6,708 matches
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNGERUL Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: „Mă simt inutil, ca o aripă de înger în vidul cerului.” (Valeriu Butulescu) Am lovit o albă aripă de înger În zborul meu spre-un țel pierdut Și fulgi, și pene, pornite ca un fulger Mi-au dat prin ceruri un nou azimut. Un chip angelic privi în ochii-mi
ÎNGERUL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374354_a_375683]
-
deasupra de norii de fum de unde coboară himere de lux până-n inima noastră. Se-nalță și cad anotimpurile aripi mari invizibile. pe deasupra de orașele oarbe și mute, minți amorțite, fățarnice, întregesc așteptarea deșirată pe clipele răsucite ale dorințelor pungi de vid, arsuri-n meninge se sting în golfurile dintre coapse, femei smulse din iubiri inerente își îngrijesc copiii și devin sedentare. Referință Bibliografică: Atingerea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de
ATINGEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374385_a_375714]
-
cavalerului rămâne, așadar, inutilă: totul e în van, orice gest măreț e frânt, oprit, de undeva din necunoscut, de o energie neștiută, invizibilă, ostilă: imposibil demaraj, imposibilă transgresare a unor forțe nevăzute care închid sufletul în fiorduri, peșteri, camere cu vid, caverne, colivii. O stranie senzație de suferință, de măcinare interioară, de mers în gol, de imposibilă evadare dintr-un real vâscos și oripilant emană din aceste versuri. Am mai întâlnit-o și o vom mai întâlni desigur și în alte
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
înșurubă-n cerul nefiresc. Mă rup de oameni, vertical țâșnesc Spre-un țărm nemărginit de bucurie... Și, plini de slavă, anii de chindie De împliniri și lauri îmi vorbesc. Dar mă-nspăimântă-această ascensiune Spre azuriul smuls dintr-o minune, Prin transparență vidului celesc. Ieșind din metafizica mea râma Simt „greul” lumii de-azi cum ma înhamă Și-n jos mă trage-asemeni unui lest. (Sonetele cetății, București, 2010) “THE BURDEN” OF TODAY’S WORLD... (To myself at the age of 84, still Romanian
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TEAMA DE VID Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://carmen-maftei.blogspot.ro/2013/07/incredibilele-sculpturi-din-sirma-ale.html în copca gândurilor gheața se destramă înțeleg neînțelesului teama de a fi sau de
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
împotriva împiedicării genunchiul își așterne rotunjimea înroșită de atâta rugă în van cerșeala orbului lasă mereu o treaptă încă neatinsă agață răsăritului cozorocul șepcii în care capul omului șade lejer pentru o nouă încercare în copca gândurilor există teama de vid sculptorul tace o privește adună lemnele ridică febril trupul focului de tabără anunță închiderea porților până la nașterea materiei bucuriei sale de a fi Anne Marie Bejliu, 29 octombrie 2014 Referință Bibliografică: teama de vid / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
în copca gândurilor există teama de vid sculptorul tace o privește adună lemnele ridică febril trupul focului de tabără anunță închiderea porților până la nașterea materiei bucuriei sale de a fi Anne Marie Bejliu, 29 octombrie 2014 Referință Bibliografică: teama de vid / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
ca un dragon sălbatic de foc, ca un aspirator flămând și hămesit al cosmosului care comprimă înspăimântător și înghite tiranic oceane întregi de lumină și care curbează cu bruște contracții nebune până și urmele infinitului mare și mic, până și vidul, născând un sac imens de spațiu-timp ce curge continuu-n propria-i matcă, curbată chiar ș-aceasta de oarbe stihii intangibile, de unde nimic nu mai scapă-n afară: nici sunet, nici unde, nici raze, nici zâmbet, nici lacrimi, nici vestea
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
modul tragic în miezul violent al întinderii a dezvoltat o serie de complexe nevindecabile asupra psihiei umane, complexe care și-au prelungit tentaculele până în poligonul pervertit al Buenos Aires-ului, dar și „tot soiul de excrescențe negativ-morale” (Edgar Papu) ivite în vidul campestru și de conștiință precizat. Așa vede lucrurile Estrada. Pentru el, tarele imprimate genetic de-a lungul vremii fiului pampei nu pot fi anulate niciodată de stropul civilizator pe care îl naște cu titlu identitar metropola. Descoperim, iată, aici nu
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
Mirelei-Ioana Bătrânul Cavaler se-ntoarce-acasă, Frumos și pur, la fel ca la-nceput. Nici urmă n-a rămas din lănci și scut. Din strigătul de luptă - o grimasă. Luna de jar și soarele de fier, Ritmând, îi luminează Infinitul. Mustesc de vid și zorii, și-asfințitul, În vidul greu dintre pământ și cer. Așa se pierde el, spre Împăratul Pe care-o viață-ntreagă l-a slujit: Frumos și pur. Și mult prea fericit. O rană-i taie inima, de-a latul
EUGEN DORCESCU, IOANITUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373440_a_374769]
-
pur, la fel ca la-nceput. Nici urmă n-a rămas din lănci și scut. Din strigătul de luptă - o grimasă. Luna de jar și soarele de fier, Ritmând, îi luminează Infinitul. Mustesc de vid și zorii, și-asfințitul, În vidul greu dintre pământ și cer. Așa se pierde el, spre Împăratul Pe care-o viață-ntreagă l-a slujit: Frumos și pur. Și mult prea fericit. O rană-i taie inima, de-a latul. 18 martie 2017 Referință Bibliografică: Eugen
EUGEN DORCESCU, IOANITUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373440_a_374769]
-
-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și lume, N-aș vrea să-ntorc secundă mea de zbor Materiei ce poate s-o sugrume... Referință Bibliografica: Somnul / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
SOMNUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373489_a_374818]
-
alege din patrimoniul nostru cultural și artistic, dacă scrie oricine și oricum, dacă unii interpreți celebri cântă pe versuri de cea mai idioată factură, dacă oameni de nimic țășnesc din televizor, din cărți și scene ca dintr-un spațiu nici măcar vid, dimpotrivă, un spațiu de depozit nociv contra civilizației, dacă acolo unde era Sadoveanu, Coșbuc, Rebreanu, Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu..., stau azi, ca membri ai Uniunii Scriitorilor fabricanți de prostii livrești, minți degenerate în nemernicie și împăunare? V-ați întrebat
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
de au vărsat așa puțin sânge pentru libertate. Suntem o țară de răzmeriță. Un popor cu instinctul libertății trebuie să prefere sinuciderea sclaviei. Teroare, crimă, bestialitate, perfidie sunt meschine și imorale numai în decadență, când se apără prin ele un vid de conținuturi; dacă ajută însă ascensiunea, ele sunt virtuți. Toate triumfurile sunt morale“. Caracterul fantastic al întâmplărilor e mereu dublat de unul fabulistic, malițios și realist. Ambiguitatea e și mai pronunțată prin introducerea în povestire a unei zoologii fantastice, cum
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
mod cinstit ! Nu plânge după mine căci sunt alesul tău Chiar dacă lumea rea, prin colțuri, ne bârfește. Tu pentru mine ești eternul Dumnezeu Și iată că un vis acum se împlinește. Ai cunoscut cândva necazul și durerea Când totul era vid sau gol în jurul tău. De-aceea pentru noi prea sfântă-i fericirea Acuma ne-am aflat chiar dacă a fost rău. Eu te-am iubit frumoaso cu inima și-n gând Dar tu te-ai înfruptat din visurile mele. Și te-
DIALOG PĂGÂN de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373610_a_374939]
-
-n iriși bătuți de briza somnoroasă Toporul orei taie leghe de frunze calde... sunt păcătoasă! Ca ultimul om ce mai miroase a mare pășesc în nisipul livid Ca ultima viață ce mai arde la soare mă-nchin mișelește-ntr-un vid Și rog numai vântul să-mi cânte povestea Și murmur cu gândul cuvintele-acestea... Și vreau să scriu... să mai pun de-o iluzie în sufletul meu arat Să-mi imaginez cum aș vrea să fiu, cum pot să-l duc
MIZANTROP DE SERVICIU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373628_a_374957]
-
-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și lume, N-aș vrea să-ntorc secunda mea de zbor Materiei ce poate s-o sugrume... Citește mai mult Mă vărs ușor în patul cel de lemnși simt curgându-mi printre ierburi, trupul,Din adâncimi, prundișul face
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
În jurul meu se-nvârt în cerc, himere.Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulgChirurgii neștiuți din alte spațiiși mă transform din plumbul greu, în fulgîn sala nevăzutei operații...Mă vărs în alte lumi, în alt decor,Să umplu vidul dintre cer și lume,N-aș vrea să-ntorc secunda mea de zborMateriei ce poate s-o sugrume...... XXVI. NEVROZE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. ce oră este, ce zi, ce lună, ce
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
europene contemporane - în special la nivelul poporului - care fac posibilă misiunea sfântă a Ortodoxiei, relatările de mai sus se confirmă a fi realiste și aplicabile. Omul, tânărul european poartă în chip vizibil rănile unei deziluzii existențiale tragice, trăind într-un vid sufletesc - spiritual, ce îl aduce permanent mai aproape de Orientul Apropiat, Îndepărtat sau Mijlociu. Prin moartea Metafizicii, el caută Adevărul (care îl va face liber) ca experiență de trăire și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
se cuvin înlocuiți cu alții așișderea. Îmi permit să vorbesc cu detașare despre subiect, pentru că zilele trecute am cunoscut un astfel de exemplar, cu muci la nas și privire de rac. Avea urechi ca Emisferele din Magdeburg, adică înăuntru e vid. Acest cur pictat avea o ceafă și o muie de Sindromul Down, plus fițe de cămin cultural de Pechea. Dragul meu, te stimez și apreciez pentru că fața ta mă inspiră la noi și noi înjurături. Pe dinafară pom înflorit, pe
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
defectelor pe care întotdeauna se găsește cineva să le depisteze, insignifiante de cele mai multe ori dar cu toate acestea evidențiate dens și exagerat, dincolo de întregimea lor. Toate faptele vieții noastre decurg sub supravegherea celor din jur, nimeni nu viețuiește într-un vid. Astfel, unii dintre noi sunt prețuiți, iubiți, adorați, alții disprețuiți, detestați, respinși! Cei asupra cărora chiar și propriul lăuntru sufletesc exercită nesfărșite, neîncetate presiuni, mai mult și decât în cazul geniilor sau liderilor de stat sunt artiștii. Pe de altă
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
totuși lumea mea Și dincolo de o perdea, Care umbrește umbră ta, E-un Univers cu-o piatră grea, Care-și scufundă timpul nou În vechi iubiri fără ecou; Fereastra mea da într-un zid Cum ochii mei dau într-un vid, Privesc în mine și-i închid, Apoi sertarul îl deschid... 14 septembrie-16 noiembrie 2016, Constantă Sursa foto: The #Letter - #Nibblefest #Contest #ACEO Într-un sertar, cu o scrisoare,Penița timpului azi moare;Cireșe-n slove stacojii,Grâu în lumini lumânărií
LITERA STACOJIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374022_a_375351]
-
născocesc;Dar este totuși lumea meași dincolo de o perdea,Care umbrește umbră ta,E-un Univers cu-o piatră grea,Care-și scufundă timpul nouîn vechi iubiri fără ecou;Fereastra mea da într-un zidCum ochii mei dau într-un vid,Privesc în mine și-i închid,Apoi sertarul îl deschid...14 septembrie-16 noiembrie 2016, ConstanțaSursa foto:The #Scarlet Referință Bibliografica: Litera stacojie / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul VII, 09 aprilie 2017. Drepturi de Autor
LITERA STACOJIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374022_a_375351]
-
iluziile nedigerate Astfel beau cu plăcerea oferită ochiului cum se destramă întregul niciodată întruchipat (Emoție) La limită, nu există dihotomii, nu există contrarii, ci doar Iluzia, Maya, impasibilă, dominatoare, de neocolit, vag disprețuitoare: ...este o lungă reciprocitate a adevărului cu vidul pentru compoziția neautentică din ecuația în recuperare cum o așez în poem drept tavă pentru semințele germinate între durerea bucuriei și lumina întunericului (Germinație) Entropia universală e sesizabilă, cu deosebire, în peisaj (privit, contemplat și, deopotrivă, halucinat: Toamnă, Album) sau
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
mai împac cu el. Este aproape straniu că persoanele care au ocupat un loc însemnat în viața noastră pentru un timp, pot deveni brusc, în anumite condiții, niște străini. Păstram în minte amintirile legate de Ovidiu, dar se crease un vid între noi, așa încât nici nu mai sufeream, ci pur și simplu îl simțeam departe de mine, nemaidorind să se întoarcă în viața mea. Ce misterios este timpul! Sau noi! Îl scosesem din sufletul meu, iar această operă îl zvârlise departe
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]