Galeria cu viță sălbatică], Varșovia, 1985. Repere bibliografice: Velea, Paralelisme, 74-94; Velea, Interferențe, 49-51, 85-91; Stan Velea, Literatură polonă în România, București, 2001, 335-344. St.V.
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
aprilie. Promoroaca se topea și iarba udă strălucea ca stropită de rouă... După ce îmi petrecusem singura dimineață revăzând o mulțime de lucruri, cu o melancolie mereu crescândă, sub norii de iarnă - uitasem de grădina aceea veche și de bolta de viță, la umbra căreia se hotărâse viața mea... Să trăiesc după chipul acelei frumuseți, asta aș fi vrut să știu să fac. Limpezimea acestei țări, transparența, profunzimea și miracolul îmbinării apei, pietrei și luminii, iată singura cunoaștere, prima morală. Armonia aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Văzusem trei sau patru plante identice care ne ajungeau până la genunchi. Frunze mari, dințate, vrejuri care se agățau de niște bețe subțiri, înfipte în pământ. Arțari minusculi? Arbuști tineri de coacăz negru? Nu înțelegeam bucuria misterioasă a Charlottei. - Este o viță de vie, una adevărată, îmi spusese ea în cele din urmă. - Ah! bine... Dezvăluirea nu îmi sporea curiozitatea. În mintea mea, nu puteam să leg planta aceea modestă de cultul pe care îl nutrea pentru vin patria bunicii mele. Rămăsesem
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Dezvăluirea nu îmi sporea curiozitatea. În mintea mea, nu puteam să leg planta aceea modestă de cultul pe care îl nutrea pentru vin patria bunicii mele. Rămăsesem câteva minute în inima Stalinkăi, în fața plantației secrete a Charlottei. Amintindu-mi de vița aceea, am simțit o durere aproape insuportabilă și, totodată, o bucurie profundă. O bucurie care-mi păruse la început rușinoasă. Charlotte murise și, în locul Stalinkăi, conform spuselor lui Alex Bond, fusese construit un stadion. Nu putea exista o dovadă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
boieri, chiar astăzi! Vă așezați la masă, Boierii mei cei vrednici!... Și-n frunte-i o să șază Portarul ot Suceava! Tu, Maio, lângă mine, S-umplem cupele de-aur cercând a trăi bine. 2262 Cupare, împle-mi cupa cu-al viței sânge roși, Să-mi mîngî cu ea - O, viața e o stâncă ce-i stearpă și uscată Pentru un om de flăcări cu inima bogată. {EminescuOpVIII 173} Beția? O, beția e-un mare, mândru vis, E o bacantă pală ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
posedat maică-sa; însă nu e prețios, nu e modern; cu toate astea, dacă-ar afla poate istoria lui, l-ar purta ca resuvenire de la don Caldero. Eu o pun în joc, iară domnia-ta, domnule conte, să pui o viță din părul negru a Iuliei, ea ar da-o bucuroasă dacă i-ați cere-o. Veți ierta unui amant bătrân și înșelat că crede a vedea sufletul maicei văzând pe fiica, soția domniei-tale. Jucarăm; însă don Oaldero se părea că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că voi putea vedea pe Iulia ornată cu el dinaintea lui don Caldero. Scrisei un bilet Iuliei, în care, fără însă de-a pomeni de maică-sa, îi comunicai jocul meu cu Caldero și o rugai de-a trămite o viță de păr în caz [că], din contra speranței mele, aș fi pierdut partea mea. Acest bilet l-am trămis printr-un servitori, la soția mea acasă. Apoi ne puserăm iară la joc. Însă acum Caldero lua seama, și pe mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nou, însă toate în darn... eu stam ca fărmecat și nu puteam calcula pozițiunea mea. În fine veni un servitori de-mi aduse un bilet mic de la Iulia. Ea glumea despre gustul amicului nostru spaniol, trămise însă cu toate astea vița de păr, cu toate că mă ruga de-a nu juca în fiitori, neci pe lucruri mai prețioase decât lanțul, pe vițele de păr ale soției mele. I-arătai lui don Caldero scrisoarea, el ceti și păru a păli. - Scrisoarea ei seamănă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui don Caldero... fața sa întunecată era mai palidă decât totdeuna... el era ca un cadavru și numai ochiul său întunecat zăcea necontenit asupra mea. - Astăzi e 12 august, murmură el înaintea sa, împăcare cu răposata...... domnule conte, dați-mi vița de păr. El o primi și eu, ca beat, mă sculai de la masă și mă îndreptai cătră ușă... Nu știam de nemica, încă Caldero mă urmă: - Iertați, domnule conte, purtarea mea posomorâtă, însă azi sânt tocmai douăzeci de ani de la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de pe la începutul veacului al 5-lea după Cristos, cumplit de învăluită de năvăliri de ale hunilor, avarilor, slăvenilor și bulgarilor, și abia pe la capătul sutei a VII-a prinse o formă politică mai tare. Bulgarii, un neam de oameni de viță ugrică sau finică, se ridicară din așezarea lor de lângă Volga, se împinseră rânduri - rânduri înainte spre sud și apus, bătură oștile bizantine, luară cu puterea Moesia de Jos, descălecară acolo statornic, se-ntinseră peste amândouă Daciile și peste Sciția mică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta mai fu însărcinat să urmeze pertractarea începută cu regele și s-o scoată la un capăt, pe care papa să n-aibă decât a-l încuviința. Papa-l invită pe acest domnitor ca [să] nu fie roman numai de viță, ci cu tot zelul să-și deie silință a fi roman și prin fapte, căci - zicea papa mai încolo - un popor care, după propria lui aserțiune, se coboară din sânge roman, nici nu se cade să se lipească de altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
DIN ȚĂRILE ROMÎNEȘTI Încercări izbutite de convertire în privirea cumanilor, neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de viță ugrică (din care cauză bizantinii le ziceau uți) și biruind pe chazari și pe pecenegi ocupară toată țara până la gurile Dunării și pîn-în șirul apusean al Carpaților și se așezară cu predilecție în frumoasa și binecuvântata țară care pe vremea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
p. 44). A doua poruncă a cosmocratorului se referă la trupul neînsuflețit al pustnicei : Trupul să-i luați Și să-l așezați Tot într-un mormânt, Mai sus de pământ, într-un legănel Verde, mititel, Leagăn de mătase Tot cu vița-n șase, Să se odihnească, Să se pomenească ! Sfinții îndeplinesc și această a doua poruncă : Apoi o plângea, în făși c-o-nfășea, Cu har mi-o stropea Și se pregătea Să-i facă mormânt Mai sus de pământ. Pentru aceasta, urmează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sus de pământ. Pentru aceasta, urmează să fie găsit copacul în crengile căruia va fi agățat (fixat) „leagănul” mortuar. Copacul este ales cu grijă : Prin păduri umbla, Paltin c-alegea, Mătase scotea, [...] Leagăn se-ntindea Leagăn de mătase Tot cu vița-n șase, Legat cu alamă De nu-i bagi în seamă... ’n leagăn c-o punea, [Sfinții] Acasă-mi pleca, La cer se suia, Domnului spunea (18, p. 44). Dumnezeu coboară pe pământ și : Leagăn de privea... Mâna că punea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de arme „magice”. Textele subliniază în mod expres această idee : De-mi aduce leu legat, Leu legat nevătămat, Nici în puști că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de exegeză biblică (Midrash Tanhuma 58), vinul a luat naștere din colaborarea dintre Noe și Diavol. După potop, Noe plantează vița-de-vie (cf. Facerea, IX, 20). Este prima plantă care se naște în lumea nouă, postdiluviană. Dar Diavolul toarnă la rădăcina viței sânge de miel, de leu, de maimuță și de porc. Astfel că vinul a fost osândit să îl transforme pe bețiv în cele patru animale, pe rând, în funcție de cât de mult vin bea. Moses Gaster a refăcut traseul călătoriei acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
permițând acest lucru într-un timp în care avem un rege catolic și un moștenitor prezumtiv care e asemenea catolic și de la care, popor tolerant ce suntem, nu cerem renegarea. Principele Anton de Hohenzollern, capul augustei noastre dinastii, german de viță veche, a trebuie să renunțe la tronul unei țări germane pentru că era catolic; noi, românii, suntem mai toleranți ca... germanii și, îndeosebi noi, cești de la " Timpul", stăruim să și rămânem toleranți, mândri de conștiința noastră națională, plini de respect pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o anumită culoare. De exemplu, viespea merelor (Hoplocampa testudinea) este atrasă de plăci colorate în alb. Plăcile roșii și galbene sunt utilizate pentru atragerea minierului marmorat (Phyllonorycter blancardella) sau pentru musca cireșelor (Rhagoletis cerasi). 6.7. Organizarea protecției fitopatologice la vița de vie Vița de vie, fiind o cultură multianuală, favorizează instalarea, permanentizarea și răspândirea unor agenți patogeni și dăunători, a căror atac crește proporțional cu numărul anilor de cultură, dacă nu se realizează un control foarte atent al acestora. Dintre
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
De exemplu, viespea merelor (Hoplocampa testudinea) este atrasă de plăci colorate în alb. Plăcile roșii și galbene sunt utilizate pentru atragerea minierului marmorat (Phyllonorycter blancardella) sau pentru musca cireșelor (Rhagoletis cerasi). 6.7. Organizarea protecției fitopatologice la vița de vie Vița de vie, fiind o cultură multianuală, favorizează instalarea, permanentizarea și răspândirea unor agenți patogeni și dăunători, a căror atac crește proporțional cu numărul anilor de cultură, dacă nu se realizează un control foarte atent al acestora. Dintre bolile viței de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]